11,591 matches
-
a 625 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Mircea cel Bătrân. La 25 iunie 2012, Banca Națională a României pune în circulație o monedă cu valoarea nominală de 50 de bani, cu ocazia împlinirii a „500 de ani de la urcarea pe tronul Țării Românești a Sfântului Voievod Neagoe Basarab și de la începerea construirii bisericii Mănăstirii Curtea de Argeș”. Moneda este din metal comun (alamă: Cu80%, Zn15%, Ni5%) și este emisă într-un tiraj de 1.000.000 de exemplare. Pe avers, este gravată valoarea
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
nominală de 100 de lei, având greutatea de 6,452g, diametrul de 21 mm. Această monedă din aur este emisă într-un tiraj de 250 de exemplare. La 28 aprilie 2014, pentru comemorarea a 650 de ani de la urcarea pe tron a voievodului Vladislav I Vlaicu, Banca Națională a României a emis o monedă de circulație, de alamă, având valoarea nominală de 50 de bani, într-un tiraj de de exemplare. Diametrul monedei este de 23,75 mm, greutatea de 6,1 g. Cantul
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
nou posibilitatea prinților bavarezi să devină independenți, procesul fiind grăbit de atacurile ungare începând cu anul 862. Principele Bavariei, "markgraf"-ul (margraf, marchiz) Luitpold von Bayern, cade în Bătălia de la Pressburg (907), fiind învins în lupta cu ungurii.Urmează pe tron fiul lui, Arnulf I. După victoria decisivă în alianță cu monarhul saxon Otto I cel Mare împotriva ungurilor la Lechfeld, lângă Augsburg (fostul municipiu "Augusta vindelicorum"), de la 10 august 955, urmează un val de colonizare bavareză spre est cu obținerea
Bavaria () [Corola-website/Science/297272_a_298601]
-
După înfrângerea lui Napoleon reușește să mențină unele din teritoriile dobândite (1814).Regele Ludovic I dispune înființarea la München a unei "Universități pentru artă". Din cauza unei afaceri amoroase cu dansatoarea Lola Montez este silit să abdice. L-a urmat pe tron Ludovic al II-lea al Bavariei, care a avut inițiativa construirii unora dintre cele mai frumoase castele din Germania, așa cum este casteul Neuschwanstein. Acest monarh, care avea o afecțiune psihică, a murit (1866) înecat în condiții neelucidate deplin în Lacul
Bavaria () [Corola-website/Science/297272_a_298601]
-
Revolta din mai din Dresda a obligat pe regele Frederick Augustus al al II-lea al Saxoniei să facă reforme în guvernul săsesc (saxon). În 1854 fratele lui Frederic August al II-lea, regele Ioan al Saxoniei, a urmat la tron. Regele Ioan a urmat o politică federalistă și pro-austriacă la începutul anilor 1860 până la izbucnirea războiului austro-prusac. În timpul războiului, trupele prusace au trecut prin Saxonia fără luptă și au invadat apoi Boemia austriacă. După război, Saxonia a fost nevoită să
Saxonia () [Corola-website/Science/297276_a_298605]
-
ars pe rug în cetatea Clujului. S-a născut în jurul anului 1530, în Șerbia, în satul Poreč (actual Donji Milanovac), pe malul Dunării, aproape de Cetatea Severinului din mama româncă (din familia Basarabilor) și tata sârb, pretendent într-o perioadă la tronul Șerbiei. A urmat cursurile școlii de la mănăstirea din Poreč, ajungând să vorbească fluent slavona veche. Vorbea deasemeni românește și grecește. a fost un vajnic luptător împotriva otomanilor, haiduc în Șerbia, apoi în Oltenia, a intrat în slujba lui Mihai Viteazul
Baba Novac () [Corola-website/Science/297294_a_298623]
-
ani la Constantinopol, unde a fost capuchehaie, și a însoțit armata otomană în expediția eșuată din Ungaria, fiind martor al înfrângerii otomanilor în Bătălia de la Zenta, unde s-a convins de decadența Imperiului Otoman. În 1710 a fost numit la tronul Moldovei, având misiunea de a-l supraveghea pe Brâncoveanu, bănuit de neloialitate față de Imperiul Otoman, în schimb a încheiat el însuși un tratat cu Imperiul Rus al lui Petru cel Mare. Armata rusă ajutată de moldoveni a suferit o înfrângere
Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/297283_a_298612]
-
două luni în Corsica și Paris. Un naționalist corsican fervent, Bonaparte i-a scris liderului corsican Pasquale Paoli în mai 1789: „Pe când națiunea pierea, m-am născut eu. Treizeci de mii de francezi au fost vomitați pe malurile noastre, înecând tronul libertății în valuri de sânge. Astfel arăta priveliștea odioasă care a fost prima ce m-a impresionat.” A petrecut primii ani ai Revoluției în Corsica, luptând într-o bătălie complexă între regaliști, revoluționari și naționaliștii corsicani. El a sprijinit facțiunea
Napoleon I () [Corola-website/Science/297278_a_298607]
-
soție, ale cărei atenții față de Napoleon și vizitele nocturne pe care le făcea în dormitorul acestuia deveniseră curând subiect de bârfa pe insulă. La un an după înfrângerea de la Leipzig, întreg imperiul s-a prăbușit. Burbonii au fost readuși la tronul Franței prin Ludovic al XVIII-lea. Aceasta revenire nu s-a bucurat însă de unanimitatea aliaților, între care au intervenit repede divergențe. Unitatea coaliției a fost însă salvată chiar de Napoleon. Înconjurat de dezbinarea aliaților, Napoleon părăsește insula Elba și
Napoleon I () [Corola-website/Science/297278_a_298607]
-
pachet de legi pentru abolirea robiei romilor. Împreună cu Alecsandri, a editat revista unionista "Steaua Dunării", a jucat un rol important în timpul alegerilor pentru Divanurile ad-hoc, și l-a promovat cu succes pe Cuza, prietenul său pe tot parcursul vieții, la tron. Kogălniceanu a sustinut prin propuneri legislative eliminarea rangurilor boierești și secularizarea averilor mânăstirești. Eforturile sale pentru reforma agrara au dus la o moțiune de cenzură, care a declanșat o criză politică care a culminat cu lovitura de stat din mai
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
-l susține pe Costache Negri. Candidatura lui Negri a fost respinsă de către otomani, care a preferat să-l numească pe Teodor Balș (iunie 1856). În urma alegerilor din septembrie 1857, întreaga Partida Națională a ales să-l sprijine pe Cuza la tronul Moldovei. Acest lucru a venit după ce Nicolae Vogoride, noul Caimaicam, a realizat o fraudă electorală antiunionista - scrutin anulat de către verdictul comun al lui Napoleon al III-lea și Regina Victoria (9 august 1857, pentru prima dată lumii pe 26 august
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
regelui Peter Krešimir al IV-lea și a lui Dmitar Zvonimir. Croația a intrat într-o uniune personală cu Ungaria în 1102. În 1527, în fața cuceririi otomane, parlamentul croat l-a ales pe Ferdinand I din Casa de Habsburg pe tronul croat. În 1918, după Primul Război Mondial, Croația a fost pentru scurt timp inclusă în Statul Slovenilor, Croaților și Sârbilor care și-a declarat independența față de Austro-Ungaria și a co-fondat apoi Regatul Iugoslaviei. Un stat croat independent a existat pentru
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
31 ianuarie 1418) a fost domnul Țării Românești între 23 septembrie 1386 - noiembrie 1394 (sau mai 1395) și între ianuarie 1397 - 31 ianuarie 1418. A fost fiul lui Radu I și fratele lui Dan I, căruia i-a urmat la tron. În actele oficiale apare ca "„În Hristos Dumnezeu, binecredinciosul și de Hristos iubitorul și singur stăpânitorul, Io Mircea mare voievod și domn...”". În istoriografia română apare și sub numele Mircea cel Mare. În timpul lui , Țara Românească a ajuns la cea
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
și Chalkokondyl - „ducând o viață liberală, a avut mulți copii naturali”, „care după moartea lui s-au apucat să se lupte între ei pentru domnie”. Mihail, asociat la domnie în 1408, moare în 1420. Alți urmași, care au ajuns pe tronul Țării Românești, sunt Radu Prasnaglava (m. 1427?), Alexandru Aldea (m. 1436?) și Vlad Dracul (m. 1447). Un fiu cu nume necunoscut a fost luat ostatec la turci în 1417. În cronici mai sunt pomenite două fiice ale lui Mircea: Ana
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
Românească nu se obișnuia numerotarea domnilor, ca în Occident, Mircea a primit acest nume postum pentru a fi deosebit de nepotul său Mircea al II-lea și de Mircea Ciobanul, care a domnit în secolul al XVI-lea. Mircea urcă pe tron după moartea fratelui său Dan, petrecută la 23 septembrie 1386. El găsește Țara Românească în plin proces de dezvoltare datorită politicilor înțelepte promovate de înaintașii săi și va continua consolidarea economiei, armatei, administrației și Bisericii. Rezultatele obținute i-au permis
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
cerut lui Mircea cetatea Licostomo (Chilia Veche), relațiile dintre Ungaria și Țara Românească se înrăutățesc. Pentru a contracara o eventuală campanie militară a regelui ungar, domnul muntean reînnoiește în 1410 tratatul cu Polonia. În 1400 Mircea l-a îndepărtat de la tronul Moldovei pe Iuga Ologul și l-a impus ca domn pe Alexandru cel Bun, fiul lui Roman Mușat. Până la moartea voievodului muntean, relațiile dintre cele două țări vor rămâne cordiale. Mircea a mai întreținut relații de bună vecinătate și cu
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
ziua de 17 mai 1395 (după alte surse 10 octombrie 1394), armata Țării Românești înfrânge avangarda otomană într-un loc mlăștinos și împădurit, numit Rovine. Bătălia nu este decisivă, căci Mircea cel Bătrân, după o luptă dată lângă Argeș, pierde tronul și se retrage în Transilvania. Strategia militară abordată de către acesta precum și tactica retragerii îi aduce o oarecare faimă între conducătorii acelei vremi. În Țara Românească, turcii îl așază în scaun pe un anume Vlad, care va fi înlăturat de către Mircea
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
de anarhie în Imperiul Otoman, ca urmare Mircea a organizat împreună cu regele maghiar o campanie împotriva turcilor. În 1404 Mircea a reușit să se impună din nou drept conducător peste Dobrogea. Mai mult, el a luat parte la lupta pentru tronul imperiului otoman și l-a ajutat pe Musa Celebi să devină sultan (pentru o perioadă scurtă), după moartea căruia a sprijinit și alți pretendenți (Mustafa Celebi, frate al lui Musa, apoi pe șeicul Bedr-ed-Din). Cu toate acestea, sultanul Mahomed I
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
precum era obiceiul în evul mediu. Prin titlul său, Mircea avea conștiința că este un domnitor și stăpânitor ortodox, ales de Dumnezeu și uns de Biserica Răsăritului. Prin această formulare era subliniată și independența țării, căci domnitorul fusese pus pe tronul său de către singur Dumnezeu, prin hotărârea adunării elective, nu de vreun alt rege sau împărat. Titlul nu cuprinde însă și realitățile politice ale epocii, fiindcă Mircea nu stăpânește ca un autocrat absolut, ci ca un domnitor respectat, care ține seama
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
pe al cărei scaun s-a suit kir Iachint, adus din Vicina. În 1370 Vladislav Vlaicu înființează și cea de-a doua mitropolie a țării, la Severin. Mitropoliții valahi erau numiți și unși de către Patriarhul din Constantinopol. La urcarea pe tron, Mircea îi găsește ca mitropoliți pe Antim Critopol la Argeș și Atanasie la Severin. În perioada următoare, cei doi vor participa — separat sau împreună — la ședințele sinodului patriarhal. Antim, care era și „locțiitor al Nicomediei”, a stat la Constantinopol din
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
interbelică, ca simbol al stăpânirii sale pe acel teritoriu. La 12 septembrie 2011, Banca Națională a României a pus în circulație o monedă de alamă, cu valoare nominală de 50 bani „Mircea cel Bătrân”, dedicată aniversării a 625 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Mircea cel Bătrân. Are pe avers, suprapus parțial peste un cerc hașurat, un grupaj de elemente: inscripțiile „ROMANIA“ și „50”, un fragment din imaginea mănăstirii Cozia, anul de emisiune „2011”, valoarea nominală a monedei „50 BANI” și stema
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
va circula în paralel cu monedele de 50 bani, emisiunea 2005 și emisiunea 2010. Simultan, Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă din aur, de calitate „proof”, pentru colecționare, cu valoare nominală de 200 lei, dedicată aniversării urcării pe tron a voievodului Mircea cel Bătrân.
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
de la putere, Partidul Național Țărănesc nu a ezitat să agite problema revenirii lui Carol. După cum explica Iuliu Maniu, Regența instaurată în 1926 era slabă, iar în țară se crease un puternic curent de opinie favorabil reîntoarcerii în țară și pe tron a moștenitorului de drept al tronului: ”Regența, care după moartea regelui Ferdinand a preluat prerogativele regelui Mihai pe timpul minoratului său, era slabă. Prințul Nicolae nu avea nici o tragere de inimă să-și îndeplinească rolul ce i se încredințase. Patriarhul Miron
Iuliu Maniu () [Corola-website/Science/297342_a_298671]
-
a ezitat să agite problema revenirii lui Carol. După cum explica Iuliu Maniu, Regența instaurată în 1926 era slabă, iar în țară se crease un puternic curent de opinie favorabil reîntoarcerii în țară și pe tron a moștenitorului de drept al tronului: ”Regența, care după moartea regelui Ferdinand a preluat prerogativele regelui Mihai pe timpul minoratului său, era slabă. Prințul Nicolae nu avea nici o tragere de inimă să-și îndeplinească rolul ce i se încredințase. Patriarhul Miron se mulțumea să acumuleze bani și
Iuliu Maniu () [Corola-website/Science/297342_a_298671]
-
angajamentul solemn de a respecta clauzele pe care le cunoștea, intrarea în Regență în locul lui Sărățeanu, până la anularea divorțului și restabilirea conviețuirii cu Principesa și până la trecerea prin Parlament a dispozițiilor de abrogare a legilor legate de renunțarea lui la tron; până la urmă, proclamarea lui ca rege și încoronarea cu Elena.” În cadrul înțelegerilor privind întronarea succesorului regelui Ferdinand ar fi intrat și plănuita încoronare a lui Carol la Alba Iulia, pentru care manifestele au fost imprimate în Ungaria. Întreaga acțiune a
Iuliu Maniu () [Corola-website/Science/297342_a_298671]