8,833 matches
-
c]i prin care dezacordul, furia și resentimentul pot fi expimate acceptabil]. În multe societ]ți exist] practică instituționalizat] a satiriz]rii, prin care anumite categorii de rude au dreptul (printre altele) de a-si critică reciproc comportamentul. Este o sabie cu dou] ț]ișuri, iar dreptul la replic] este automat scos din teac]. Reacția furioas] în situații tensionate este permis], dar e foarte rușinos s] lași s] ți se urce sângele la cap. În cazul în care un schimb direct
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Plătica (Brama spp.) �� ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 5500 Drac-de-mare (Lophius spp.) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ÎI ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 5600 Peste din specia Orcynopsis unicolor ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 5700 Egrefin nordic sau peste roșu (Sebastes spp.) ─────────────────────────────────────────────────────────────────���────── N 5800 Peste din specia Boreogadus șaida ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 6000 Lepidopus caudatus-Aphanopus carbo ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 6100 Peste sabie, xifia (Xiphias gladius) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 6200 Macrou cal (Caranx trachurus- Trachurus ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 6300 Peste otrăvitor (Directivă 91/493/CEE, articolul 5) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 6900 Alți pești ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── PN 0101 Phocidae ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0201 Odobenidae ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0301 Otaridea ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── PO 0100 Găini ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0200 Curci ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0300 Bibilici ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0400 Rate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153541_a_154870]
-
cu luarea în posesie a tuturor circumstanțelor realului, prin logos-ul culturii. Unui astfel de tratament mental i s-a inserat ... întreaga și arborescenta problematică a întemeierii. (Vasile Tudor Crețu 68) Domnitorul cruciat Auzind și văzând noi acestea, am luat sabia în mână și cu ajutorul lui Dumnezeu, am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit și i-am călcat în picioare și pe toți i-am trecut sub ascuțișul sabiei noastre. (Cronica lui Ștefan cel Mare) Mitul întemeietorului cunoaște o ultimă
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Crețu 68) Domnitorul cruciat Auzind și văzând noi acestea, am luat sabia în mână și cu ajutorul lui Dumnezeu, am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit și i-am călcat în picioare și pe toți i-am trecut sub ascuțișul sabiei noastre. (Cronica lui Ștefan cel Mare) Mitul întemeietorului cunoaște o ultimă întrupare mitică în figura lui "Alexandru cel Bătrân și Bun", căruia "până azi locuitorii îi slăvesc amintirea", datorită faptului că a întărit instituția credinței ortodoxe, ridicând numeroase lăcașuri de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
tot schimbă, Însă munții stau pe loc. Facem parte dintr-un popor pentru care iubirea de patrie a constituit sufletul existenței sale istorice . Istoria noastră a fost o necontenită luptă pentru existență, patria însemnând secole în șir de luptă cu sabia și cu pana în mână pentru drepturile noastre. Eliberându-ne de sub stăpânirile străine, am reușit să ne întemeiem o țară liberă și unită, să facem a rodi geniul creator al poporului român. Noi nu am plecat nicăieri, nu am râvnit
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
timp a fost singura ustensilă folosită de meseni, era un memento al vânătorii și uciderii prăzii. Când chinezii i-au văzut pentru prima oară pe europeni mâncând cu cuțitul, au fost oripilați. „Europenii sunt niște barbari”, spuneau ei, „mănâncă cu săbiile lor”15. Furculița a fost introdusă În Evul Mediu târziu, Întâi În Veneția, iar apoi În Germania, Anglia și În alte părți 16. Furculița le permitea oamenilor, Într-un mod subtil, să se distanțeze de o asociere prea strânsă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pentru această piesă. Și asta pentru că cele două orizonturi ale piesei corodarea, căderea în rutină a cuplului, încercarea de a-ți regăsi numele într-o altă tensiune lirică, pe de o parte, și intervenția legii morale, a pumnului moral, a sabiei morale, pe de altă parte, sînt perene". Constantin Popa este actor al Naționalul ieșean din 1962, iar din 1991, adică de la înființare, este și profesor la Academia de Arte "George Enescu" din Iași, secția Teatru. Dar dintotdeauna a cochetat și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
isprăvile, luptele și primejdiile prin care au trecut și toate câte au mai auzit și au văzut prin locurile Îndepărtate pe unde au umblat. Știindu-și țara râvnită de dușmani lacomi, nu uitau să-și pregătească și armele de luptă: săbii Încovoiate, scuturi ovale și arcuri cu săgeți. La nevoie mai foloseau și măciuci, coase sau topoare. Dorința lor de a-și apără țara și traiul liber Îi făceau temuți În războaie și despre vitejia lor vorbesc istoricii vremii. Cuvinte: ițari
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
pământ străin, han nelegiuit? Ce pedeapsă i se cuvine pentru că a năvălit În țară străină? La Întrebarea asta, copii și-au plecat ochii, pe gânduri. Ce pedeapsă li se dă de obicei năvălitorilor? Auziseră din bătrâni că-i treceau prin sabie, că le tăiau nasurile, ori le scoteau ochii. Să i se reteze nasul... a spus unul. Nu ! e prea puțin ! a răspuns Ștefăniță. Să i se scoată ochii !... Nu, e prea puțin ! Atunci spânzurat să fie de ramurile stejarului... a
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
la hodină, pe coasta dealului. Acum să-l judecăm pe han-tătar ! a strigat Ștefan cel Mare, În fața cortului așezat sub stejar. Ce moarte să-i dăm, răzeși ? Să-i scoatem ochii... au bubuit mii de glasuri. Să-l trecem prin sabie... au bubuit altele. Nu ! a răspuns Ștefan cel Mare și i s-au umezit ochii, amintindu-și Întâmplarea năprasnică din copilărie. Nu, răzeși, căci am cu acest lup al pustiei o socoteală... Han-tătare, ți-aduci aminte ? Tu l-ai ucis
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
prins a se tăia Între sine și a căuta cu groază o scăpare. Multă oaste turcească a pierit atuncea. Au lăsat armele și peste o sută de steaguri În mâinile moldovenilor lui Ștefan. Care au putut scăpa de coase, de săbii și de săgeți s-au năpustit În fugă, În jos de Podul-Înalt, și și-au căutat scăpare fugind prin păduri. Călăreții trimiși de Ștefan i-au ajuns și i-au izbit, bătându i și tăindu-i până ce i-au trecut
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
plină zi; măgură = deal mare, singuratic; vizir = mare comandant de oaste la turci; vad = loc adâncit În pământ pe unde curge o apă; destin = soartă, viitor; trofeu = pradă de război; spahiu = soldat În cavaleria turcească. ,,La Călugăreni, românii scriseră cu sabie și sânge pagina cea mai strălucită din istoria lor.” NICOLAE BĂLCESCU PREDA BUZESCU Preda Buzescu a fost unul dintre cei mai curajoși căpitani ai domnitorului Mihai Viteazul. El Își iubea mult țara. De aceea, În toate bătăliile cu dușmanii era
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Mântuitorul de obște al tuturor, Iisus Hristos, Care prin dragostea Lui toate le-a răbdat pentru a noastră mântuire? De altfel despre această pace ce o va aduce El se proorocise de demult. Căci spusese Scriptura: Și-și vor preschimba săbiile lor în fiare de plug și sulițele lor în seceri și nu va mai ridica sabia un neam asupra altui neam și nu vor mai fi învățați să se lupte (Is. 2, 4). Și nu e de crezut (ce s-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a noastră mântuire? De altfel despre această pace ce o va aduce El se proorocise de demult. Căci spusese Scriptura: Și-și vor preschimba săbiile lor în fiare de plug și sulițele lor în seceri și nu va mai ridica sabia un neam asupra altui neam și nu vor mai fi învățați să se lupte (Is. 2, 4). Și nu e de crezut (ce s-a scris). Căci și acum barbarii care au sălbăticia purtărilor sădită în ei, cât timp jertfesc
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
lumii și să sădească o învățătură plăsmuită despre înviere? Dacă Petru n-a putut înfrunta amenințarea unei femei, iar ceilalți ucenici au fugit la vederea lanțurilor, cum ar fi putut înfrunta pe împărați, pe dregători și popoare, care aveau și săbii și grătare și cuptoare aprinse și-i amenințau cu mii și mii de primejdii de moarte în fiecare zi, dacă nu s-ar fi putut bucura de puterea și ajutorul Celui înviat? Minuni asemănătoare făcuse Domnul; înviase atâția morți; dar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
grele păcatele. Sciții sunt nomazi, crescuți în moravuri sălbatice și neomenești, obișnuiți să se poarte aspru unii cu alții, nu-și pot stăpâni mânia, se pornesc lesne cu supărări unii pe alții, sunt obișnuiți să judece certurile dintre ei cu sabia, pentru că sunt învățați ca prin sânge să pună capăt luptelor. Ei bine, dacă sciții se vor purta unii cu alții omenoși și îngăduitori, atunci, prin aceste purtări ale lor, ne vor face nouă și mai grea pedeapsa”. (Sf. Vasile cel
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Celui Ce a făgăduit”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cele dintâi Omilii la Facere, cuvântul al nouălea, p. 132-133) „Chiar de-ar trebui să dăm toată averea, chiar de-ar trebui să fim aruncați în foc, să fim tăiați de sabie, să înfruntăm cuțitele, chiar de-ar trebui să pățim orice altceva, pe toate să le suferim cu ușurință, ca să avem parte de haina Împărăției cerurilor și de slava aceea tainică, pe care facă Dumnezeu ca noi toți să o dobândim
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
au dovedit simple jocuri copilărești 94, căci, pentru râvna lor față de adevăr și pentru libertate cu care certau pe păcătoși, ei au fost uciși cu pietre, au fost puși la cazne, au fost tăiați cu fierăstrăul, au murit uciși cu sabia, au pribegit în piei de oaie și în piei de capră, lipsiți, strâmtorați, rău primit, rătăcind în pustii, în munți, în peșteri, și în crăpăturile pământului, ei, de care lumea nu era vrednică (Evr. 11, 37-38), ca unii care nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sluji drept barcă pentru a mă ajuta să trec oceanul nașterii și al morții”. Cu aceste cuvinte, prințul s-a aruncat la pământ în fața tigroacei. Ea era însă prea slăbită ca să se miște. Mahăsattva, fiind un om milos, nu purta sabie. Așa că își tăie gâtlejul cu o bucată ascuțită de bambus și căzu lângă tigroaică, care mâncă imediat toată carnea și sângele său, lăsându-i doar oasele. Povestirile de acest fel au o valoare inestimabilă pentru studiile folcloristice din vremea noastră
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
mărturia lămurită că nu cunoaște nimic altceva decât pe Hristos; că-L iubești mai mult decât tot ce poate fi iubit și că în nimic nu-ți mai pui nădejdea decât în El și aceasta cu prețul oricăror încercări: ascuțișul sabiei, para focului sau orice fel de silnicie”<footnote Despre viața în Hristos, traducere de T. Bodogae, Editura Arhidiecezană, Sibiu, 1946, p. 7-8. footnote>. În concepția lui Clement Alexandrinul, mucenicia „este curățire de păcate însoțită de slavă”<footnote Clement Alexandrinul, Stromatele
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
vârstă decât ceilalți a rugat pe călău ca mai întâi să taie capul celui mai tânăr dintre ei toți, ca nu cumva, văzând el masacrul celorlalți, să primească lepădarea de credință. Când tânărul a îngenunchiat, iar călăul și-a scos sabia, a venit cineva care a anunțat iertarea lor și a oprit cu voce tare, de departe, executarea. Atunci cel mai tânăr, fiind nemulțumit că a scăpat de masacru, a zis: „Oare Romanos, căci așa se numea el, nu a fost
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
curajului, bărbăției și abnegației și călăuze sigure și statornice pe calea către Înviere. Buni și biruitori prin jertfa lor, inegalabilii atleți ai lui Hristos, și-au împlinit lupta muceniciei înarmați doar cu armura lui Dumnezeu, platoșa dreptății, scutul credinței și sabia duhului. Hristos Se răstignește prin martirii Săi. El suferă în martirii Săi și devine tăria lor În timpul torturilor felurite și greu de închipuit la care au fost supuși, creștinii au fost în mod deosebit ușurați de nădejdea răsplății făgăduite și
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
comuniste[...]. Prin volumul lui Marius Oprea este cîștigată prima luptă din bătălia cu adevărul” despre o instituție-cheie a regimului represiv. Prima secțiune a volumului, intitulată lapidar și sugestiv „Securiștii”, cuprinde 40 de documente, de Întinderi diferite. Din primele aflăm că „Sabia ascuțită a Partidului”, cum se autodefinea Înlocuitoarea vechii Siguranțe În 1951, avea niște efective tot mai mari (pp. 63-67), plătite cu salarii astronomice (pp. 80-82). Astfel, spre comparație, un „cusător” de dosare primea mai mulți bani decît un Învățător, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Îl numeau sarcastic „Tăchiță Gură de aur”!). Sau ce citate din cuvîntările patriarhului Teoctist, proclamînd Academia În 1996 „o citadelă creștină a culturii și științei românești”, ori adresîndu-se grănicerilor la Giurgiu cu un patos care ne amintește statornica alianță dintre sabie și mătăuz („le sabre et le goupillon”, se spunea pe vremea afacerii Dreyfus)! Concluzia doamnei Murgescu Într-o pagină finală, care-și caută pretextul Într-o parabolă a lui Umberto Eco, este o pledoarie pentru pluralism și pentru onestitate. Cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
acest raport, cele mai bogate morminte sunt cele de la Olănești, Cuconeștii Vechi, Cobusca Veche, Cazaclia. De o mare varietate sunt vasele din sticlă, întâlnindu-se frecvent lacrimarii, aribaloii, ulcioarele și paharele, unele dintre ele de proveniență orientală. Dintre arme, predomină săbiile și pumnalele din fier cu mânere prevăzute cu gardă dreaptă, terminată în inel, dar sunt prezente și săbiile și pumnalele fără gardă și inele, vârfurile de săgeți din fier cu trei aripioare ș.a., majoritatea lor fiind depuse în mormintele de
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]