64,222 matches
-
42 Stéphane Lupasco, Les Trois Matières, op. cit., pp. 20-21. 43 Stéphane Lupasco, Le Principe d'antagonisme et la logique de l'énergie, op. cit., p. 80. 44 Mereu inventivi în plan terminologic, fizicienii numesc "democrație dimensională" proprietatea următoare, care apare în teoria superunificării M (litera M semnificînd, în funcție de autori, " magie", "mister" sau "membrană", membrana fiind un obiect întins, care generalizează noțiunea de coardă vibratorie): fiecare membrană este definită în funcție de toate celelalte membrane. Aceasta înseamnă că fiecare dimensiune care apare în teoria fizică
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
în teoria superunificării M (litera M semnificînd, în funcție de autori, " magie", "mister" sau "membrană", membrana fiind un obiect întins, care generalizează noțiunea de coardă vibratorie): fiecare membrană este definită în funcție de toate celelalte membrane. Aceasta înseamnă că fiecare dimensiune care apare în teoria fizică este la fel de importantă ca toate celelalte dimensiuni. 45 Dominique Terré, Les dérives de l'argumentation scientifique, Paris, PUF, 1998. 46 Jean-Jacques Wunenburger, La raison contradictoire. Sciences et philosophie modernes: la pensée du complexe (Rațiunea contradictorie. Științe și filosofie moderne
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
philosophie modernes: la pensée du complexe (Rațiunea contradictorie. Științe și filosofie moderne: gîndirea complexității), Paris, Albin Michel, 1990. 47 Gilles Gaston Granger, L'irrationnel (Iraționalul), Paris, Odile Jacob, 1998. 48 David Gross, On the Uniqueness of Field Theories (Despre unicitatea teoriilor cîmpului), in A Passion for Physics (O pasiune pentru fizică), Proceedings of the G.F. Chew Jubilee, September 29, 1984, World Scientific Publishing Company, 1985, pp. 128-136. 49 Edgar Morin, La Méthode, vol. I La Nature de la Nature (Natura naturii), Paris
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
on the Future of Biology (Ce este viața? Următorii cincizeci de ani: speculații asupra viitorului biologiei), Cambridge, Cambridge University Press, 1995. 7 Laurent Nottale, Fractal Space-Time and Microphysics. Towards a Theory of Scale Relativity (Spațiul-timp fractal și microfizica. Spre o teorie a relativității a scării), New Jersey, World Scientific, 1992. 8 Werner Heisenberg, Philosophie. Le manuscrit de 1942, Paris, Seuil, 1998. 9 Basarab Nicolescu, "Levels of Complexity and Levels of Reality", art. cit.; Basarab Nicolescu, "Gödelian Aspects of Nature and Knowledge
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
despre Qu'est-ce qu'une structure? (Ce este o structură?), Paris, Christian Bourgois, 1971. 34 G. Yvette Thomas, Au seuil d'un nouveau paradigme. Le baroque à la lueur des théories lupasquiennes (În pragul unei noi paradigme. Barocul în lumina teoriilor lupasciene), New York, Peter Lang, 1985 (teză de doctorat în filosofie, Departamentul de franceză și italiană, Universitatea din Arizona, USA, 1982). 35 Stéphane Lupasco, "Quelques considérations générales sur la peinture "abstraite" à propos des toiles de Benrath" (" Cîteva considerații generale despre
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Argument / 11 Capitolul I. Morala și dreptul / 17 1.1. Morala delimitări conceptuale și repere teoretice / 17 1.2. Dreptul în istoria gândirii juridice / 32 1.2.1. Doctrina dreptului natural / 33 1.2.2. Pozitivismul juridic / 47 1.3. Teorii privind relația dintre drept și morală / 59 1.3.1. Identitatea dintre drept și morală / 60 1.3.2. O "conexiune necesară" între drept și morală / 62 1.3.3. Separarea dreptului de morală / 68 1.3.4. Relația drept-morală
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
159 3.1. Vinovăția delimitare conceptuală / 159 3.2. Răspunderea juridică și responsabilitatea morală / 165 3.3. Drumul de la vinovăție la pedeapsă / 171 3.4. Pedeapsa de la etimologie la accepțiunea modernă / 179 3.5. Justificarea pedepsei / 192 3.5.1. Teoriile retributive ale pedepsei / 193 3.5.2. Justificarea utilitaristă a pedepsei / 209 3.5.3. O posibilă conciliere între teoriile retributiviste și utilitariste / 216 Concluzii / 235 Bibliografie / 239 Indice de nume / 247 Indice de termeni / 251 Abstract / 257 Zusammenfassung / 263
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
la pedeapsă / 171 3.4. Pedeapsa de la etimologie la accepțiunea modernă / 179 3.5. Justificarea pedepsei / 192 3.5.1. Teoriile retributive ale pedepsei / 193 3.5.2. Justificarea utilitaristă a pedepsei / 209 3.5.3. O posibilă conciliere între teoriile retributiviste și utilitariste / 216 Concluzii / 235 Bibliografie / 239 Indice de nume / 247 Indice de termeni / 251 Abstract / 257 Zusammenfassung / 263 Prefață Circumscrierea temei este rezultatul unei duble reducții: totalitatea sistemelor este redusă (prin decupaj) la sistemele normative, iar dintre sistemele
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de Frank Deaver, Teleologie și Deontologie. O distincție similară este operată în sfera juridică: "Noi apreciem că și în privința dreptului trebuie să ținem cont de o delimitare, respectiv de cea pe care filosofia dreptului o face în mod tradițional între teoria dreptului natural și teoria pozitivismului juridic, deoarece, doar susținătorii doctrinei iusnaturaliste consideră că între drept și morală există o conexiune, în timp adepții pozitivismului juridic pledează pentru separarea strictă a dreptului de morală" (p. 4). Desigur că, în principiu, putem
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și Deontologie. O distincție similară este operată în sfera juridică: "Noi apreciem că și în privința dreptului trebuie să ținem cont de o delimitare, respectiv de cea pe care filosofia dreptului o face în mod tradițional între teoria dreptului natural și teoria pozitivismului juridic, deoarece, doar susținătorii doctrinei iusnaturaliste consideră că între drept și morală există o conexiune, în timp adepții pozitivismului juridic pledează pentru separarea strictă a dreptului de morală" (p. 4). Desigur că, în principiu, putem compara orice cu orice
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
diferențiat specific) este norma (normarea, normativitatea). Folosind un model clasic de organizare a materiei de analiză, după definirea conceptelor de bază și circumscrierea obiectului, autoarea introduce prima perspectivă mare de abordare: perspectiva diacronică. Autoarea selectează cele mai importante doctrine juridice (teorii, concepții) din istoria gândirii umane. În acest capitol este urmărită relația logică dintre doctrine, ele fiind organizate (sistematizate) în jurul a doi poli centrali: "doctrina dreptului natural" și "pozitivismul juridic" și sunt indicate punctele de contact (că e vorba de similitudini
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
vorba de similitudini și apropieri, că e vorba de diferențe și delimitări) între cele două mari sfere comparate (Dreptul și Morala). În continuare, perspectiva diacronică este păstrată, dar este însoțită de axul sistematic (logic), întrucât autoarea face o expunere a teoriilor privind relația dintre drept și morală. Aici autoarea elaboreză o tipologie sistematică, deci un set de alternative care merg de la identificarea celor două sfere până la teoria rupturii lor complete. Să observăm că autoarea are un subcapitol în care expune momente
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
păstrată, dar este însoțită de axul sistematic (logic), întrucât autoarea face o expunere a teoriilor privind relația dintre drept și morală. Aici autoarea elaboreză o tipologie sistematică, deci un set de alternative care merg de la identificarea celor două sfere până la teoria rupturii lor complete. Să observăm că autoarea are un subcapitol în care expune momente semnificative ale acestei tipologii, din istoria gândirii (juridice și etice) românești. După explorarea și exploatarea informațională a temei (și teoriilor) din perspectivă diacronică, autoarea trece la
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de la identificarea celor două sfere până la teoria rupturii lor complete. Să observăm că autoarea are un subcapitol în care expune momente semnificative ale acestei tipologii, din istoria gândirii (juridice și etice) românești. După explorarea și exploatarea informațională a temei (și teoriilor) din perspectivă diacronică, autoarea trece la a doua mare perspectivă, cea sincronică (deci sistematică și logică). Sunt analizate pe rând cele două sfere comparate. Ele sunt prezentate prin utilizarea unor criterii consistente și specifice. Căci, morala este analizată luându-se
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dus la imposibilitatea sesizării corecte a tuturor aspectelor pe care această relație le implică. Noi apreciem că și în privința dreptului trebuie să ținem cont de o delimitare, respectiv de cea pe care filosofia dreptului o face în mod tradițional între teoria dreptului natural și teoria pozitivismului juridic, deoarece, doar susținătorii doctrinei iusnaturaliste consideră că între drept și morală există o conexiune, în timp adepții pozitivismului juridic pledează pentru separarea strictă a dreptului de morală. Prin urmare, pentru o corectă abordare a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
corecte a tuturor aspectelor pe care această relație le implică. Noi apreciem că și în privința dreptului trebuie să ținem cont de o delimitare, respectiv de cea pe care filosofia dreptului o face în mod tradițional între teoria dreptului natural și teoria pozitivismului juridic, deoarece, doar susținătorii doctrinei iusnaturaliste consideră că între drept și morală există o conexiune, în timp adepții pozitivismului juridic pledează pentru separarea strictă a dreptului de morală. Prin urmare, pentru o corectă abordare a elementelor de similitudine și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
drept și individualizării acestora în raport cu normele morale, dar în ciuda evidenței lor, aceste caracteristici pe care normele de drept și cele morale nu le pot avea în comun s-au dovedit a fi cel mai greu de formulat. Cea mai renumită teorie care exprimă succint diferența esențială dintre ele, afirmă că, în timp ce normele juridice revendică doar conduita "externă", normele morale, dimpotrivă, nu revendică vreo acțiune externă specifică, ci doar bunăvoință sau intenții și motive adecvate. Această delimitare este doar parțial corectă, ea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
le disting de normele morale. Abordarea aspectelor complexe invocate mai sus ne-a determinat să structurăm lucrarea în trei capitole astfel: În primul capitol, după fixarea semnificațiilor termenilor de etică și morală, sunt prezentate analitico-critic câteva dintre cele mai reprezentative teorii etice, precum cognitivismul și non-cognitivismul, naturalimul, intuiționismul, emotivismul și prescriptivismul universal. După o succintă prezentare a ideilor celor mai cunoscuți susținători ai doctrinelor dreptului natural și pozitivismului juridic, capitolul continuă cu analiza principaleor teorii referitoare la relația dintre drept și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
analitico-critic câteva dintre cele mai reprezentative teorii etice, precum cognitivismul și non-cognitivismul, naturalimul, intuiționismul, emotivismul și prescriptivismul universal. După o succintă prezentare a ideilor celor mai cunoscuți susținători ai doctrinelor dreptului natural și pozitivismului juridic, capitolul continuă cu analiza principaleor teorii referitoare la relația dintre drept și morală, fiind expuse trei perspective ale acestei relații: identitatea dintre drept și morală, conexiunea necesară între cele două sisteme normative, separarea completă a dreptului de morală, precum și principalele contribuții ale juriștilor români la clarificarea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
poate deriva din este. Această analiză detaliată a condus la identificarea celor mai importante diferențe existente între normele morale și cele juridice, distincții utile pentru evidențierea specificului celor două tipuri de norme. În fine, acest capitol se încheie cu expunerea teoriilor pe care filosofii din perioada modernă le-au avansat în încercarea de a descoperi care sunt sursele normativității. Firul călăuzitor al demersului din această secțiune îl reprezintă lucrarea The Sources of Normativity scrisă de Christine M. Korsgaard, care propune patru
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și pedeapsa. Am încercat să subliniem natura consubstanțială a relației dintre responsabilitatea morală și răspunderea juridică și, în același timp, să conturăm modalitățile în care aplicarea pedepsei poate fi justificată din punct de vedere moral, pornind de la cele mai importante teorii justificative: retributivismul și utilitarismul. Argumentul esențial al retributivismului este că pedeapsa este justificată doar prin vinovăție, teoriile lui Kant și Hegel cu privire la pedeapsă constituind un important punct de reper în cadrul doctrinelor referitoare la justificarea pedepsei. Conform abordării utilitariste pedeapsa poate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în același timp, să conturăm modalitățile în care aplicarea pedepsei poate fi justificată din punct de vedere moral, pornind de la cele mai importante teorii justificative: retributivismul și utilitarismul. Argumentul esențial al retributivismului este că pedeapsa este justificată doar prin vinovăție, teoriile lui Kant și Hegel cu privire la pedeapsă constituind un important punct de reper în cadrul doctrinelor referitoare la justificarea pedepsei. Conform abordării utilitariste pedeapsa poate fi justificată doar dacă răul care este prevenit este mai mare decât răul pricinuit de infractor prin
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
termeni aveau aceeași semnificație, "pe parcursul evoluției lor etimologice, semnificațiile lor se disociază, se specializează și se fixează. Astfel încât, azi înțelegem prin morală un fenomen real, care ține de viața reală practico-spirituală a colectivităților umane și a indivizilor, în timp ce etica desemnează teoria sau știința ce investighează acest fenomen real, acest "obiect""2. În prezent, dacă analizăm ce înseamnă să fii numit etic ori lipsit de etică sau moral ori imoral, observăm că ne confruntăm mai degrabă cu efecte ale conotațiilor moderne ale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
preferată în cultura modernă datorită faptului că se referă mai degrabă la a face ceva greșit, decât la a face ceva rău. În ciuda faptului că, în limbajul cotidian, nu se face întotdeauna distincție între etic și moral, trebuie să distingem teoria, adică etica, de obiectul ei, morala. De fapt, etica este o ramură a filosofiei care se ocupă cu analiza fenomenului moral și care mai este cunoscută și sub denumirea de filosofie morală, iar morala, "este un fenomen real, colectiv și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
argumentare i se aplică, în ce mod pot fi considerate adevărate sau false judecățile etice. De asemenea, analizează înțelesul unor termeni abstracți, precum bine, drept sau corect și încearcă să ierarhizeze valorile morale. Etica normativă este preocupată de elaborarea unor teorii generale, reguli și principii care să ghideze comportamentul moral. Aceste reguli și principii teoretice furnizează temeiuri pentru deciziile morale pe care trebuie să le luăm în cazuri particulare. Etica aplicată este ramura filosofiei morale care se ocupă cu rezolvarea problemelor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]