11,435 matches
-
care a contribuit la învăluirea ei într-o aură misterioasă divină. Iluminarea face parte dintre acele fenomene care se pretează mai degrabă descrierilor literare și mai greu explicațiilor științifice, (L. Blaga). Această clipă unică și incandescentă, când creatorului i se relevă soluția care i-a frământat gândurile, poate fi înțeleasă ca o erupție a unui vulcan care aduce la lumină, din adâncurile psihicului spre conștient, o nouă experiență alcătuită din amestecul topit și miraculos dozat al atâtor experiențe trăite de el
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în fotoliul de lângă sobă. - mărturisea Kekule. A elaborat, astfel, structura ciclică, cu modelul hexagonal, al moleculei de benzen. Rabrindanath Tagore are, după un somn, imaginea structurii unei întregi opere literare, Paul Heyse crează o nuvelă, lui R. Wagner i se relevează preludiul la Aurul Rinului, pe Berlioz îl vizitează în două nopți consecutive [41]. 2. Atenția la orice fapt, chiar dacă aparent pare fără importanță Iluminarea poate fi provocată de o întâmplare, fenomenul fiind denumit serendipitate. Urmărind cu totul altceva sau neurmărind
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
4.1.1.4 Inteligența Termenul de inteligență, prezent din timpuri imemorabile în limbajul natural sub nume ca: înțelepciune, deșteptăciune, istețime, agerime a minții, etc., caracterizează capacitatea creierului uman de a înțelege ușor și repede probleme noi și nefamiliare. Inteligența relevează, deci, nivelul calitativ al gândirii. Psihologul J. Guilford menționa existența a mai mult de 400 de definiții ale inteligenței. Una dintre ele consideră că inteligența este acea capacitate cognitiv-operatorie a intelectului de a rezolva probleme (situații) noi, fie în domeniul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
În literatura creatologică românească există preocupări notabile în direcția identificării principalelor blocaje ale creativității. Fără a ne propune o inventariere exhaustivă, considerăm în ordine cronologică câteva etape. În 1985, Mihaela Roco preocupându-se de căile de creștere a creativității tehnice, relevă următoarele blocaje: imaginația deficitară, cunoașterea superficială a metodelor gândirii divergente, folosirea greșită a strategiilor gândirii logice, lipsa motivației pentru profesiune, carențe la nivel atitudinal. În anul 1990, Vitalie Belous, în cartea Manualul inventatorului, propune un inventar al blocajelor în creația
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
nu au sentimentul de apartenență la grup și nu manifestă interes pentru problemele discutate: nu au pregătirea sau competența necesară pentru a participa la discuții; modul în care se prezintă problema este inadecvat (cel care expune subiectul spune totul, nu relevă punctele slabe ale problemei, nu provoacă emiterea de idei); anterior discuției, membrii nu au fost înștiințați și familiarizați cu problemele care se vor discuta; tematica adunărilor grupului nu se stabilește prin consultarea tuturor membrilor, ceea ce determină o anumită rezistență față de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
dar și îndepărtarea ideilor preconcepute, ce ar putea frâna, în continuare, procesul de inovare). Această fază de îndepărtare din câmpul atenției a ideilor preconcepute sau neoriginale se numește etapa de purjare. 4. Enunțarea problemei, așa cum a fost ea înțeleasă; poate releva maniere diferite de interpretare, datorită diferențelor specifice dintre participanți. Nu se iau nici un fel de măsuri pentru a se ajunge la un consens, în scopul evitării unor eventuale constrângeri, care să limiteze folosirea analogiilor și a metaforelor, din cadrul etapei următoare
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
dintre cei mai tineri participanți, apreciat pozitiv de toți membrii echipei, atrăgător, amabil, neînfumurat, dar nici timorat de experiența celorlalți. Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută, cenzurând ideile și soluțiile inițiale propuse. El relevă aspectele nefaste ale oricăror îmbunătățiri, adept al proverbului „mai binele este dușmanul binelui”. Acest rol este întruchipat de un specialist într-un domeniu apropiat. Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist, îmbărbătând participanții să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală, concretă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
blocaj în calea creativității. Folosirea reprezentărilor grafice reprezintă un limbaj care, în multe domenii (științific, tehnic, management, etc.), pune mintea în mișcare: pe de o parte se reunesc în acea schiță informațiile deținute, se vizualizează legăturile dintre acestea și se relevă posibilități noi de conexiune ale acestora. Galileo Galilei a revoluționat știința prin reprezentarea ideilor cu ajutorul diagramelor și a desenelor, în timp ce contemporanii săi foloseau limbajul cuvintelor și al cifrelor. Pentru prima dată pozițiile și orbitele corpurilor cerești erau reprezentate prin desene
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
găsește foarte repede. Fie alte câteva exemple. Imaginea din figura 23 este denumită Pocalul rabinului. Dacă vă concentrați atenția pe fundal, pe spațiul din jurul pocalului, veți vedea două fețe identice văzute din profil. Asemănător, în figura 24, spațiul dintre coloane relevă niște figuri umane, aflate în poziție de conversație. Remarcabilă este creația lui Salvador Dali denumită Invizibilul bust a lui Voltaire (figura 25). Imaginea prezintă, în prim plan, un grup de persoane în costume de epocă. Căutând în mod activ cu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de vârstă din care face parte. În cazul în care vârsta mintală a unei persoane testate este egală cu cea biologică rezultă IQ 100, adică persoana corespunde normalității, adică frecvenței celei mai mari a valorilor răspunsurilor la teste. Dacă testul relevă performanțe mai ridicate, vârsta mintală se situează mai sus, deci IQ ia valori mai ridicate. Distribuția procentuală a coeficienților de inteligență în cadrul populației urmează curba lui Gauss (denumită „curba clopoțelului”) prezentată în figura 29: Pe această curbă s-au delimitat
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și nu va exista hotelul de gheață de la Bâlea- lac. Un scor la flexibilitate de 4 sau 5 indică o flexibilitate normală, un scor de 6, 7 sau 8 marchează o flexibilitate bună, iar un scor mai mare de 9 relevează nivelul foarte bun al flexibilității gândirii. * Exerciții de creativitate. Proba 8 - Sensibilitatea la probleme (Anexa 15, pagina 336): Exemplu: pentru exercițiul „Indicați un grup de teste sau probe pentru admiterea la facultate în vederea selecției viitorilor studenți creativi” un subiect a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
5 = 6,6. Un scor cuprins între 3 și 4 indică elaborare ponderată prin fluență în limite normale, un scor între 4,1 și 6,4 marchează un nivel bun al elaborării, iar un scor mai mare de 6,5 relevează un nivel foarte bun al elaborării. * Interpretarea răspunsurilor la Chestionarul de atitudini creative (Anexa 15, paginile 338-339) Testul măsoară 15 atitudini creative, pentru fiecare existând câte trei afirmații. În tabelul de mai jos sunt date atitudinile creative, precum și afirmațiile corespunzătoare
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
creative, precum și afirmațiile corespunzătoare. În chestionar fiecare afirmație a primit o notă de la 1 la 5. În ultima coloană se trece totalul notelor, care va fi un număr cuprins între 3 și 15. Un punctaj cuprins între 3 și 6 relevă atitudinea creativă slabă, un punctaj între 7 și 11 arată că atitudinea creativă respectivă este la nivel mediu, cerând efort din partea celui testat pentru a o îmbunătăți, iar punctajul între 12 și 15 relevă o bună atitudine creativă. Gradul de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
punctaj cuprins între 3 și 6 relevă atitudinea creativă slabă, un punctaj între 7 și 11 arată că atitudinea creativă respectivă este la nivel mediu, cerând efort din partea celui testat pentru a o îmbunătăți, iar punctajul între 12 și 15 relevă o bună atitudine creativă. Gradul de încredere al răspunsurilor îl decelează „scala de minciuni”, care conține 5 afirmații. Punctajul totalizat este cuprins între 5 și 25. Un punctaj mai mare de 10 la scala de minciuni arată că nu putem
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Distincții subtile operează și comentariile referitoare la scriitori din epoci diferite, ca Oscar Wilde, Henrik Ibsen și Lev Tolstoi. Ideile poporaniste sunt vehiculate și în Patru zile în Ardeal, relatare a unei scurte călătorii întreprinse în mai 1906, text ce relevă și un cert dar de povestitor, umor, spirit de observație, capacitate de portretizare în câteva tușe sigure. De altminteri, publicistul S. arătase de la început calități de scriitor. În „foiletonul social” din 1893, patetica expunere a crezului democratic și naționalist e
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
învățăturile” lui Neagoe Basarab, dar nu îi uită nici pe Constantin Brâncoveanu, Petru Cercel, Nicolae Bălcescu, Avram Iancu, cărora le închină, omagial, gânduri proprii, reconturând un tablou al mitologiei locale, integrată în spațiul liric. Lexicul, dar mai ales sintaxa lirică relevă aspirațiile religioase ale autorului, unele poeme părând a fi, nu atât prin conținut, cât prin atitudine, scurte predici morale. Coeziunea tematică a celor trei cărți, pe care T. le va considera de domeniul trecutului, este remarcabilă, vădind un poet cu
TARANGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290081_a_291410]
-
la răspântii sau poezia patriotică, adesea declamatoare. Din manierismul celor dintâi volume poetul încearcă să se desprindă în Scrisori de fiecare zi (1980), în timp ce versurile care formează ciclul Elegii provinciale din Baladă pentru vinul tânăr (1980) marchează - după cum s-a relevat - „accesul la gravitate” și configurează profilul unui „menestrel elegiac al stărilor sublime” (Laurențiu Ulici). Lirismul devine mai reflexiv, mai sugestiv, sunt exploatate atent metafora și simbolul polisemantic, iar versul, deși descătușat de rimă și de ritmul clasic, își accentuează muzicalitatea
ŢARNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
documentară, ca și prin unele fulgurații de critică literară, e memorialistica lui T. referitoare la revista „Luceafărul” și la Octavian Goga. Paginile publicate în timpul vieții (1936, 1939), cărora li se alătură cele postume din Spovedanii (1976), precum și bogata lui corespondență, relevă un scriitor capabil să reînvie o epocă, să reconstituie atmosfera și să portretizeze unele personalități definitorii ale anilor pe care i-a traversat. Pe nedrept ignorată e proza de război a lui T., strâns autobiografică, interesând prin autenticitatea notației - autenticitate
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
de expresivitate academică”, fără să renunțe la protestul adesea cu adresă polemică, incomod în raport cu obișnuințele, cu locurile comune sau concesiile, compromisurile din epocă. În 1972 își tipărește teza de doctorat, Dramaturgia lui Cehov (Premiul Asociației Scriitorilor din București), în care relevă, aplicat și cu ingeniozitate interpretativă, elementele inovatoare din teatrul scriitorului rus. Catharsis (1981) e o culegere de studii, eseuri în majoritate, despre Boris Pasternak, Anna Ahmatova, Feodor Dostoievski, Aleksandr Pușkin. În eseul final, care dă titlul volumului, e dezvoltată ideea
TEODORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]
-
se arată și față de Memorii (volumul III), unde apreciază scrisul artistic și portretistica, ironia, umorul, nu și intențiile caricaturale, procedeul simplificării, disprețul față de contemporani. Implicat în viața cenaclului de la „Sburătorul”, comentatorul poate fi, în parte, subiectiv. Mihail Sadoveanu i se relevă ca un „fabulos talent”, unitatea operei lui fiind perfectă. Clasicismul scriitorului, pe care de obicei critica îl prezintă ca pe un romantic, vine din faptul că el este mai interesat de colectivitate și mai puțin de drama individuală. La Liviu
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
propriei biografii. Destul de insistent și semnificativ a scris S. despre critici. Ca unul ce aparținea celei de-a treia generații postmaioresciene, a revenit adesea asupra lui Titu Maiorescu în studii strânse mai ales în volumul Clasicii noștri. Ideea autonomiei esteticului relevă „exemplaritatea unui spirit limpede și disociativ”; mentorul Junimii a stabilit rolul activ al criticii în combaterea mediocrității mai ales în perioadele de început și de tranziție, actul critic păstrându-și o funcție permanentă, însă cu ipostaze adecvate fiecărei epoci. S.
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
a substanțelor în versuri lapidare, aparent enigmatice. De fapt, el anunța ermetismul, cam odată cu Ion Barbu, influențat și de Mallarmé și Valéry. Poeziile de după 1950 sunt de esență muzicală, fără dificultăți formale și cu un mult mai pronunțat caracter livresc, relevând un poet al misterului silvestru și al vânătorii (Nicolae Manolescu). S. a tradus din Shakespeare, Emerson, Corneille, Balzac, Proust, Gustave Le Bon, Mohammed Dib. Iubitor al cuvântului, totodată riguros exact, dar și rar, prevăzut cu un vocabular bogat, în care
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
reconstituind o posibilă evoluție. În Cercetări asupra proverbelor românești (1877) aplică metoda comparatistă, utilizând numeroase izvoare străine. T. expune și recomandă, tot după B. P. Hasdeu, principiile metodei filologice în cercetarea folclorului, în speță a proverbelor. O lucrare despre colinde relevă substratul păgân al acestora și atinge unele chestiuni de teorie a creației populare, precum geneza și circulația unor specii. Problema creatorului popular l-a interesat în mod deosebit, ceea ce reiese și din insistența cu care s-a concentrat asupra lui
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
adunate în volum în 1900) și cronicile rimate i-au consolidat faima de umorist și au creat o adevărată tradiție: D. Anghel și St. O. Iosif (în Calendarul lui A. Mirea), G. Ranetti, G. Topîrceanu ș.a. Poetul T. s-a relevat pe deplin abia în versurile apărute în „Minerva literară ilustrată” și mai ales în ciclul Sonete patriarhale (1916). Forma fixă a sonetului l-a silit la o rigoare și un echilibru mai puțin proprii temperamentului său. Multe sonete închid, ca
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
evenimente, personaje reale și ficționale, ca rod al conlucrării dintre ziarist și prozator. Îndeosebi Pavilionul de vânătoare, proiectat ca parte a unui ciclu despre neamul boierilor Măgureanu, se distinge prin tipologia de factură realistă. Paginile memorialistice ale lui T.-B. relevă, deopotrivă, har și plăcere de a povesti, fiind și mărturii documentare despre oameni, fapte contemporane scriitorului. Ca traducător, a facilitat cititorului român contactul cu scrierile lui Benjamin Constant, André Maurois ș.a. SCRIERI: Suflet de femeie, București, 1920; Șovăiri, București, 1921
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]