9,040 matches
-
conștiinței ecologice? În această privință, ar putea fi destul de scăzută încă. În ceea ce privește însă eficacitatea învățământului actual referitor la creșterea prestigiului social al profesiilor nonintelectuale, o cercetare ar putea scoate eventual în evidență valori negative: el ar putea acredita ideea că reușita personală, legată de cea școlară, este încununată de o profesie intelectuală; dimpotrivă, profesiile nonintelectuale sunt asociate cu o selecție școlară negativă, fiind rezervate pentru cei care nu au capacități intelectuale suficient de ridicate sau prezintă defecte de personalitate. Dar tratamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
vor adopta schimbarea? În t1, deși apar primele dificultăți ale modului A de organizare, nu există încă nici o motivare a declanșării unui proces de căutare de alternative. În condiții de cunoaștere scăzută, căutarea de alternative are relativ puține șanse de reușită. Și chiar dacă modul B de organizare ar putea fi imaginat, nu există argumente suficient de solide pentru a proba eficiența sa. Experimentarea lui ar fi un act riscant. Și, de aceea, atât timp cât forma existentă de organizare este satisfăcătoare, întreprinderea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cu totul alte soluții. Determinarea cât mai clară și mai adecvată a obiectivelor și problemelor unui sistem social trebuie să reprezinte punctul de pornire al implementării sociologiei în ciclul complet al activității acestuia. De calitatea unei asemenea analize depinde fundamental reușita ultimă a efortului sociologului de integrare socială. Ea este însă o fază extrem de dificilă, pentru că presupune, adesea, o schimbare aorientării sistemelor sociale, renunțarea la „mituri” și „prejudecăți”, adoptarea unei noi viziuni asupra lor înseși și a rolurilor lor în cadrul societății
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
știm cu precizie ce gândea de fapt domnitorul. Presupunem însă că s-au păstrat motivările sale comunicate altora: este mai bine pentru țară o pace, chiar bazată pe acceptarea unei anumite dependențe, decât un război pustiitor, cu șanse nule de reușită, al cărui rezultat ar putea fi o dependență și mai mare. Prima problemă care se ridică în fața acestei mărturii se referă la un aspect simplu: este ea exact ceea ce gândea domnitorul sau reprezintă mai mult modul în care voia el
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care variază de la caz la caz. b) Variații culturale. Antropologia culturală a scos în evidență că personalitatea este în mod esențial modelată cultural. Și odată cu aceasta, și experiențele noastre subiective. În interiorul aceleiași culturi, comprehensiunea are șanse mult mai ridicate de reușită tocmai datorită matricei culturale comune a experienței subiective. Dificultățile mari provin din înțelegerea transculturală. Gelozia poate fi înțeleasă de o persoană aparținând culturii noastre, dar cu greu ar putea fi înțeleasă de o alta ce trăiește într-un cadru cultural
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de soluționat. Începe să exploreze posibilul acțional și reușește să formuleze o primă soluție care, examinată, i se pare satisfăcătoare. În acest moment, apare o primă incertitudine: dacă amână decizia pentru a căuta și alte soluții posibile, are șanse de reușită? Ar putea să reușească sau nu. În condiții de cunoaștere limitată, aceste șanse pot fi relativ modeste. Oricum, el nu le poate, prin definiție, estima cu precizie. În consecință, apare un risc: amânarea deciziei pentru căutarea și a altor soluții
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cunoaștere. Din acest motiv, ele nu generează incertitudini, fiind proceduri de alegere structural diferite de procedurile cognitive. Se produce astfel o mutație structurală în procesul alegerii. Într-o problemă importantă, utilizarea de criterii cognitive,care iau în considerare șansele de reușită, efectele și consecințele secundare, produce un nivel ridicat de incertitudine; utilizarea unui criteriu noncognitiv - așa au vrut întâmplarea, astrele, destinul - nu mai este de natură să producă incertitudine. Atunci când decizia de a declara sau nu războiul este delegată oracolului, nici o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
decizional care se desfășoară într-o certitudine adesea completă, deși el rezolvă probleme care în sine prezintă un grad foarte ridicat de incertitudine. Desigur, și aceste norme sunt fundate pe o decizie: care sunt normele ce asigură posibilitatea maximă de reușită? Elaborarea de norme însă, simplificând și standardizarea problemelor, dând soluții tip care nu au pretenția să fie adecvate fiecărui caz, ci doar statistic situației generale, este de natură să reducă substanțial gradul de incertitudine. Incertitudinea privitoare la normele înseși este
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să reținem numai ideile cu valoare de patrimoniu pe care evoluția gândirii sociologice le-a validat: creațiile conceptuale, inovațiile conceptuale și categoriale, metodele de analiză a socialului care au contribuit la stimularea cercetării fundamentale și aplicative, resemantizarea unor concepte ori reușitele În elaborarea unor diagnoze ce au avut un impact semnificativ asupra restructurării orizonturilor teoretico-metodologice ale doctrinelor cu largă audiență la momentele respective. În consecință, din rațiuni metodice, pledez pentru o istorie a doctrinelor sociologice care s-au dovedit a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
compară trei mari repere biografice: a) etapa filologică, sincronă cu formarea limbii literare române, În care s-au tradus În românește categoriile și conceptele fundamentale ale tuturor științelor sociale existente, Îndeosebi În cultura franceză și cea germană ale timpului. Prima reușită remarcabilă, În această privință, o reprezintă traducerea lui N. Beldiman; b) etapa de maturizare conceptuală - În care nu doar comunitatea academică, ci și jurnalistica românească au contribuit la resemantizarea sistemului conceptual al sociologiei europene prin lucrări originale, revocate de autoritățile
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai productiv să ne asociem microsociologiei, implicându-ne În cercetări-acțiune cu studii-pilot care pot aduce nuanțe rezolutive pentru diverse segmente ale spațiului social, În care avem anumite acumulări și o practică relevantă de cercetare. Să ne focalizăm, neechivoc, pe complementaritatea reușitelor noastre; vanitățile, orgoliile și ideosincraziile să le aruncăm la coșul de gunoi al istoriei. Acesta este adevăratul „șantier” de reconstrucție a sociologiei românești la cotele metodologice ale științelor sociale aplicate din lumea contemporană. Virgil Măgureanu: După 1989, deși cu oarecare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lor. În acest punct al anchetei, sociologii francezi au fost nevoiți să-și pună Întrebarea: „De unde vine schimbarea?”. În această privință, declară aceștia, mobilitatea socială e un criteriu și un răspuns mai pertinente decât categoria socială: „Anchetații care estimează o reușită socială superioară părinților lor au rupt adesea cu modelele educaționale primite, astfel Încât continuitatea devine mai puternică doar printre cei ce percep că nivelul lor social este echivalent sau inferior celui al părinților” (Attias-Donfut et al., 2002). Rezultatele anchetei arată că
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Acestea evidențiază legătura dintre influența reciprocă dintre părinți și copii și calitatea relațiilor ce se stabilesc Între ei. Legăturile strânse Înlesnesc comunicarea și difuzarea ideilor prin jocuri de influență reciproce. Când o apropiere de lungă durată favorizează investiția părintească În reușita socială copiilor, legătura lor are șanse puternice de a se menține vie. În plus, această legătură este Întărită și de sentimentul de datorie al copiilor față de părinții care contribuie la reușita lor socială. Copiii Își achită această datorie Împărțind cu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o apropiere de lungă durată favorizează investiția părintească În reușita socială copiilor, legătura lor are șanse puternice de a se menține vie. În plus, această legătură este Întărită și de sentimentul de datorie al copiilor față de părinții care contribuie la reușita lor socială. Copiii Își achită această datorie Împărțind cu părinții beneficiile - În special materiale - datorate ascensiunii lor sociale. Acest fapt este de natură să faciliteze receptivitatea părinților la influența culturală a copiilor și a mediului la care primii acced prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
contradictoriu -, unul singur este dominant, și anume cel al nevoii: tinerii cu venituri mai scăzute primesc, adesea, daruri În bani de la părinții lor. Modelul statistic arată că mobilitatea socială a tinerilor influențează, În mod semnificativ, ajutoarele părintești. Tinerii a căror reușită probabilă este estimată a fi inferioară celei a părinților primesc adesea mai mulți bani decât cei care se află la un nivel comparabil cu/sau superior celui al părinților lor. În acest sens, Attias-Donfut subliniază că „ajutoarele financiare participă la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
imediate, cu atât mai mult memoriei istorice. S-a spus, desigur, că, dacă victimele au dreptul la memorie, agresorii au obligația la aceasta. Partea problematică a unui asemenea tablou constă În faptul că, oarecum la fel ca În cazul asumării reușitei și eșecului, suportarea agresiunii (mai ales când aceasta are proporțiile Holocaustului) Își cunoaște mai degrabă „părinții” decât agresiunea propriu-zisă. Știm cine au fost victimele. Dar, dincolo de acei notorii comandanți ai Reich-ului și câțiva aliați ai lor implicați atunci În „chestiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
celebre asupra orașului, a cartierelor producătoare de capital simbolic, a opoziției dintre spatii geografice saturate de semnificații și simboluri. Populația cercetată de cei doi sociologi francezi se identifică cu cartierele din care provin, agenții cercetați exprimă etosul cartierelor. „Nu există reușită socială demnă de acest nume”, spun ei, „care să nu fie Însoțită de o reședință ce o exprimă”. Și o observație deosebit de pătrunzătoare : „Orașul este și un profesor perseverent În ucenicia socială, care vă spune unde sunteți născut, În oraș
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pozitivă cu competența profesională și reprezintă o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru dobândirea acesteia” (p. 284). În „Concluzii” sunt sintetizate principalele idei ale exegezei Întreprinse cu multă acuratețe și competență de către Maria Constantinescu. Ideea de bază este că reușita profesională e legată de competența socială, dar aceasta nu este suficientă, tot atât de importante fiind competența intelectuală și competența socioemoțională. Lucrarea se distinge și prin travaliul impus de parcurgerea unei vaste bibliografii După această scurtă incursiune În conținutul ei, putem conchide
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de atitudine”. Colegiul de redacție este format din Radu G. Țeposu (director), Ioan Buduca (redactor-șef), Mariana Dima (secretar general de redacție). Continuă „Viața studențească” (1956-1989), cu un program renovat: „toleranță față de cuvântul celuilalt, deconspirarea intoleranței altora”. „Singura șansă de reușită”, se afirmă în primul număr, este „de a se ține de cuvânt”. Tot aici, Ioan Buduca realizează un dialog cu Octavian Paler, șirul interviurilor continuând: Radu G. Țeposu cu Adrian Marino, Mariana Marin cu Radu Tudoran, Ioan Buduca cu Vladimir
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286629_a_287958]
-
abrupt decît Koakowski, Berdiaev tematiza o morală eschatologică a actului creator prin care omul participă deja la libertatea transcendentă. Potrivit lui, creștinismul se putea îndrepta abia de acum înainte spre veritabila lui împlinire, după ce și-ar fi lăsat în urmă milenarele reușite în veac, amestecul cu lumea aceasta, sacralizarea atîtor categorii și corpuri istorice. Se apropie înfricoșata judecată împotriva culturii, înfricoșata judecată împotriva istoriei, profetizează undeva Berdiaev. Produse derivate, potrivit lui Ko\akowski, obiectivări care riscă să prindă umanul în capcana imanenței, potrivit lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
domeniul teologic propriu-zis, ca în oricare altul, doar momentele de epuizare sau scleroză nu produc noutate, ci se mulțumesc să reproducă o doctrină diminuată tocmai prin tradiționalism. în schimb, momentele de creativitate dau cu necesitate o tematizare nouă adevărului revelat. Reușita lor constă în a regîndi ca din nou spunea André Scrima depozitul tradiției în condițiile și cu experiența unei anumite epoci, ale unui context cultural dat. Reușita constă, mai ales, în a face contact cu noutatea absolută a misterului pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în schimb, momentele de creativitate dau cu necesitate o tematizare nouă adevărului revelat. Reușita lor constă în a regîndi ca din nou spunea André Scrima depozitul tradiției în condițiile și cu experiența unei anumite epoci, ale unui context cultural dat. Reușita constă, mai ales, în a face contact cu noutatea absolută a misterului pe care teologia îl scrutează. în atmosfera premodernă, creativitatea teologică putea fi înclinată să se legitimeze declarîndu se conformă vechimii, fidelă trecutului, credincioasă unei origini temporale. Astăzi, ea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
succes electoral local a fost urmat de unul similar la nivel regional. Pe 24 noiembrie 1991, dată cunoscută sub numele de Duminica Neagră, VB a câștigat 9,3% din voturile exprimate la alegerile federale. Partidele tradiționale au reacționat față de această reușită electorală a populiștilor de dreapta radicală constituind un cordon sanitar, menit să excludă, în orice condiții, posibilitatea ca VB-ul să ajungă la putere. În ciuda acestui cordon sanitar, VB-ul a continuat să crească la alegerile următoare, obținând 12,2
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
CD&V, N-VA și VLD s-au deplasat gradual la dreapta, micșorând distanța care separă partidele consacrate de dreapta de cele populiste de dreapta radicală. Excepție au făcut Groen! și SP.A care nu și-au propus să contracareze reușita electorală a VB, copiindu-i atitudinile. Mai degrabă, aceste partide au adoptat o poziție de adversitate (cf. Meguid, 2005) deplasându-se și mai mult spre stânga, pe această axă ideologică. Astfel, succesul VB a antrenat și o creștere a polarizării
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Provincia Columbia Britanică a fost singura în care entuziasmul Reformiștilor pentru democrația directă a căpătat o formă juridică și a fost pusă în practică cu "Citizens Assembly on Electoral Reform" - Adunarea Cetățenească pentru Reforma Electorală, din anii 2005-2006 și cu reușita inițiativei cetățenești, care a cerut un referendum cu privire la introducerea unei taxe pe bunurile vândute (Warren & Pearse, 2008; Meissner, 2010). Recursul lui Manning la temele populiste nu a fost un simplu exercițiu de manipulare. Sentimentul său privind deficitul democratic al Canadei
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]