8,935 matches
-
selecției. Articolul 6 (1) Misiunile ce urmează să se execute în cadrul unor structuri aflate sub mandat O.N.U. sau O.S.C.E., sub conducerea N.A.T.O. sau U.E. ori în cadrul unor coaliții, precum și cele îndeplinite la solicitarea organizațiilor internaționale cu vocație în domeniul securității sau a unor parteneri strategici de către personalul Ministerului Apărării Naționale în funcții de observatori umanitari/monitori, consilieri militari, personal de stat major și de specialitate, desfășurate în condițiile prevăzute de art. 2 din Legea nr. 121/2011
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237396_a_238725]
-
și să confirme cunoștințele și aptitudinile necesare exercitării funcției publice respective; ... b) competiția, principiu potrivit căruia confirmarea cunoștințelor și aptitudinilor necesare exercitării unei funcții publice se face prin concurs sau examen; ... c) egalitatea de șanse, principiu potrivit căruia este recunoscută vocația la cariera în funcția publică a oricărei persoane care îndeplinește condițiile stabilite potrivit legii; ... d) profesionalismul, principiu potrivit căruia exercitarea funcției publice se face prin îndeplinirea în mod eficient a atribuțiilor care implică exercitarea prerogativelor de putere publică, în limitele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228968_a_230297]
-
VI. Krasnaseski, Alexandru Claudian și sociologia erorii, București, 1972; Piru, Varia, II, 428-432; Cioculescu, Itinerar, II, 371-376; Mircea Mancaș, O mare sensibilitate poetică: Alexandru Claudian, CRC, 1973, 8; Dana Dumitriu, „Senin”, RL, 1973, 36; Constanța Călinescu, Ion Faiter, Dimensiunile unor vocații, Constanța, 1979, 51-69; Leon, Umbre, IV, 154-159; Aurel Codoban, Repere și prefigurări, Cluj-Napoca, 1982, 60-72; Ion Zamfirescu, Oameni pe care i-am cunoscut, București, 1989, 271-284; Dicț. scriit. rom., I, 609-611; Dănuț Doboș, Dosar Alexandru Claudian, CRC, 1997, 6. G.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286295_a_287624]
-
noi. „Povestea”, astfel condensată, este plasată în contextul unei spiritualități specifice, în care, etapă de etapă, pulsează spiritul timpului. Comentariul, cuminte, succint, clar, se însuflețește pierzând oarecum măsura atunci când, iar și iar, vorbește de momentele de „efervescență”, de continuă „înnoire” („vocația de înnoire a fenomenului teatral românesc”), care ar îndreptăți teatrul de pe meleagurile noastre să aspire spre „universalitate”. Rezervele sunt rare și discret formulate, „istoria” lui V. înscriindu-se într-o perspectivă optimistă. Substanțiale prin interpretarea analitică și sub raportul întinderii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
lor de apărare, nici la nivelul bugetelor propriu-zise, nici pe palierul cheltuielilor militare pe cap de locuitor. State ca Siria, Eritrea, Sudan, ce dețin o resursă militar umană mult prea numeroasă și un arsenal tehnico-militar mult supradimensionat în raport cu potențialul și vocația lor în regiune, nu își permit bugetarea corespunzătoare a structurilor respective, fenomen exprimat de ponderea redusă a cheltuielilor lor militare pe Glob (sub 0,2% din cheltuielile mondiale) și cheltuieli minimale pe cap de locuitor: Siria - 125 USD/loc., Eritrea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
oferită de alte puteri, care sunt îndeosebi alte state arabe, se ridică la 3,7%. Așadar, S.U.A. domină în mod autoritar registrul asistenței financiare militare oferită statelor arabe, ceea ce evidențiază interesele sale strategice vitale în spațiul arab, în acord cu vocația sa mondialistă de supraputere globală. S.U.A. reprezintă singurul stat care publică detalii complete referitoare la asistența militară externă pe care o oferă. Datele cu privire la asistența militară acordată de celelalte state sunt limitate, iar cele folosite de noi provin din estimările
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
ridicate ale sprijinului oferit statelor arabe din totalul fondului de asistență pe care îl oferă la nivel global (44,5% Rusia și 40% Marea Britanie), ceea ce reliefează amplitudinea mai îngustă, dar mult mai punctuală a intereselor lor geostrategice și prin urmare vocația lor mondialistă mai limitată decât cea a S.U.A. Repartiția spațială a ponderii asistenței financiar-militare relevă focalizarea regională a intereselor geostrategice ale puterilor implicate (fig. 169 și fig. 170). S.U.A. și Franța oferă cea mai mare parte a asistenței militare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
începe” între civilizația urbană și cea sătească; în Situația intelectualilor români (5/1935), Anton Golopenția contrazice de la dreapta afirmațiile lui Petru Comarnescu despre conflictul tragic între intelectuali și contemporaneitate, susținând, prin comparație cu Germania și URSS, că, în România, unde vocația activă a elitelor are încă mult de înfăptuit, e prematur a invoca o atare condiție-limită, lăsându-ne „copleșiți de complicații străine”; în Reabilitarea spiritualității (6-7/1935), Mircea Eliade elogiază tinerețea de spirit a profesorului C. Rădulescu-Motru - al cărui articol cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
-ntregul din moment ce scrierile și spusele gânditorului francez sunt încă în curs de recuperare de către editurile din Franța și de cele din afara Hexagonului. Relațiile dintre cuvânt și imaginea plastică au avut o funcție epistemică esențială în cărțile lui Foucault. Imaginea are vocația de a transmite "ceva consubstanțial limbajului"5. Imaginea are o putere de a spune mult mai mare decât limbajul, iar din acest motiv este un dincolo de principiul comunicării, devenind o reprezentare-în-sine, ce fascinează prin ea însăși. O serie de "semnificații
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Pentru Foucault, disciplina înseamnă seria de modalități prin care indivizii sunt supravegheați, controlați cu scopul de a le fi îmbunătățite performanțele, de a le fi înmulțite capacitățile, pentru a-și descoperi locul în care pot fi utili societății prin găsirea vocației lor socio-profesionale. Din aceste considerente, disciplina devine "anatomia politică a detaliului"110. Mecanismele de control sunt și instanțe de putere, într-o societate modernă bazată pe idealul ordinii și progresului. Prin această disciplină modernă se instituie tehnologia puterii, a sinelui
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și puterea să ocupe tot spațiul de gândire al filosofilor moderni? De ce filosofi moderni "de un comic amar" (Foucault) au fost utilizați de aparatele politice "la autorizarea unor forme excesive de putere?"134. De ce, în societatea noastră, autoritățile politice cu vocație totalitară vor să elimine orice formă de autonomie civică? Toate aceste întrebări nu vizează nici libertatea, nici puterea, ci relațiile dintre natura cunoașterii noastre și funcționalitatea cunoașterii-putere, funcționalitatea principiului reprezentării, vizează relațiile dintre puterile noastre singulare, limitate și forțele de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
istoricismul politic modern și întemeierea istoriei scrise, ceea ce nu este tocmai veridic. Nu numai nararea (incompletă) a războiului creează istoria și/sau istoricismul. Cunoașterea, și cu atât mai puțin cunoașterea istorică, nu are, în mod explicit și de la natură, o vocație războinică. În schimb, ea are, în obiectivul ei, acea vocație de a prezenta disputele între oameni, eternul spectacol al disputelor umane. Ea are vocația de a educa și a oferi multiple posibilități de gândire originală, în ciuda faptului că istoria este
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
tocmai veridic. Nu numai nararea (incompletă) a războiului creează istoria și/sau istoricismul. Cunoașterea, și cu atât mai puțin cunoașterea istorică, nu are, în mod explicit și de la natură, o vocație războinică. În schimb, ea are, în obiectivul ei, acea vocație de a prezenta disputele între oameni, eternul spectacol al disputelor umane. Ea are vocația de a educa și a oferi multiple posibilități de gândire originală, în ciuda faptului că istoria este un "a fost..." un "făcut" de alții actorii istoriei. Pentru că
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și cu atât mai puțin cunoașterea istorică, nu are, în mod explicit și de la natură, o vocație războinică. În schimb, ea are, în obiectivul ei, acea vocație de a prezenta disputele între oameni, eternul spectacol al disputelor umane. Ea are vocația de a educa și a oferi multiple posibilități de gândire originală, în ciuda faptului că istoria este un "a fost..." un "făcut" de alții actorii istoriei. Pentru că omul are o natură războinică, istoria scrisă îl urmărește îndeaproape. Evident că istoria nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
la revista „Nistru”. Editorial, debutează în 1968 cu micromonografia Mirajul copilăriei, un studiu dens despre poezia pentru copii a lui Grigore Vieru. Au urmat culegerile de articole Disocieri (1969), Alte disocieri (1971), Focul sacru (1975), care învederează un critic cu vocație, cultivat, deschis spre literatura autentică și spre orientările ei moderne, exigent în evaluarea acesteia din perspectiva modelelor universale. În contextul anilor 1960-1970, C. statornicește în Republica Moldova un nou tip de critică, aceea estetico-eseistică, pornind de la principiul călinescian al creației prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
în comitetele redacționale ale revistelor „Littérature”, „Poetics Today”, „The Journal of European Studies”, „Style”, fondator și editor general al seriei „New French Thought” de la Princeton University Press. A fost distins cu titlul de Cavaler al ordinului Les Palmes Académiques (1990). Vocația de cercetător a lui P. se manifestă precoce, ca și aptitudinea sa de catalizator și de ferment cultural, aflat într-o continuă ebuliție intelectuală. Ca student, se numără printre animatorii Cercului de literatură universală al profesorului Edgar Papu. Ulterior devine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
luat în seamă și astăzi sunt paginile memorialistice, cele mai multe răspândite prin periodice, și substanțiala contribuție publicistică. Risipindu-se într-o febrilă prestație de activism social și cultural, P.-P. și-a neglijat tocmai ceea ce pare a fi fost adevărata sa vocație. El se dovedește un lector nu doar comprehensiv, ci și bine orientat în actualitatea literară. Îl interesează în egală măsură marii scriitori ruși (Tolstoi, Cehov, Gorki), câțiva din nordul Europei (Bjșrnson, Selma Lagerlöf) sau francezi (Alphonse Daudet între alții), dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
Bălan, Țara omeniei și oamenii ei, București, 1983, 197-211; Traian Cantemir, Studii de literatură, Iași, 1983, 164-169; Modola, Dramaturgia, 142-143, 310-316; D.R. Popescu, Galaxia Grama, București, 1984, 93-104; Scarlat, Ist. poeziei, II, 170-172; Liviu Grăsoiu, St. O. Iosif. Doinirea ca vocație și destin, București, 1985; Ornea, Actualitatea, 105-108; Zoe Dumitrescu- Bușulenga, Iosif Sava, Muzica și literatura, I, București, 1986, 234-239; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 63-71; Dicț. analitic, I, 116-118, II, 151-153, III, 291-294; Dicț. esențial, 411-413. C.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
liberalismului, încerând o adaptare cât mai deplină la contextul politic, economic și social al momentului. Iată de ce apreciem, ca și autorul citat, că perspectiva istorică a savantului, a influențat considerabil concepția sa asupra liberalismului profesat, iar pregătirea sa a premers vocația omului politic, i-a indus "responsabilitatea față de realitățile istorice și însușirea deciziilor care au conservat ființa și independența politică a poporului"309. De la primele întruniri politice, șeful noului partid liberal a abordat problema raportului dintre stat și inițiativa particulară în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
e redactor-șef la „Revista literară” (1947), ulterior la „Almanahul literar” din Cluj (1949-1952), după care se retrage din presă până la mijlocul anilor ‘60. Acum inițiază, cu o pasiune irepresibilă, „Povestea vorbei”, supliment al revistei „Ramuri” (1966-1969). Animator literar de vocație, și-a dedicat o parte însemnată a activității descoperirii de noi talente. Locuiește o vreme la Brașov, apoi la București, pentru a se izola, în cele din urmă, la Vălenii de Munte, unde va fi și înmormântat. P. debutează editorial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
se potențează prin menținerea lui. Apropierea dintre cei doi are sensul de a releva doar problema, soluțiile fiind evident substanțial diferite. Întîlnirea cu acuarela s-a produs de timpuriu și definitiv. Nu este doar o tehnică, ci ,mai ales, o vocație. Tipul ei de refexivitate nu exclude coexistența unor reacții spontane și directe, atașante și puternic individualizate. Artista în pictură construiește, în acuarelă visează. Feminitatea o ajută să desprindă din iluzoria clipă permanența, efectul trecător din lumina unui bob de rouă
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
aproape neutru al desfășurării unor scene dinamice, tensionate, în care elementul principal rămâne figura umană, adecvat costumată, vestimentația constituind, de fiecare dată, pretextul realizării unor acorduri cromatice viguros ritmate, care conferă figurii respective o anume forța plastică, semn distinctiv al vocației pentru nobila artă a culorilor. [...] Marin MIHALACHE - 1989 VIAȚA CA O SĂRBĂTOARE A SUFLETULUI Flori, o revărsare de flori, clamează despre viața ca o ardere continuă, despre neostoitul apetit de a crea. Artista propune un mirific univers vegetal în care
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
trăsătură specifică a șamanismului o reprezintă riscul și suferința. Viața șamanului este una marcată, În primul rând, de o criză, ruptură existențială care a „anunțat” statutul său ieșit din comun (un vis, o cădere În transă, labilitate nervoasă bruscă). De Îndată ce vocația sa este acceptată public, el trebuie să se supună unei inițieri Îndelungate și dificile, bazată pe diverse probe: Oricare ar fi metoda de alegere, un șaman nu este recunoscut ca atare decât după ce a primit o dublă instruire: prima de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
păstrat renumele „breslei”, s-au grupat În organizații regionale sau naționale ale șamanilor, folosesc resursele mass-media pentru a-și promova imaginea și beneficiază, În continuare, de numeroși clienți. Unii dintre ei provin din familii de șamani, alții și-au descoperit vocația În urma experiențelor mistice specifice: vise, Îmbolnăviri, transe etc. O parte dintre șamani au studii superioare, precum Valentina Baldakinova, care era cercetător biolog Înainte de convertire. Alții combină metodele tradiționale Învățate de la șamanii mai bătrâni cu alte metode inspirate fie din medicina
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
impunerea ierarhiilor și a regulilor stricte de acces și promovare, caracterul impersonal al cultului, rutinizarea sarcinilor religioase, apariția congregațiilor specializate etc. Celelalte categorii de specialiști ai religiei scot În evidență caracterul individualizat al activității, posedarea unei științe sacre secrete, ideea vocației mistice, i.e. „alegerea” persoanei În cauză printr-o decizie obscură a spiritelor (făcută vizibilă celorlalți membrii ai colectivității prin crize, vise, transă, malformații etc.). Practicarea magiei este legată de parcurgerea inițiatică a unui traseu ocult de revelații. Participarea la aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]