9,648 matches
-
În fața absenței răspunsului ei, deveni brutal. - SÎnt uciși frații și nepotul dumitale și o ștergi? Nu credeam că ești genul care dă bir cu fugiții, Marie Kermeur. Dar poate că m-am Înșelat În privința dumitale! Dacă trăgea nădejde s-o rănească În amorul propriu cu lovitura asta sub centură, se ostenise de pomană. - Îi făgăduisem să-l urmez, declară ea cu simplitate. Nu numai că nu m-am ținut de cuvînt, dar ultima oară cînd ne-am văzut nu m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Întors ca să-ți faci meseria ta scîrboasă? - Vreau să știu cu cine se jucau frații mei cînd erau mici. O Întrebare atît de simplă te poate face să fii atît de agresivă cu mine? Marie aproape că țipase, Într-atît o rănea atitudinea mamei ei. Jeanne se Întoarse și Își reluă treaba, abătută. - Nu-mi mai aduc aminte... - Pe 20 mai 1968, Loïc și Gildas au fost cît pe ce să se Înece În grotă, aveau vreo zece ani, o mamă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
o potoli cu mare caznă pe Yvonne, În timp ce Marie, Îngenuncheată lîngă trupul de-acum inert, constata că Pierric Își pierduse cunoștința. - Are pulsul foarte slab! Lucas acționa deja tastele mobilului. - Morineau! Fersen la aparat... Cheamă elicopterul Protecției civile, avem un rănit În stare gravă În fața fabricii Le Bihan... Bulversată, Marie se Întoarse spre Yvonne care, Încătușată de către Fersen, privea În zare, de parcă nu se simțea cu nimic implicată. - Gwen nu-ți va ierta asta niciodată. Niciodată! Preț de o secundă, Lucas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
purta numele nostru, era soția mea și mama copilului meu! - Ce-ai spus? - Ce-ai făcut cu copilul meu? - Ce tot spui acolo? Nu era nici un copil, ți-o jur! Surpriza și neputința de a Înțelege sunau just, dar, prea rănit de minciunile din trecut, Erwan nu-l mai putea crede. - Minți! Întotdeauna ai mințit! - Stai! Acum mi-aduc aminte... Femeia repeta: «L-a luat cu el, l-a luat cu el!». - Dar cine l-a luat cu el? - După cît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
se petrecea ceva ciudat Între ăștia doi, era cu totul altceva decît raportul dintre un polițist și un suspect. În mod vizibil Marie suferea din pricina trădărilor acestui om, iar Ryan avea dificultăți cu Însuși faptul că era nevoit s-o rănească. Aveau o relație deosebită pe care se temea s-o Înțeleagă. - CÎnd am putut s-o pun sub hipnoză, Gwen mi-a spus că de vină nu putea fi decît PM, continuă Ryan. Aruncă o privire spre fratele lui. Sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
în globul ei o fată de o rară frumusețe. Atunci urcam până la ea sub înfățișarea mea fioroasă și priveam la fata din lună până mă săturam, fără să mai îndrăznesc să mai mușc din ea, de teamă să n-o rănesc pe fată. Și colții mei deveneau tot mai lacomi și mai avizi de sângele cald ce curgea prin văile lunii, dar la vederea fetei setea mi se potolea pe dată. Oamenii au fost tot mai înfricoșați de apariția pregnantă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mele pentru această intimă vacanță? Tocmai pentru ca să mă pot gândi în libertate la cealaltă ea, ea cea din totdeauna, să mă instalez în absența ei sau în absența mea în raport cu ea. Ca să-mi pot desfășura singurătatea și tristețea fără să rănesc sau să-mi ultragiez propria nefericire. Exact în ziua în care am hotărât că nu mai puteam suporta, ea mi-a dat de știre că avea să plece și eu, de bună seamă, nu m-am opus. Ca într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
niciun prieten, n-a fost văzut niciodată în prezența unei femei. În ciuda frumuseții lui seducătoare, femeile par să-l ocolească sau dintr-un motiv neînțeles nu le suscită defel atenția. S-a constatat recent că, atunci când e somnambulic, Jorge vindecă răni prin simpla atingere sau are o acțiune benefică, curativă, asupra celor cu care vine în contact. Se pare că în somn lui Jorge îi cresc aripi de înger sub formă de coarde de lumină, vizibilă sau nu, căci începând cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
a le nota, pentru a se putea gândi la ele, pentru a le dibui sensul. În felul acesta va învăța mai mult despre programul ei de autodistrugere, despre ce s-a petrecut în capul ei toți anii, ce anume a rănit-o interior atât de tare, atât de brutal. Rănile exterioare se pot vindeca repede, cu aer, dar nu cele interioare, care trăiesc într-un vid absolut, în golul interior. Acolo cresc și proliferează; când ești totul o rană pe dinăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de euforie exuberantă la plâns patologic. Cu toate acestea, trecea drept o persoană echilibrată, cu picioarele pe pământ, organizată și bine intenționată. Totuși, exuberanța și deopotrivă melancolia firii ei îi făcea pe cei din jur circumspecți, fie ca să n-o rănească, fie doar pentru a nu-și crea lor complicații inutile. Experiențele amoroase ale Eugeniei cu prezumtivul ei iubit erau sporadice și circumstanțiale: câteva plimbări sub clar de lună, ieșiri la cinematograf, la cofetărie, de câteva ori chiar și la restaurant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Omul a capturat o bună parte dintre ei; la început, i-a ținut izolați și flămînzi, legați cu liane tăioase, care-i împiedicau să se miște. S-au înfuriat lupii captivi; au smucit de legături pînă cînd acestea le-au rănit gîtlejurile; au urlat prelung, cu durere și revoltă, în nopți nesfîrșite și reci de ianuarie, și-n cele înnăbușitoare de august; au suferit apoi, în tăcere, cînd foamea și epuizarea i-au lăsat fără glas. Într-o zi, cînd suferința
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Lupino, că vizuina asta e mai potrivită decît celelalte? Că doar n-ai avut mamă și tată să-ți explice sau, acolo de unde vii tu, puii aterizează în lume gata învățați?! Răutățile lupilor tineri i se înfigeau drept în inimă, rănindu-l ca spinii veninoși. Altul poate că s-ar fi plîns sau ar fi reacționat într-un mod violent. Dar nu Lupino; el nu i-ar fi supărat cu nimic pe verii lui. Îi iubea, așa, nedrepți cum se arătau
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
de înfruntat doi sau chiar trei viteji războinici, puiandrul se străduia să fie întotdeauna pregătit. Nu urmărea să cucerească teritorii și nici poziții, nu era mînat de impulsuri sîngeroase, așa încît își folosea istețimea și agerimea trupului pentru a nu răni și a nu fi rănit. În scurt timp se "specializă" într-o tehnică absolut inedită: reușea să se apere, să lupte și să-și spună păsul în același timp. Unii auziseră de lupul căutat. Alții îl văzuseră; și întîlni chiar
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
trei viteji războinici, puiandrul se străduia să fie întotdeauna pregătit. Nu urmărea să cucerească teritorii și nici poziții, nu era mînat de impulsuri sîngeroase, așa încît își folosea istețimea și agerimea trupului pentru a nu răni și a nu fi rănit. În scurt timp se "specializă" într-o tehnică absolut inedită: reușea să se apere, să lupte și să-și spună păsul în același timp. Unii auziseră de lupul căutat. Alții îl văzuseră; și întîlni chiar și lupi cu care înțeleptul
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
e nimic, priorule. Doar ruine și unelte de lucru. Nici o hârtie, nici o pânză. Pe Dante Îl stingherea prezența acelui imbecil. Se răsuci brusc pe călcâie, Întinzându-i torța. Măcar așa avea să fie de folos. Omul o luă, deconcertat și rănit În mândria sa. Dar curiozitatea era mai puternică. — Zici că meșterul a fost legat de par când Încă era viu? Dar de unde ți-ai dat seama? Dante Îi arătă scrijeliturile de pe pereți, Îndărătul trupului. — Fiindcă, În locul acesta, deși cu mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
vestonului ca o suliță de flanc, acoperit de o cupă din alamă, probabil un vas din cârciumă. Omul surprinse privirea poetului. — Îți place Graalul meu, messere? Întrebă cu un glas ironic, apropiindu-i ciotul de față. — La Damietta ai fost rănit? Îl Întrebă Dante, forțându-se să nu-și ferească ochii. Ostentația aceea Îl deranja. Oare cârciumarul credea că Îl impresionează cu mizeriile lui? De parcă nu ar fi văzut și el oase sfărâmate și capete rostogolite În praf, la Campaldino. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
lăsă prada pentru a atinge cupa din alamă, ca și când un junghi i-ar fi străbătut ciotul. — Messere, Îmi zgândărești o durere veche. Dar Îți voi răspunde. Pe când, alături de tovarășii mei, apăram ultimele ziduri, sub soarele torid al păgânilor, am fost rănit de o săgeată otrăvită. Am văzut-o cum venea către mine și abia am avut vreme să mă feresc cu mâna. Vârful săgeții mi-a trecut prin mănușă. De Îndată otrava a Început să-mi urce În trup, așa cum hoardele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
serii e pentagonal? Celălalt Îi azvârli o privire ironică. — Doar nu vrei să mă faci să cred că nu știi, messer Durante, răspunse el pe un ton de stupoare simulată. Cu faima dumitale de cunoscător al mișcărilor cerești? Dante roși, rănit de această observație. — Nu, cu siguranță. Dar de ce Venus și iubirea ar trebui să aducă angoasă? — Mă mai Întrebi? Într-adevăr, nu știi? Sau nu crezi că Amor călăuzește pașii Morții? De ce te gândești că a fost ucis meșterul Ambrogio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
poet, chemându-l, În timp ce Antilia se apropia Încă și mai mult. Dante simți dedesubt rezistența saltelei, lenjeria mototolită și jilavă de umezeală și de sudoare, În timp ce trupul Antiliei se strivea de al său, alipindu-se cu toată disperarea unui suflet rănit de singurătate. Mâinile ei coborau să Îl caute. Iar priorul se abandonă În voia atingerii ei și se cufundă În sânul și mai apoi În pântecele pe care i-l oferea, fără să se mai gândească. Făcu dragoste cu dansatoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
pentagramei și referirea la Venus? Dacă era În viață, nu se putea să fi fost sufletul lui cel care Îl vizitase. Așadar, era vorba probabil de un incubus care luase Înfățișarea lui, pentru a-l Înșela și pentru a-l răni. Se spunea că prin aceste sfâșieri ale conștiinței demonul s-ar insinua În mintea omenească. Se spălă pe față, În timp ce simțurile Îi reveneau Încetul cu Încetul la starea de veghe. Logica sa, Întărită de dreapta judecată și de harul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
-și lua ochii de la arab. Omul, înveșmântat într-o djelaba, cândva albastră, încălțat cu sandale și cu ciorapi grosolani de lână, purta un turban strâmt și nu prea înalt. Balducci își mâna calul la pas, de teamă să nu-l rănească pe arab, și grupul înainta anevoie. Când socoti că poate fi auzit, Balducci strigă: - Mi-a trebuit un ceas ca să fac cei trei kilometri de la El Ameur și până aici. Daru nu-i răspunse. Scurt și îndesat în flanela lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
sfârșit, printr-un bandaj, și plictisindu-se de moarte, să se poată gândi la dragoste, ba și până atunci, el se grăbi să vadă în acest grav accident un dar trimis de norocoasa lui stea. Dacă nu s-ar fi rănit, n-ar fi avut niciodată răgazul s-o privească pe Louise Poulin așa cum merita ea să fie privită. Rateau, de altfel, era de altă părere. Mic și îndesat, nu-i plăceau decât femeile înalte. "Nu știu ce-ai găsit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
a peste 100 de videoclipuri postate pe YouTube, sub pseudonimul “PasăreaSpin”, filme editate pe versurile unor poeți, membri ai rețelei Esențe. Fără permis Ne strecurăm fără permis, în lumea plină de iluzii, Tot ce-i frumos e compromis Și ne rănim printre aluzii. Cu mic, cu mare, bun sau rău, Din caractere diferite Suntem lăsați de Dumnezeu, Dar nu pentru-a ne compromite. Mai mult, eu n-am să vă mai scriu Sunt doar modestă, nimic în plus... Sfaturi, rețete nu
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
steaua să-ți alegi când ele pier, Să te ridici când alții te doboară, Să poți păstra când alții vor s-alunge, Să știi să crezi când alții te înșeală, Să știi să râzi când sufletul iți plânge, Să nu rănești când ție-ți este bine Și calm să fii când e furtună afară, Peste nimic, tu doar să crezi în tine, Și de-ai să crezi, nimic nu te doboară. Când ultim ești, să crezi în cel dintâi, Și în
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
proiecte. Nu-i sprijină absolut deloc și, după câteva luni, oamenii sunt epuizați. Există un motiv pentru care Vivian nu alege angajați din categoria seniorilor, editori cu experiență. Ăștia nu i-ar suporta toate rahaturile. Am tresărit. Ego-ul meu fusese rănit. Dintr-o dată, parcă nu-mi mai venea să-mi execut dansul victoriei. Oare Mara încerca să-mi sugereze că Vivian nu-mi oferise postul pentru că credea că am mult potențial - ci, mai curând, fiindcă nu găsise pe altcineva care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]