8,989 matches
-
al legii refracției” (p. 81). Toți acești termeni, cu sferă mai mult sau mai puțin Întinsă, Înseamnă niște generalități abstrase de pe fapte similare și sunt echivalentul termenului lege. Asemenea generalități posedă, după oamenii de știință, două Însușiri de căpetenie: ele slujesc Întâi a prevedea faptele viitoare, apoi a le explica. Asupra punctului dintâi d1 Picard zice că „știința se Înfățișează ca văzută a lumii din afară, prin mijlocirea conceptelor trase prin abstracție din experiență și apropiate unele de altele, așa ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În care el apare se vor reproduce. Eclipsele, trecerea planetelor mai apropiate de Soare decât Pământul pe discul astrului central, lungirea unui drug de fier expus la căldură, producerea acidului carbonic prin arderea cărbunelui, Încârcirea (atrofierea) organelor care nu mai slujesc la nici o trebuință, congestia cerebrală În urma unei băi luate cu stomacul Încărcat, alegerea sforțării celei mai mici din partea tuturor animalelor pentru a-și mulțumi trebuințele, coborârea prețului unei mărfi când oferta Întrece cererea, dobândirea unei destoinicii cu atât mai desăvârșite
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
individual; și științele pozitive se află În același caz. Aceleași caractere sunt Împrăștiate de științele dezvoltării naturii: geologia, transformismul și domeniul intermediar al preistoriei. Dacă manualul d-lui Thomas ar fi dat loc și metodelor de care trebuie să se slujească aceste de pe urmă științe, noțiunea ar fi trebuit să fie modificată și caracterele ei obștești ar fi să fie prezentate sub un alt aspect, iar istoria, În Înțelesul ei de cunoștință a Întregii dezvoltări materiale, organice și intelectuale, s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai puțin important decât acela de Dumnezeu. Pe tot parcursul Vechiului Testament, Tatălui i se spune fără întrerupere Domn: Domnul Dumnezeul tău (Deut. 6, 4) și, mai apoi: Domnului Dumnezeului tău să i te închini și numai lui să-i slujești (Deut. 6, 13); iarăși: Mare este Domnul nostru și mare este tăria Lui și priceperea Lui nu are hotar (Ps. 146, 5) și din nou Să cunoască ei că numele Tău este Domnul. Tu singur ești Cel Preaînalt peste tot
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cu cei de un neam și nu se afla cineva care să umble pe pământ, sau să străbată marea, fără să-și înarmeze mâna cu sulița, din pricina luptei neîmpăcate între ei. Toată viața lor o trăiau înarmați și sulița le slujea în loc de toiag și numai în ea le era ajutorul. Se închinau, cum am spus înainte, idolilor și aduceau demonilor jertfe; și totuși cei ce slujeau idolilor n-au putut fi îndreptați prin superstiția idolească. Dar când s-au mutat la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sulița, din pricina luptei neîmpăcate între ei. Toată viața lor o trăiau înarmați și sulița le slujea în loc de toiag și numai în ea le era ajutorul. Se închinau, cum am spus înainte, idolilor și aduceau demonilor jertfe; și totuși cei ce slujeau idolilor n-au putut fi îndreptați prin superstiția idolească. Dar când s-au mutat la învățătura lui Hristos, cugetarea li s-a străpuns cu adevărat în chip minunat, încât au lepădat cruzimea și nu se mai gândesc la lupte, ci
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Omilii la Matei, omilia IV, III, în PSB, vol. 23, p. 50) „Se cădea să fie netulburat pântecele acela în care a pășit Creatorul universului! Se cădea să fie lipsit de orice frământare sufletească sufletul care a fost învrednicit să slujească unor taine atât de mare! Aceasta este pricina pentru care îngerul o vestește pe Fecioară înainte de zămislire, iar pe Iosif, atunci când avea să nască”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia IV, V, în PSB, vol. 23, p.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Fecioara a întrebat: Cum va fi mie aceasta de vreme ce nu știu de bărbat? Tocmai de aceea va fi aceasta, pentru că nu știi de bărbat, i-a răspuns îngerul. Dacă ai fi știut de bărbat, n-ai fi fost învrednicită să slujești acestei slujiri. Deci, ceea ce te face să te îndoiești, aceea să te facă să crezi! N-ai fi fost învrednicită să slujești acestei slujiri, nu pentru că e rea 53 căsătoria, ci pentru că e mai bună fecioria. Calea pe care a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de bărbat, i-a răspuns îngerul. Dacă ai fi știut de bărbat, n-ai fi fost învrednicită să slujești acestei slujiri. Deci, ceea ce te face să te îndoiești, aceea să te facă să crezi! N-ai fi fost învrednicită să slujești acestei slujiri, nu pentru că e rea 53 căsătoria, ci pentru că e mai bună fecioria. Calea pe care a venit Stăpânul în lume trebuie să fie mai măreață decât calea pe care am venit noi. A fost cale împărătească; iar Împăratul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și înșelător, de îngâmfat, de om care s-a lăudat în zadar cu cele ce spunea. De aceea L-au și răstignit în fața întregului popor, ca să-L facă de râs înaintea tuturor celor ce-L vedeau; de aceea s-au slujit de mâinile ostașilor, ca furia lor să crească și prin această judecată publică. Ce inimă n-ar fi muiat mulțimea care-L urma pe Iisus și plângea? Această mulțime, da, dar nu pe aceste fiare! De aceea și Domnul pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cei ce au suferit atâtea necazuri, pe care nu-i cu putință să le numeri? Președintele jocurilor olimpice laudă și încununează pe luptătorii învingători, stăpânul sluga sa, împăratul pe ostași și, într-un cuvânt, fiecare răsplătește pe cel care-l slujește, cu darurile cu care poate; și, oare, numai Dumnezeu să nu răsplătească cu nici un bine, mare sau mic, pe cei care au îndurat pentru El atâtea, sudori și osteneli? Oare drepții și binecredincioșii, cei care au săvârșit toate virtuțile vor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
se vor așeza tronurile și Cel Vechi de zile Se va așeza și se vor deschide cărțile care au scris în ele faptele și cuvintele și gândurile noastre în chip credincios și nemincinos; când mii de mii de îngeri vor sluji Lui și zeci de mii de zeci de mii vor sta în jurul Lui și amenințarea focului arzător se va întinde peste tot și va înconjura toate și va topi munții ca ceara. Căci râu de foc, zice, curgea înaintea Lui
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Epistole, Partea Întâi, ep. 1, în PSB, vol. 81, p. 26) „... scaunele vor fi puse în față și Cel vechi de zile Se va așeza (Dan. 7, 9) și cetele nesfârșite ale sfinților îngeri și arhangheli vor sta de față, slujind cu frică și cutremur; și toată firea va fi adusă la cercetare și cărțile care vor avea scrise în ele, în toată amănunțimea, faptele, cuvintele și gândurile noastre, se vor deschide, dezgolindu-se prin ele tuturor toate cele săvârșite de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nostru, al tuturor”. (Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, Cartea III, 17.1., în PSB., vol. 14, p. 132) „Pentru că nedreptatea s-a înmulțit pe urma răcirii dragostei (Mt. 24, 12) în cei mai mulți, mă gândesc că acei care slujesc Domnului cu toată adeveritatea și sinceritatea să aibă drept singurul scop al strădaniei lor aducerea la unitate a Bisericilor care s-au dezbinat între ele în atâtea părți și în atâtea feluri (Evr. 1, 1)”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și apoi se întoarce înapoi. Preoții cercetează cronicile și găsesc că pasărea a venit la plinirea a cinci sute de ani. Mai putem socoti oare mare și minunat lucru dacă Creatorul lumii va învia pe toți aceia care I au slujit cu cuvioșie în încrederea bunei credințe, când chiar printr-o pasăre ne arată măreția făgăduinței Lui?” (Sf. Clement Romanul, Epistola către corinteni (I), cap. XXIV, 1-5, cap. XXV, 1-5, cap. XXVI, 1, în PSB, vol. 1, p. 66-67) „Nu este
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
parte, și facultățile sensibile și de acțiune, pe de alta. Or, fiind atît de strîns asociată cu o facultate mediană, libertatea de alegere ni se înfățișează și ea pînă la urmă ca nesupremă, avînd mai degrabă un rol funcțional, instrumental, slujind pentru atingerea unui alt nivel și unui alt înțeles al libertății. Potrivit formulării Sfîntului Augustin, care sistematizează o concepție larg răspîndită, voința este o facultate a sufletului mediană și totodată mediatoare, ea dobîndește pentru om cele dintîi și cele mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
umane nu înseamnă abandonarea trăsăturilor ei specifice și nici măcar a etajelor ei individuale, ci, dimpotrivă, transmutarea care le eliberează de limitări, includerea lor în metabolismul unirii cu Unu. E cunoscută energia cu care creștinismul oficial a condamnat gîndirea lui Origen, slujindu-se totodată din plin, fără a-l numi, de marile piste pe care el le-a deschis. Chiar astăzi, cînd Origen este abundent recuperat de cercetătorii gîndirii creștine, teoria preexistenței sufletelor pune, pentru mulți teologi, o penumbră inadmisibilă pe chipul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
va deconstrui critic în modernitatea tîrzie, teoretizînd totodată, mîhnit, dezorientarea ei. Dar fie că i se dă rolul principal în producerea și alungarea de pe scena publică a utopiilor, fie că se înregistrează mai realist actuala reticență a intelectualilor de a sluji ideologiile dominante, în orice caz, anemierea sensului liniar, orizontal al istoriei a devenit o evidență atît pentru intelectuali, cît și pentru omul comun. Astăzi ni se pare prea puțin credibil ca istoria și eternitatea să se întîlnească undeva, la capătul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
arhetipul intra divin al polarelor în conjuncție. Acolo, paradoxurile întrupării care cuprind creația și istoria în plasa lor eliberatoare își au tensiunea cea mai înaltă. Pentru omul spiritual, peisajul lumii și viața proprie cu contrastele, crizele, contradicțiile lor flagrante pot sluji atunci drept materie simbolică, pot deveni terenul unei experiențe pregătitoare, text în care el citește urmele paradoxului intra-divin. Ca atîția alții înaintea lui, greci, evrei și creștini, sfîntul Ioan Gură de Aur adună într-un singur tablou marile figuri
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nivelul unde se înscriau, să reflecte acolo o economie superioară, fără ca mișcarea complementară, de întoarcere a actelor umane către ordinea divină, să mai aibă preponderență. Foarte schematic spus, era transfigurării a fost urmată de era edificării : simbolismul religios nu mai slujea la convergența omului spre absolut, ci era de descoperit, de realizat, dacă nu cumva de obiectivat în lumea istorică, socială și psihică a umanității. Inspirîndu-mă din frumoasa carte a lui Daniel Ménager, aș spune că îngerii sensurilor religioase îl duceau
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
1995). Guverne social-democrate, ca cel condus de Tony Blair în Marea Britanie (Mair, 2006) și de Gerhard Schröder în Germania (Jun, 2006) sunt privite drept prime exemple ale acestui stil politic populist, din moment ce, în ambele cazuri, liderii politici nu conduc numai slujindu-se de sondaje de opinie și de specialiști în marketing politic, ci și îndreptându-se împotriva propriilor lor partide, cu scopul de a pune în mișcare reforme care, în mod prezumtiv, ar fi relevante pentru "popor". Principala problemă cu această
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cu seamă când aceștia se află în campanii electorale (Mudde, 2004: 543). Astfel, propunând un concept de populism atât de larg, această abordare formulează mai degrabă o lozincă și mai puțin un concept analitic apt să diferențieze fenomenele și să slujească apoi unei cercetări comparate. Cu alte cuvinte, nici recursul la specialiștii în marketing politic, nici articularea unei poziții pragmatice și ocolirea conflictelor partizane nu sunt specifice populismului. Cea de a treia și ultima abordare este una discursivă, al cărui exponent
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
acest stadiu, acest lucru ar genera mai degrabă confuzie. Cu alte cuvinte, suntem conștienți de faptul că există și alți factori care pot determina dacă populismul funcționează ca o amenințare sau ca un remediu al democrației. Studiile viitoare se pot sluji de acest cadru interpretativ pentru a propune și alte ipoteze. Concluzii În acest capitol introductiv, am prezentat concepția noastră cu privire la relația între populism și democrație, care constituie cadrul conceptual și teoretic al acestui volum. Întâi, am propus o serie de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Federal. În cursul anului 1990, partidul lui Sládek a dezvoltat trăsături distinctive de drepta, combinând activismul turbulent cu elemente ultraradicale de teorie anticomunistă a conspirației și cu o paletă largă de atitudini antielitiste, șovine, și rasiste, întreptate împotriva minorității rome. Slujindu-se de noul său ziar săptămânal intitulat Republika (Republica), partidul a început să promoveze teorii ale conspirației, potrivit cărora Revoluția de Catifea ar fi fost doar înscenare, rezultată din acordurile secrete dintre comuniști și elitele disidente. SPR-RSČ a beneficiat de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
popor și elită ca pe una morală, între o majoritate curată și truditoare și o minoritate coruptă și indolentă, care folosește necinstit monopolul asupra puterii politice, pentru a se îmbogăți din procesul de privatizare al economiei, atât direct, cât și slujind interesele străine 7. Republicanii avea o perspectivă asupra politicii extrem de personalizată și de moralistă, perspectivă care explica eșecurile instituțiilor politice, prin argumentul politicienilor corupți. Prin contrast, spre deosebire atât de disidenți, cât și de elite comuniste - care, susțineau Republicanii, au
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]