90,136 matches
-
Mai târziu se apleacă asupra temelor istorice-simbolice ale națiunii germane din Banat (Culegătoarele, Colonizarea șvabilor în Banat, Pribegii) și cu trecerea timpului paleta lui capătă prospețime post-impresionistă la realizarea peisajelor mureșene (Dimineața lângă drum, Peisaj pe Mureș, Bărci pe Mureș). Creația sa a umbrit activitatea modestului Stefan Jäger care continua să asiste la viața de zi cu zi a populației germane documentând traiul rural cu nostime scene de gen, mici documente colorate ale vieții cotidiene idilizate, presărată de petrecerile tradiționale ale
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
lucrările monumentale care îl caracterizau pe viitorul artist matur. Cele două mari personalități - cu cariere întrucâtva asemănătoare - Ioachim Miloia și Aurel Ciupe reprezintă critica de artă venită „din interior”. Amândoi artiști, ei analizau cu obiectivitate cărările pe care a pornit creația scăpată de corsetul sufocant al academismului târziu. Ei sunt cei care printr-o muncă asiduă de cercetare, urmărire, valorificare și încercări reușite (sau mai puțin încoronate de succes) de achiziții publice s-au străduit să pună bazele unei colecții de
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
la începutul secolului al XX-lea dobândește un caracter profund național. Prin diferite modalități de expresie, alături de filonul realist prezent în lucrarea lui Agghàzy Gyula, „Executorul”, sau a lui Maradàsz Victor, „Gheorghe Doja”, coexistă influențe de factură impresionistă, evidente în creația pictorilor Komàromi Katz Éndre sau Ivány Grünwald Béla din pinacoteca timișoreană. Colecția de pictură franceză a muzeului aparține secolelor XIX și XX, când Parisul, devenit centru al vieții cultural-artistice europene, cunoaște cele mai violente confruntări între noile curente și conformismul
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
12 luni și altul cu 18 luni. Studiul a fost publicat, în serial, în revista ”Sămănătorul”, începând din luna aprilie, 2014 și până în luna octombrie, 2014, ultima serie (a VI-a), după cartea lui Ion Mocioi Din istoria literaturii Din creația literară Brâncușiologie Monografie Istoria artei Istorie Folclor Alte cărți Comunicările la manifestările culturale și științifice sunt inserate în volumul omagial. Fiind numeroase, amintim doar că: Publicațiile gorjene îi publică frecvent articolele documentare, fie mai vechi, fie mai noi. Ion Mocioi
Ion Mocioi () [Corola-website/Science/305323_a_306652]
-
1990-1992). Vicepreședinte al PNL după Congresul de reunificare și Președinte al Comitetului de Susținere al Președintelui Emil Constantinescu (1994-1997). Senator PNL de Ilfov (1996-2000). Ambasador al României în Elveția (1997-2001) unde inițiază printre altele amplasarea cu fonduri private a două creații ale sculptoriței de origine română Andreea Bove, bustul monumental al lui Mihai Eminescu de la Vevey și cel al lui Yehudi Menuhin de la Gstaad. Secretar de Stat pentru Francofonie. Reprezentant personal al Președintelui României în Consiliul OIF (2005).
Radu Boroianu () [Corola-website/Science/305335_a_306664]
-
germană. Pe lângă poezii, a scris povestiri, un roman și studii privitoare la artă și cultură. A făcut numeroase traduceri în germană din literatura și lirica altor națiuni, în special din limba franceză. Bogata sa corespondență reprezintă o componentă majoră a creației sale literare. Rilke s-a născut pe 4 decembrie 1875 la Praga, localitate ce aparținea pe atunci, ca și întreaga Boemia, de Imperiul Austro-Ungar. Numele său real a fost René Karl Wilhelm Johann Maria Rilke. Tatăl său, Josef Rilke (1838-1906
Rainer Maria Rilke () [Corola-website/Science/305361_a_306690]
-
și 1906, Rilke a fost angajat ca secretar personal al lui Auguste Rodin, care a reprezentat pentru Rilke figura idealizată a tatălui. În mai 1906, puțin după moartea tatălui lui Rilke, Rodin a pus brusc capăt acestei relații contractuale. Principalele creații poetice din perioada pariziană au fost "Neue Gedichte" (Poezii noi) 1907, "Der neuen Gedichte anderer Teil" (Cealaltă parte a poeziilor noi) 1908, care cuprind versuri scrise din 1903 până în 1908, cartea de poezii "Requiem" 1909, precum și romanul "Die Aufzeichnungen des
Rainer Maria Rilke () [Corola-website/Science/305361_a_306690]
-
Tod des Cornets Christoph Rilke" (Cântul de iubire și moarte al stegarului Christoph Rilke), care a cunoscut o mare popularitate în cadrul seriei noi scose de editura "Insel". După apariția "Însemnărilor..." Rilke a intrat într-o perioadă de profundă criză de creație, care s-a terminat abia în februarie 1922, când a reușit să termine "Duineser Elegien" (Elegiile duineze), începute încă din 1912. Acest ciclu de poezii își trage numele de la castelul Duino din Triest, aparținând contesei Marie von Thurn und Taxis
Rainer Maria Rilke () [Corola-website/Science/305361_a_306690]
-
Sierre, în Cantonul Wallis. În luna mai 1922, Werner Reinhart (1884-1951), care era pe post de mecena pentru Rilke, a cumpărat clădirea și i-a pus-o la dispoziție poetului fără a-i cere chirie. A urmat o perioadă de creație intensă când, după numai câteva săptămâni de muncă, în februarie 1922 Rilke a reușit să termine "Duineser Elegien" (Elegiile duineze). În aceeași perioadă a scris și ambele părți ale ciclului de poezii "Sonette an Orpheus" (Sonete către Orfeu). Ambele volume
Rainer Maria Rilke () [Corola-website/Science/305361_a_306690]
-
După moartea Papei Silveriu în închisoarea de pe insula Palmarola din Marea Tireniană, Vigiliu a fost recunoscut ca papă de toat clerul roman. Multe din acuzațiile împotriva Papei Vigiliu sunt oarecum nefondate, dar câteva lucruri rămân adevărate, anume că a fost creația împăratului Iustinian și împărătesei Teodora și că a contribuit enorm la decăderea Papei Silveriu. Acest episod care arată cât de mult a decăzut papalitatea are câteva cauze bine determinate, între lupta dintre încercările Constantinopolului de a cuceri Roma și de
Papa Vigiliu () [Corola-website/Science/305406_a_306735]
-
să scrie și să citească fragmente în grupul studenților români, fapt relatat în volumul "Mirona", care cuprinde foarte multe elemente autobiografice. Lecturile în grup sunt stimulente pentru autoare, așa cum erau și citirile la "Sburătorul" pentru Hortensia Papadat Bengescu, cu care creația literară a Cellei Serghi are tangențe. În 1945 e secretara Universității libere populare. După 1945 publică articole și schițe în revistele "Femeia", "Flacăra", "Viața românească". Romanele sale - toate bine primite de cititori, au cunoscut câte trei și patru ediții. Retipăririle
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]
-
audiență în rândul publicului. Mai toate eroinele au un destin tulburător și captivant, sunt firi complexe, parcurg drumuri deosebite în afirmarea lor socială. După cum apreciază critica literară, "ceea ce conferă originalitate scrisului Cellei Serghi este viziunea realistă a cărților sale". În afara creației originale, Cella Serghi este și o bună traducătoare, oprindu-se însă la lucrări care se circumscriu temperamentului său artistic ("Vă place Brahms ?" de Francoise Sagan și "Casa de hârtie" de Francoise Mallet-Joris). Creația romancierei începută în perioada de înflorire a
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]
-
este viziunea realistă a cărților sale". În afara creației originale, Cella Serghi este și o bună traducătoare, oprindu-se însă la lucrări care se circumscriu temperamentului său artistic ("Vă place Brahms ?" de Francoise Sagan și "Casa de hârtie" de Francoise Mallet-Joris). Creația romancierei începută în perioada de înflorire a literaturii române - perioada interbelică - este în plină ascensiune. Interviuri
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]
-
percepție. Astfel concluzionăm asupra concepției Valentiniene asupra Universului ca fiind poate de natură fundamental monistă, în care toate lucrurile sunt aspecte ale Divinului; vederea noastră obișnuită este limitată la lumea materială datorată erorilor percepției, ce devin simbolizate mitopoetologic în actul creației Demiurgului. Problematica moralității gnostice poate fi rezolvată doar prin citirea pretențiilor contemporanilor. Numeroși scriitori Creștini acuzau pe unii învățători gnostici că în timp ce pretindeau ocolirea realității fizice, în același timp își tolerau cu libertate poftele trupești; totuși există motiv de suspiciune
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
îl obligă să-și ducă încă o dată și încă o dată până la capăt lucrul, chiar în absența confirmării publice, vitală pentru un tânăr autor, Claudiu Iordache se dovedește, prin ceea ce a realizat până acum și prin exigența morală care îi prezidează creația și atitudinea, un scriitor adevărat.” 8. Mihai Sin: "De ce mi se pare această carte deosebită? Pentru că extrem de rar un autor român a reușit să aibă o privire cuprinzătoare europeană și mondială, ba și mai rar a reușit să ne convingă
Claudiu Iordache () [Corola-website/Science/305470_a_306799]
-
pierdute astăzi, fiind distruse datorită ignoranței și a trecerii timpului. Cu toate acestea, presimțind parcă destinul tragic al peliculelor sale, Aurel Petrescu a creat un album cu 240 de fotograme, ceea ce a permis cercetătorilor să-și facă o idee asupra creației sale. La unele dintre ele se observă și pista sonoră, așadar producția sa a continuat și după introducerea sunetului în filme. S-au stabilit un număr de circa 70 de pelicule de animație care-i aparțin. Unele sunt independente, altele
Păcală și compania () [Corola-website/Science/303429_a_304758]
-
Abhinandananatha, Sumatinatha, Padmaprabha, Suparshvanatha, Candraprabha, Pushpadantanatha (sau Suvidhinatha), Shitalanatha, Shreyansanatha, Vasupujya, Vimalanatha, Anantanatha, Dharmanatha, Shantinatha, Kunthunatha, Aranatha, Mallinath, Munisuvratanatha, Naminatha, Neminatha, Parshvanatha și Mahavira (sau Vardhamana). Ca și budiștii, jainiștii nu recunosc existența unui zeu universal care este responsabil pentru creația lumii și conservarea acesteia. În jainism nu există cauză primă sau o "cauză a tuturor cauzelor". Textul sfânt Mahapurana solicită fiecărui om să respingă ideea de zeitate supremă cu puteri demiurgice și să-și pună următoarele întrebări: "Dacă Dumnezeu a
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
Din anul 1950, desenele au fost produse în cadrul Studioului Cinematografic București. Primele erau zoomorfe și constituiau fabule educative în spiritul epocii. În anul 1951, Gopo produce un alt desen animat: "Rățoiul neascultător". Urmează, în regia aceluiași, "Albina și porumbelul", apoi: Creațiile care l-au consacrat au fost însă cele cu Omulețul, realizate în această perioadă: Acestea i-au adus lui Gopo numeroase premii și aprecieri internaționale. În anul 1964 se înființa, la noi, studioul specializat ""Animafilm"", în urma numeroaselor premii obținute de
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
sfârșitul animației românești clasice. Devenit între timp societate pe acțiuni și fiind lipsit de sprijin din partea statului, "Animafilm" a decăzut treptat, fiind la un pas de faliment. Până în 2001, au fost realizate 15 filme de animație (doar două au fost creație propriu-zisă). Totuși, cu o cifră de afaceri de 110.000 RON, studioul a avut în 2004 un profit de 24.800 RON, datorită unui film de doar cinci minute, "„Un alt fel de Love Story”", în care Miaunel și Bălănel
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
doar cinci minute, "„Un alt fel de Love Story”", în care Miaunel și Bălănel fac educație sexuală. Actual, studioul primește doar comenzi de la diverse firme sau fundații care vor să-și transmită mesajele educative prin imagine. Datorită faptului că aceste creații sunt difuzate în circuit închis, nu au parte de prea multă publicitate. Cu toate acestea, în străinătate, filmele produse la "Animafilm" încă se mai editează pe casete video (VHS) și DVD. Cele mai cunoscute titluri ar fi „Peripețiile lui Ionuț
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
cu capital spaniol sau francez. Dar majoritatea filmelor produse sunt de concepție străină, pentru export. În 2004 a apărut un desen animat numit "„Boborul”". Autorul filmului este unul dintre cei mai talentați artiști din generația de mijloc, care a avut creații și în cadrul "Animafilm": Radu Igazsag care, de altfel, semnează și scenariul. După ne sugerează titlul, el se inspiră din proza marelui Caragiale, rememorând cele 15 ore ale Republicii de la Ploiești din 1870. De fapt, filmul este o combinație între jocul
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
atunci s-a realizat și o nouă pictură, în tehnică frescă, de stil neobizantin, acoperind în întregime pereții interiori. Tot în aceeași perioadă au fost pictate și panourile cu icoane de sfinți de pe fațada principală, de către arhimandritul Gheorghe Firmilian Ciobanu. Creația întregii picturi, de aproximativ 800 mp, îi aparține în întregime. Biserica Nașterea Maicii Domnului Bumbăcari - Strada Toporași nr. 70/ Prelungirea Ferentari. Biserica a fost construită între anii 1941 și 1948, pe un teren donat de Gogu Florian, prin donațiile credincioșilor
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
l-a cunoscut pe Aleksandr Pușkin, în timpul exilului său la Chișinău (1820-1823). În opera sa a încercat să renască trecutul glorios al poporului român pentru "luminarea neamului său". A fost un autor iluminist, care a rămas în literatura română prin creațiile sale: "Suceava și Alexandru cel Bun în sec. XV;" "Marele Ștefan și bravul său hatman Arbore;" "Neneaca, cuconașul ei și dascălul;" Geniul vechi al romanilor și românii de astăzi;" "Despre Basarabia și cetățile ei vechi" ș.a. Autor de compuneri originale
Constantin Stamati () [Corola-website/Science/303462_a_304791]
-
a devenit un important centru cultural care atrăgea tinerii studioși cu predilecție din sudul Rusiei. În această efervenscență a ideilor, clasicismul cu vechile lui tipare este influențat de mișcarea idelogică a lui Johann Gottfried von Herder, clasicismul reorientându-se către valorificarea creației populare și idealizarea trecutului. Cea mai parte a lucrărilor lui Alexandru Hâjdeu sunt tributare acestei mișcări. Din anul 1829, Alexandru urmează cursurile facultății din Harkov unde studiază științele naturale, istoria, dreptul, filozofia, etnografia și limbile clasice. Există un raport dat
Alexandru Hâjdeu () [Corola-website/Science/303463_a_304792]
-
(n. 20 aprilie 1879, Paris - d. 28 aprilie 1944, Paris), a fost un creator de modă francez (în franceză ""), din Paris, care a fost în perioada sa maximă de creație și succes comercial la începutul secolului 20, în timpul perioadei cunoscută ca "La Belle Epoque". Poiret a mai avut un al doilea vârf al succesului între 1919 și 1925, după terminarea primului război mondial. a studiat și a lucrat la început
Paul Poiret () [Corola-website/Science/301456_a_302785]