KorAP: Find »[drukola/base=reface & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...349 350 351 ...405 >

10,102 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225

sinuciderea monarhiei burbonice. Atunci m-am simțit învăluit în ceața istorică a Spaniei noastre, a Europei noastre și chiar a universului nostru omenesc. Acum, oferindu-mi-se prilejul de a-mi reedita Ceața, am revăzut-o și, revăzând-o, am refăcut-o intim, am făcut-o din nou; am retrăit-o în mine însumi. Căci trecutul retrăiește; amintirea retrăiește și se reface. Pentru mine e o operă nouă, așa cum va fi, cu siguranță, pentru aceia dintre cititorii mei care o vor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
nostru omenesc. Acum, oferindu-mi-se prilejul de a-mi reedita Ceața, am revăzut-o și, revăzând-o, am refăcut-o intim, am făcut-o din nou; am retrăit-o în mine însumi. Căci trecutul retrăiește; amintirea retrăiește și se reface. Pentru mine e o operă nouă, așa cum va fi, cu siguranță, pentru aceia dintre cititorii mei care o vor fi citit și o recitesc acum. Care cititori, recitind-o pe ea, mă pot reciti pe mine. M-am gândit o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
o operă nouă, așa cum va fi, cu siguranță, pentru aceia dintre cititorii mei care o vor fi citit și o recitesc acum. Care cititori, recitind-o pe ea, mă pot reciti pe mine. M-am gândit o clipă să o refac integral, să o reînnoiesc: ar fi însă alta... Alta? Când acel Augusto Pérez al meu de-acum douăzeci și unu de ani - eu aveam pe-atunci cincizeci - mi-a apărut în vis, după ce crezusem că-i pusesem cruce, gândindu-mă, pocăit, să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
cazi pe gânduri în fața unui portret de-al tău, de-al tău însuți, de-acum douăzeci sau treizeci de ani? Prezentul etern este misterul tragic, e tragedia misterioasă a vieții noastre istorice sau spirituale. Și iată de ce voința de a reface gata făcutul, desfăcutul, este o tortură tragică. Și aici își află locul și întreprinderea de a te retraduce pe tine însuți. Și totuși... Da, e nevoie, ca să trăiesc, ca să retrăiesc, ca să mă agăț de acel trecut care-mi este întreaga

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477

doar pe proiecte și interese, ci și afectivă. Noi eram prieteni de idei, prieteni de solidaritate contra agresorilor externi, o rețea de supraviețuire romantică și frumoasă într-o lume hâdă și ostilă. Toți suntem de acord că nu am mai refăcut în nici o formă un alt grup Câr-Mâr, nici între noi, nici cu alții. Acum avem secvențial proiecte comune, cele mai multe profesionale. Femeile au rezistat mai bine ca grup. Colaborează între ele, se susțin reciproc într-un network feminist, e drept. Doar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
alții, ei au rămas în aceeași specie (extrem de pestriți interior) și, uneori, când sunt striviți de „ceilalți” (mult mai omogeni, de altfel), își mai aduc aminte cu nostalgie solidară despre comuniunea de mai an. Însetează după ea. Adesea o și refac. E drept ce ai spus tu, Mircea. Acum cred că pot să spun cu toată luciditatea că nu pot să mă concep pe mine desprinsă de prietenii mei, intrați în celule. Chiar dacă pe unii i-am trecut în trecut, sau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
lor, de vârsta lui Andrei, traiectorii asemănătoare, am discutat despre muzică și politică, i-am provocat puțin știind că ar trebui să îi doară-n fund de ele și că mizeria de politică e o prișniță care încearcă degeaba să refacă o ordine a importanței când I. mergea a doua zi să i se tranșeze cazul dacă e cu speranță sau fără, dacă încearcă să o trateze sau fără. Fiecare are o viață, până și Bush doar una de președinte, în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
fost foarte drăguț. M-a văzut cvasidescompusă după atacurile lui G. și a fost foarte suportiv, foarte uman. Trece printr-o perioadă îngrozitor de grea. Oamenii de lângă mine, cu excepția Mariei, au mari probleme, iar eu trebuie să mă gândesc să mă refac cât pot - fiindcă acasă iar mă așteaptă stres, efort, probleme, și pauza asta nu mi-o dă nimeni - și chiar să fiu tonică pentru prietenii mei de aici, fiindcă au nevoie de o vorbă bună și de întărire în necazurile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
făcut cu intelectul nostru la vremea aceea? La o altă scară, cam ce au făcut și Jowida și Walizada în Kabul. L-am folosit în subterane. Comunismul nu avea un deadline. Îmi amintesc programele de activități de pe vremuri: „Se va reface propagandă vizuală. Termen-limită: octombrie (în noiembrie erau congrese). Răspunde BOB”. Nimeni nu făcuse un program: „Se va prăbuși comunismul. Termen-limită: decembrie, 1989. Răspunde...”. Eh, aici e aici! Gorbi? Honeker? Iliescu? Tot CC-urile? ............................................................................................................ Curriculum Vitae a început să se construiască

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687

e că pot foarte bine s-o îndrept. Încă mai pot să înregistrez împrumutul. Va fi cumplit de jenant. Va trebui să spun băncii ce am făcut - și celor de la Glazerbrooks - și lui Arnold - și lui Ketterman. Va trebui să refac complet toată documentația. Și, lucrul cel mai îngrozitor, va trebui să trăiesc cu gândul că toată lumea știe că am făcut o greșeală absolut stupidă, genul de greșeală prostească pe care doar un începător o poate face. Asta va putea să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
se uită mai atent la mine. Ce s-a întâmplat cu machiajul tău ? — Îhm... Tocmai mi-am luat la revedere de la cineva, spun pe un ton de scuză. Nu e chiar așa de rău, nu ? — Va trebui să ți-l refacem. O spune pe un ton tăios, supărat. E tot ce-mi lipsea acum. Se îndepărtează ofuscată și-și strigă una dintre asistente. Încă trei minute. Trei minute până când vechea mea viață va reîncepe. — Deci... o să mă întorc pentru petrecerea lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441

așa de distrat. Ar spune nu, domnule, ce idee, nu e distrat, doar pentru a nu mărturisi că se simțea îngrijorat ca un copil din pricina câinelui, dacă stă la adăpost în cușcă, dacă, acum că-și mulțumise stomacul și-și refăcuse energiile, și-o fi urmat călătoria, în căutarea unei hrane mai bune sau a unui stăpân locuind într-un loc mai puțin expus furtunilor și ploilor mărunte. Mă duc în camera mea, spuse Marta, am ceva de cusut și am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
să-i spună, Nu te supăra dacă nu-ți iese de la început. Ceas după ceas, tot restul zilei și parte din ziua următoare, până la ora când trebuia să plece să-l aducă pe Marçal de la Centru, olarul făcu, desfăcu și refăcu păpuși cu chip de infirmiere și de mandarini, de bufoni și de asirieni, de eschimoși și de măscărici, la prima încercare, aproape de nerecunoscut, îndată câștigând formă și sens pe măsură ce degetele începeau să interpreteze pe cont propriu și după propriile legi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
Uiți că sunt o mie două sute, Da, știu foarte bine, sunt o mie două sute, A modela o mie două sute de statuete goale și apoi a le îmbrăca una câte una înseamnă o muncă dublă, le-am face și le-am reface, Ai dreptate, ce prostie că nu m-am gândit, Că veni vorba, și eu am fost la fel de prost, am crezut că Centrul va alege numai trei sau patru păpuși, și nu ne-a trecut prin cap că prima comandă va

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
să strice tot când greși cantitățile de lut, apă și dizolvant necesare pentru un amestec echilibrat de barbotină de umplere, să toarne cu excesivă rapiditate amestecul obținut, creînd bule de aer în interior. Primele trei zile le pierdu făcând și refăcând, cuprins de disperare când greșea, blestemându-și neîndemânarea, tresărind de bucurie ori de câte ori reușea să iasă cu bine din câte o operație delicată. Marta se oferi să-l ajute, dar el o rugă să-l lase în pace, expresie deloc adecvată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
adevărat mâncat, Bine, te rog doar să te gândești ce s-ar întâmpla dacă câinele se va urca pe planșe, câtă muncă vom pierde, Va fi mult, va fi puțin, o să vedem imediat, dar, dacă se întâmplă, mă angajez să refac toate păpușile care se vor strica, poate așa te voi convinge să mă lași să te ajut, Nu vorbim despre asta, du-te la experiența ta pedagogică. Marta ieși din olărie și, fără să spună un cuvânt, desprinse lanțul din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544

aceeași resemnare, cu aceeași durere cuviincioasă. „Băuserăm același vin, numai că ei s-au Îmbătat cu două-trei rânduri Înainte de mine.” Cu toate acestea, de ce să tăgăduiască, pierderea manuscrisului l-a mâhnit cel mai profund. Ar fi putut, desigur, să-l refacă; și-ar fi amintit cea mai măruntă inflexiune. Se pare că, n-a dorit-o; În orice caz, dintr-o asemenea retranscriere nu dăinuie nici cea mai mică urmă. Se pare că Omar Khayyam va fi tras, din răpirea manuscrisului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
mi se pare interminabilă. Mă grăbesc să-l prind din urmă. După un ceas, ne regăsim la misiune, În jurul unei supe de rodii. Pastorul ne lasă singuri. O tăcere stânjenitoare ne ține companie. Ochii lui Baskerville sunt Încă roșii. — Îmi refac Încetul cu Încetul sufletul de occidental, se scuză el, cu un surâs obosit. — Nu te grăbi, secolul de-abia Începe. Tuși ușor, duse bolul cald la buze, se pierdu iarăși Într-o contemplație tăcută. Apoi, anevoios: Când am sosit În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
Era una dintre cele mai frumoase reședințe din Teheran. Aparținuse unui fost prim-ministru, Înainte de a fi răscumpărată de un bogat negustor zoroastrian, partizan fervent al Constituției, care-o pusese gratis la dispoziția americanilor. Shuster mă primi În capul scărilor. Refăcut după ostenelile călătoriei, Îmi păru foarte tânăr. N-avea decât treizeci și patru de ani, și nu-i arăta. Și eu care crezusem că Washingtonul va trimite un expert cărunt, cu figură de reverend! — Am venit În legătură cu această afacere a legațiilor. — Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848

drum spre Pământ cu o încărcătură de petrol brut și rafinăria aferentă. Cheamă controlul de trafic special Antarctica. Mă recepționați? Recepție! Numai țârâitul sorilor din depărtări trecu prin difuzoare. Ghemuit între picioarele lui Ripley, Jones, motanul, mieună odată cu stelele, Lambert refăcu procedura. ― Remorcher de comerț Noslromo cheamă controlul spațial Sol Antarctica. Avem probleme de navigație. Acesta este un apel prioritar; răspundeți, vă rog. Pentru a doua oară, pârâitul nervos al stelelor umplu puntea comandamentului. Lambert păru brusc îngrijorată. Cu glasul tăios

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
a astronavei, apoi ușurată în privința stării generale a remorcherului, răspunse cu certitudine: ― Nu văd nimic anormal. Avem în continuare o presiune adecvată în toate compartimentele. Dacă avem coca străpunsă gaura e prea mică pentru a avea urmări. Etanșeitatea s-a refăcut automat și a redus avaria. Ash își consultă pupitrul. Ca și celelalte, al său primea o energie independentă în eventualitatea unei pane generalizate ca aceasta, cu care se confruntau acum. ― În toate compartimentele, aerul nu prezintă nici un semn de contaminare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
a întins până-n interiorul scutului și a prăjit tot sistemul. ― La ce vă gândiți? se interesă Dallas. Sistemul trebuie reparat cumva. Nu putem să-l înlocuim. ― Așa cred. Așa zice și Brett. Trebuie să scoatem reziduurile din intrări și să refacem vidul, apoi să vedem cum ține. Dacă nu sare nimic în aer, înseamnă că intrările sunt curățite. Dacă nu, vom fasona o piesă de metal pentru închiderea orificiului. Dacă o fi să fie o crăpătură pe toată lungimea conductei, atunci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
pupitrul lui Kane. Studie un nivel, apoi apăsă pe intercom. ― Pasarela? Aici Kane. Aparent ostenit dar mulțumit de treaba făcută, Parker se auzi din măruntaiele navei: ― Nu știu cât o să țină... Unele suduri prezintă semne de umiditate. Dacă scoatem tot din conductă, refacem sudurile. Acum ar trebui să aveți energie. Ofițerul executant manevră un comutator. Pasarela se lumină instantaneu, lectorii electronici șovăiră, apoi se aprinseră, și în fața acestei agreabile abundente de semnalizatoare în cabină izbucniră exclamații de satisfacție. ― Avem energie și lumină, raportă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
Un al doilea modul operativ se îmbucă lângă primul cu un clămpănit de satisfacție, precum un dinte în alveola lui. ― Da? Ascult. ― Mergem și noi cu ceilalți în expediție, sau trebuie să rămânem închiși aici până când se restabilește totul? Am refăcut deja alimentarea cu energie. Cât despre resturile astea (arătă sala mașinilor devastată, cu un gest larg), asta-i treabă de cârpeală... Cosmetică, ce mai! Poate să mai aștepte câteva zile. ― Știți amândoi răspunsul. (Ea se rezemă, își șterse palmele pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
și aici. ― Am reglat-o convenabil, protestă Brett. Parker se duse să verifice un panou mural. ― Sistemul de reparație a energiei trebuie să meargă cât de cât. Unele circuite n-au primit sarcina normală. A fost și așa greu să refacem fluxul de energie fără ca să plodeze fiecare conductor din interiorul navei. Când problemele devin delicate, sistemele afectate reduc automat electricitatea care le este repartizată pentru a evita suprasarcina. Dar ăsta îi dă tare înainte, e clar. Se aranjează. Atinse unul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]