9,149 matches
-
1. Determinarea indicilor de echivalență parțial simpli, pentru toate articolele de calculație, utilizând toate cele trei caracteristici, iar ca bază de comparație caracteristicile tuturor produselor obținute, conform datelor din tabelul 32. Datorită specificului proceselor tehologice din cadrul unităților patrimoniale, rezutatul activității productive se concretizează pe lângă produsele principale (de bază) și în produse secundare (subproducție). “în raport de importanța sau de utilitatea lor socială, subprodusele pot fi tratate ca deșeuri sau ca produse finite. Subprodusele cu valoare de deșeuri sunt specifice industriei alimentare
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
reprezintă volumul producției fabricate. Abaterile de la costurile standard pentru materiale pot fi calculate și global sub forma unor abateri totale (ATm), folosind relația: b.2. Abaterile de la costurile standard pentru manoperă pot fi cauzate de modul de folosire al orelor productive (de lucru) sau se pot datora tarifului de salarizare. În primul caz (abateri de la eficiența muncii), relația de calcul este: Aw = (te - ts) x Q x Tss, în care: Aw - reprezintă abaterea de la eficiența muncii; te - reprezintă timpul de muncă
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
A.M. Keiser (Compatibilité analityque et. de gestion, Editura ESKA, Paris, 1994, p.196 ): ü Produsele „consumă” activități; costurile activităților se transferă produsului, corespunzător generatorilor sau inductorilor de cost; ü Activitățile ( și nu produsele ) consumă resurse sau valori ce reprezintă factori productivi; costurile reprezentând, de fapt,expresia cuantificată, în termeni monetari, a acestor resurse sau factori productivi, consumate de activități. Etapele care se parcurg în aplicarea metodei de calculație A.B.C (Activity Based Costing) sunt: 1) Profilarea activităților; 2) Comasarea costurilor
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
consumă” activități; costurile activităților se transferă produsului, corespunzător generatorilor sau inductorilor de cost; ü Activitățile ( și nu produsele ) consumă resurse sau valori ce reprezintă factori productivi; costurile reprezentând, de fapt,expresia cuantificată, în termeni monetari, a acestor resurse sau factori productivi, consumate de activități. Etapele care se parcurg în aplicarea metodei de calculație A.B.C (Activity Based Costing) sunt: 1) Profilarea activităților; 2) Comasarea costurilor activităților; 3) Selectarea determinanților de cost; 4) Aplicarea ratei (coeficientului) determinante de cost . Avantajele metodei
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
diferențelor dintre statele membre și dintre statele membre și țările candidate. Apropierea nivelurilor de dezvoltare a diferitelor țări reprezintă un proces de convergență îndreptat atât asupra elementelor nominale (nivelul prețurilor, deficitul bugetar, datoria publică) cât și asupra celor reale (structura productivă, productivitatea muncii, volumul investițiilor, infrastructura, nivelul de viață). Convergența reală între economiile și regiunile sistemului aflat în proces de integrare cedează principiului de coeziune economico - socială care asigură o ,,dezvoltare armonioasă”. Politica de coeziune are ca scop diminuarea discrepanțelor reale
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
diferențelor dintre statele membre și dintre statele membre și țările candidate. Apropierea nivelurilor de dezvoltare a diferitelor țări reprezintă un proces de convergență îndreptat atât asupra elementelor nominale (nivelul prețurilor, deficitul bugetar, datoria publică), cât și asupra celor reale (structura productivă, productivitatea muncii, volumul investițiilor, infrastructura, nivelul de viață). Convergența reală între economiile și regiunile sistemului aflat în proces de integrare cedează principiului de coeziune economico - socială care asigură o ,,dezvoltare armonioasă”. Politica de coeziune are ca scop diminuarea discrepanțelor reale
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
dezvoltarea medicinei ca știință, este capital. Kant o localizează sensibilității umane, căreia cunoașterea, gândirea, inteligența îi sunt implicate luminând percepția descoperitoare de soluții, creatoare de conexiuni, pentru că ea este înțelegere pe bază de cunoștințe corect asimilate și de experiență autentică, productivă. Intuiția este expresia spiritului medical, gata oricând să întrevadă soluția căutată. Nu întâmplător facem aceste sublinieri. Intuiția și înțelegerea sintagmei: medicina - filosofie, știință și artă. Emoția descoperirii de noi soluții medicale, umanizează profesia, asemenea emoției estetice, prin aportul esențial la
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
culturale de preț care și astăzi atrag cercetători. Descifrarea, în 1822, a scrierii hieroglifice de către J. F. Champollion, a deschis noi orizonturi în înțelegerea și aprofundarea culturii și civilizației egiptene. Cooperarea dintre zei și oameni și-a avut importanța ei productivă. Isis era zeița armoniei matrimoniale, a medicinei spirituale, magice și vindecătoare, având puterea învierii din morți. Universalitatea ei s-a extins, prezentă fiind cu influența până pe la jumătatea primului mileniu creștin. Stăpânind forțe magice și posedând cunoștințe secrete, ea a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
altor mari medici este legat de tratatele pe care le-au scris. Pe lângă cele de care am vorbit și de altele asupra căror ne vom opri, cităm: De Dissectione (1545) de Charles Etienne și tot ilustrativă pentru această epocă foarte productivă este Histoire de la Composition du Corps Humain 1556 a lui Jean Valverde de Amusco, ilustrată de Becerra. DOI MEDICI FILOSOFI: PARACELSUS șI CARDANUS Paracelsus este numele cu care a intrat în Istoria Medicinei, în Istoria Filosofiei, ca și în legendă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
istoria acestui timp e oarecum mai liniștită, în deosebi după Pacea din Westfalia (1648) a Războiului de 30 de ani, cunoașterea însă este în alertă. Dorința unei vieți sănătoase, prospere, e însoțită de numeroase cerințe. Dezvoltarea economică, noua clasă, burghezia productivă și în acțiune impulsionează și medicina. Se construiesc spitale mari ca Ospedale di San Spirito din Roma și se renovează Hôtel Dieu din Paris (conceput de episcopul Landri în sec. VII medieval), Spitalul Saint Louis (1607), cel din Leyda (sudul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
să scape de durerile insuportabile localizate în sfera cerebrală. Numeroase concepții neurologice s-au contrazis și se opun. Altele converg. Misterele sistemului nervos și al reactivității sale nu și dezleagă tainele așa ușor. Biochimia și în acest domeniu este foarte productivă. Cum reflexul este manifestarea ilustrativă a activității nervoase, numărul și varietatea acestora este un domeniu vast de cercetare. Reflexele condiționate pavloviste ca și studiile secenoviste (I. M. Secenov : Reflexele creierului, 1866) au facilitat discriminarea dintre normal și patologic, neurofiziologia câștigând
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a unei motivații superioare față de învățătură trebuie să se preocupe. * Motivația atitudinii față de muncă și orientarea școlară și profesională. Școala trebuie să fie permanent preocupată de formarea unei atitudini pozitive față de munca de orice fel ar fi ea (intelectuală sau productivă). Orientarea școlară și profesională efectuată în școală contribuie la conștientizarea adolescenților cu privire la necesitatea de a opta pentru o profesie. Se înțelege că, pe măsură ce procesul de dezvoltare economică dintr-o țară este mai intens, cu atât se modifică mai des sfera
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
La sfârșitul liceului deja adolescentul își plănuiește traseul pe care trebuie să-l urmeze pentru a practica meseria dorită. Într-un studiu realizat în 1978, pe 460 de elevi liceeni, s-a constatat că cei mai mulți manifestă atitudine negativă față de muncă productivă. Motivațiile lor, care ar putea explica multe dintre schimbările care s-au produs ulterior, publicate de I. Dumitrescu au fost: 1. „Nu ne dă posibilitatea să ne realizăm personalitatea așa cum ne dă munca intelectuală”; 2. „Pe plan social munca productivă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
productivă. Motivațiile lor, care ar putea explica multe dintre schimbările care s-au produs ulterior, publicate de I. Dumitrescu au fost: 1. „Nu ne dă posibilitatea să ne realizăm personalitatea așa cum ne dă munca intelectuală”; 2. „Pe plan social munca productivă nu este suficient prețuită pe plan social de către adulți, în general și de către părinții noștri în special”; 3. „Munca productivă pe care o cunoaștem nu se face la nivelul tehnicii mondiale”; 4. Alte criterii: dacă ramura de producție respectivă oferă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
fost: 1. „Nu ne dă posibilitatea să ne realizăm personalitatea așa cum ne dă munca intelectuală”; 2. „Pe plan social munca productivă nu este suficient prețuită pe plan social de către adulți, în general și de către părinții noștri în special”; 3. „Munca productivă pe care o cunoaștem nu se face la nivelul tehnicii mondiale”; 4. Alte criterii: dacă ramura de producție respectivă oferă sau nu acțiuni spectaculoase cum așteaptă ei la această vârstă; dacă ramura de producție respectivă oferă sau nu posibilitatea unor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ramura de producție respectivă oferă sau nu posibilitatea unor acțiuni „la modă”; dacă ramura de producție respectivă oferă sau nu posibilitatea unor acțiuni solicitate și în viitor nu numai în prezent; lumea contemporană apreciază mai mult activitatea teoretică decât cea productivă; 5. „Munca productivă este grea” (I. Dumitrescu, 1980, p. 217). Un studiu mai recent efectuat în SUA a arătat că mulți liceeni aflați în anii terminali au cunoștințe limitate despre profesii și nu sunt realiști în ceea ce privește planurile legate de educația
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
respectivă oferă sau nu posibilitatea unor acțiuni „la modă”; dacă ramura de producție respectivă oferă sau nu posibilitatea unor acțiuni solicitate și în viitor nu numai în prezent; lumea contemporană apreciază mai mult activitatea teoretică decât cea productivă; 5. „Munca productivă este grea” (I. Dumitrescu, 1980, p. 217). Un studiu mai recent efectuat în SUA a arătat că mulți liceeni aflați în anii terminali au cunoștințe limitate despre profesii și nu sunt realiști în ceea ce privește planurile legate de educația vocațională sau de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
mintea omului Începe să lucreze diferit, iar Împreună cu mintea și mâinile, lăsând semne tangibile ale noilor sale Întrebări. Astfel, și comportamentul religios trebuie să fi rezultat din curiozitatea pentru „misterele” lumii. În această perioadă, există deci o formă de religie productivă, chiar dacă puțin diferențiată. 8. PRIMUL „MARE SISTEM”: O RELIGIE LEPTOLITICĂ?TC "8. PRIMUL „MARE SISTEM” \: O RELIGIE LEPTOLITICĂ ?" Comportamentele religioase pe care le cercetăm dovedesc o evoluție Însemnată În ultimul stadiu al epocii paleolitice - paleoliticul târziu. Acestea tind să se
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
s-au bucurat de un mare respect Într-o anumită regiune sau cetate. Cât despre divinitățile principale ale panteonului sumerian, se pot distinge patru zone: 1) Regiunea mlaștinilor sud-estice - de la Golful Persic până În sud, la Lagaș. Aici, divinitățile reprezintă forțele productive din mlaștini (ape, pești, păsări etc.) În raport cu omul. Aici sunt venerate divinități precum zeul Enkixe "Enki"/Ea (Eridu), zeul Asallu¿i/Mardukxe "Marduk" (Ku’ar, nu foarte departe de Eridu), zeița Dumuzixe "Dumuzi"-Abzuxe "Dumuzi-Abzu" (Kinirșa, la sud-est de Lagaș
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
descrie În mod exhaustiv o „istorie” a religiilor anatoliene. Pentru fazele precedente se poate conta doar pe datele culese din cultura materială, care, de altfel, sunt discontinue ca distribuție geografică și consistență. Primele mărturii despre cult, legate esențialmente de ciclul productiv și de vânătoare, și cele mai vechi reprezentări ale unor „ființe” divine, antropomorfe și teriomorfe, apar În neoliticul târziu: de la Çatal Hüyük - cca 6500-5500 Î.Hr. - Mellaart, 1970 -, până la limita sudică a câmpiei Konya, și de la Hacilar - cca 5400-4800 Î
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mereu În luna hecatombeon erau cu siguranță sărbătoarea cea mai importantă pentru statul atenian și adevăratul „Anxe "An" Nou”, dar și exaltarea rolului Atenei față de alte cetăți. Era o dimensiune care se intersecta Însă și cu viața socială, economică și productivă și repartiza În ciclul anual diferitele sectoare de care polisul era interesat. Astfel, sărbătorile gameliilor, celebrate În luna gamelion, Între ianuarie și februarie, care celebrau nunta lui Zeusxe "Zeus" cu Heraxe "Hera", propuneau din nou Însuși principiul vieții asociate care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Însuși principiul vieții asociate care se realiza În esență În familie, În timp ce calcheele, În cinstea lui Hefaistos și a Atenei, celebrate cu o procesiune a fierarilor la sfârșitul lunii pianepsion, care cădea Între octombrie și noiembrie, se refereau la activitățile productive de tip meșteșugăresc. Dar cel care scandează și condiționează ciclul festiv este În primul rând universul agricol, cu fazele sale critice, care, la rândul său, intenționează să insereze Într-un ritm ordonat etapele productive și să Îndepărteze și să dirijeze
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și noiembrie, se refereau la activitățile productive de tip meșteșugăresc. Dar cel care scandează și condiționează ciclul festiv este În primul rând universul agricol, cu fazele sale critice, care, la rândul său, intenționează să insereze Într-un ritm ordonat etapele productive și să Îndepărteze și să dirijeze orice sursă de dezordine sau dezechilibru. În această perspectivă, targheliile, celebrate În luna targhelion, mai mult sau mai puțin Între mai și iunie, erau o sărbătoare a celor dintâi roade, oferite lui Apolloxe "Apollo
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
feniciene (căreia i se datorează aspectele „orientale” ale unui cult faimos, cel al Unixe "Uni"-Astartei În sanctuarul de la Pyrgi) este certă, civilizația greacă, În accepțiunea ei cea mai vastă care cuprinde cultura literară și artistică, stilul de viață, tehnologiile productive și militare (și deci formele materiale și culturale ale existenței individuale și sociale), este cea care constituie punctul de referință inevitabil pentru elitele dominante etrusce: acestora din urmă li se datorează selecția operată În vastul patrimoniu al științelor grecești a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mână În mână”. De fapt, În unele țări, alimentația și Îngrijirea medicală s-au Îmbunătățit În timpul războiului: mobilizând oamenii pentru războiul total, statul avea interes să urmărească starea lor de sănătate și să facă tot posibilul pentru a-i menține productivi. Deși foarte diferite ca beneficii furnizate și mod de finanțare, statele asistențiale din Europa de după 1945 aveau totuși câteva trăsături comune. Furnizarea de servicii sociale privea În primul rând educația, locuințele și Îngrijirea medicală, dar și zonele de recreere urbană
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]