90,136 matches
-
site"-ul cuprinde mai mult de 42000 de partituri ce aparțin de 19000 de lucrări muzicale scrise de peste o 2500 de compozitori. Între acestea figurează operele complete de Johann Sebastian Bach după Bach-Gesellschaft Ausgabe și cea mai mare parte a creației lui Frederik Chopin.
International Music Score Library Project () [Corola-website/Science/313005_a_314334]
-
1913 revine în țară și este numit profesor de contrapunct, fugă și compoziție la Conservatorul din Iași, al cărui director devine din 1920. În perioada interbelică, duce, ca director al acestei instituții, o intensă activitate de ridicare a învățământului și creației muzicale românești. Sprijină crearea unei „Asociații a elevilor Conservatorului”. După ce în 1922, în urma unor intrigi, fusese înlăturat de la conducerea Conservatorului, este rechemat la cârma acestuia în 1925 și continuă, paralel cu munca profesorală, și activitatea dirijorală, avându-i ca elevi
Antonin Ciolan () [Corola-website/Science/313017_a_314346]
-
Din anul 1621 lumea a început să i se adreseze ca "doctorului Dowland". Totuși, nu este clar unde și în ce împrejurări ar fi putut primi compozitorul un asemenea titlu academic. În această ultimă perioadă a compus puține lucrări. Ultima creație, "A Pilgrimes Solace" e considerată o mărturie a restrângerii inspirației sale creative. Cea din urmă producere în public a muzicianului a fost, după mărturiile existente, când a cântat la funeraliile regelui James la 1 mai 1625. Nu se știe data
John Dowland () [Corola-website/Science/313032_a_314361]
-
frustrări. El însuși și-a spus “"Semper Dowland, semper Dolens"” („Mereu Dowland, mereu îndurerat”). Mai precis, prin acest joc de cuvinte Dowland și-a intitulat o compoziție care concluzionează o buna parte din opera sa. Cea mai mare parte a creației lui Dowland a fost compusă pentru instrumentul sau, lăuta. Ea cuprinde mai multe cărți de muzica pentru lăută solo, cântece pentru voce și lăută, part-songs cu acompaniament de lăută, și câteva piese pentru violă și lăută. Foarte cunoscut a devenit
John Dowland () [Corola-website/Science/313032_a_314361]
-
târziu au fost inspirați de muzica lui Dowland. Cântecul său, "Come Heavy Sleepe, the Image of True Death", a inspirat lucrarea lui Benjamin Britten, "Nocturnal after John Dowland for guita"r, compusă în anul 1964 pentru ghitaristul Julian Bream. Această creație cuprinde opt variațiuni pe teme din cântec sau din acompaniamentul de lăută, și care se închid prin interpretarea la ghitară a cântecului însuși. Artiști contemporani au înregistrat din opera lui Dowland. În anul 1999 tenorul John Potter, lautistul Stephen Stubbs
John Dowland () [Corola-website/Science/313032_a_314361]
-
Cea mai mare parte dintre obiectele aparținând acestei colecții sunt expuse astăzi la Muzeul Județean în cadrul expoziției tematice "Evoluția comunităților umane în bazinul Ialomiței, Omul și Râul". Artefactele ce aparțin culturilor neo-eneolitice (mil. V-IV a Chr.), oferă prilejul cunoașterii creației materiale și spirituale a comunităților umane sedentare, legate organic de marile centre de civilizație din Peninsula Balcanică și Orientul Apropiat. Din epoca metalelor cităm în mod deosebit depozitul de bronzuri de la Dridu-Metereze (Hallstatt sec. X-IX a. Chr.). Prin numărul mare
Muzeul Județean de Istorie Ialomița () [Corola-website/Science/313035_a_314364]
-
scutit de serviciu militar în cel de al doilea război mondial. Se retrage la țară în localitatea Petersfield în Hampshire. În 1942, Bacon se întoarce la Londra și își reia activitatea artistică în vechiul său atelier din Kensington. Nemulțumit cu creația sa anterioară, distruge o mare parte din pânzele realizate până atunci; din perioada 1929-1944 păstrează doar 15 tablouri. În 1944 este remarcat de critică, expunând la Londra tripticul "Trei studii pentru figurile la piciorul unei răstigniri" ("Three Studies for Figures
Francis Bacon (pictor) () [Corola-website/Science/313068_a_314397]
-
joasă, dependent de droguri și alcool, care îi devine partener. În ajunul deschiderii unei expoziții retrospective la "Grand Palais" din Paris în 1971, Dreyer se sinucide cu o cantitate excesivă de stupefiante și alcool, fapt reflectat într-o serie de creații ulterioare ale lui Bacon ("Triptychon August 1972": "Triptychon Mai-Iunie 1973"). În 1975 se întâlnește cu Andy Warhol în New York, iar în 1978 cu Balthus la Roma. Renumele lui crește în acest timp, expozițiile personale și retrospective se succed la "Kunsthalle
Francis Bacon (pictor) () [Corola-website/Science/313068_a_314397]
-
extirpe un rinichi bolnav, ceea ce nu îl împiedică să continue consumul de alcool. În timpul unei călătorii la Madrid cu ocazia unei retrospective Velázquez în muzeul Prado, Francis Bacon moare în ziua de 28 aprilie 1992 în urma unui infarct cardiac. Forța creației lui Francis Bacon se exercită până în zilele noastre în operele unor artiști contemporani, ca Norbert Tadeusz, Neo Rauch sau Aris Kalaizis, ultimii din "Neue Leipziger Schule". La o licitație din 14 mai 2008, tabloul său "Triptych, 1976" a fost vândut
Francis Bacon (pictor) () [Corola-website/Science/313068_a_314397]
-
de pian la Liceul de Muzică din Ploiești.În decembrie, 1974 transferat ,cu rezervarea catedrei,la Comitetul județean de cultură și Educație socialistă Prahova,în funcția de Instructor cu Probleme de Muzică și ulterior director,la Centrul de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de amatori din jud.Prahova. 1970-1974-dirijor al Ansamblului de cîntece și dansuri al Casei de Cul- tură din Câmpina (prezent în numeroase spectacole în localitățile prahovene.5 emisiuni radio și Tv.București). 1972 turneu artistic
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
Irina Borovschi și actrița-scenograf Marcela Fenato. 1973- muzică spectacolului „Czolowek z czerwona parasole” (Omul cu umbrela roșie)de Titel Constantinescu,la Teatrul de păpuși din Walbrzych-Polonia. 1974-transferat de la Liceul de Muzică- cu rezervarea catedrei,- la Centrul județean de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă,Prahova,în calitate de instructor metodist cu probleme de muzică. 1974-ales secretar al Asociației de folklor a județului Prahova-(Președinte Prof.Univ.Emilia Comișel,vice-președinte Prof.Costel Manolache). 1976-ales Secretar al Cenaclului „Paul Constantinescu”al compozitorilor
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
1996-Turneu la Millau-Franța cu ansamblul folcloric”Marama”din Ploiești 1999-2000-2001-2002Turneu la Karditsa-Grecia, cu ansamblul”Marama” 2003-Turneu în Polonia cu Ansamblul folcloric „Marama”-Ploiești 1977-1983 instructor cu probleme de muzică și de la 30 dec.1977director al Centrului județean de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă-Prahova (CJÎCPMAM). 1983-detașat caInstructor principal cu probleme de artă la Comitetul de Cultură al jud.Prahova. 1987-Membru al juriului interjudețean-sectia teatre profesioniste de revista și de estradă-în cadrul Festivalului Național „Cântarea României”-secțiunea muzică
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
unor lucrări , scrise la cererea unor colective de artiști- o colaborare rodnica , ce face să crească amploarea și calitatea Festivalului.Amintim cântecele...” Să împlinim al țării program cutezător” de Leonida Brezeanu ,pe versurile luiNicolae Dumitrescu...etc...” CONSTANTIN RĂZVAN-„Cenaclu de creație muzicală” - în Revistă „ ApărareaPatriei”, ,17 noiembrie ,1976, București. „ ...În încheiere, Corul și Fanfara Casei Armatei din Ploiești , dirijor maior Constantin Iuga-, a prezentat într-o manieră specific ostășeasca,cateva lucrări...” Să împlinim al țării program cutezător.” muzică: Leonida Brezeanu,versuri
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
Oamenilor,cântecele noastre” realizată de Leonida Brezeanu și Al.I.Bădulescu., publicată în „Îndrumătorul Cultural” nr.12/1979. București. „O frumoasă culegere de cântece patriotice și mun- citorești,sugestiv intitulată „Oamenilor cântecele noastre,editata de Centrul Județean de Îndrumare a Creației Populare-Prahova.Merită reliefata mai întâi muncă lui Leonida Brezeanu și Alex.I.Bădulescu,cei care au conceput această suita corala”... DORU POPOVICI-„Concert-spectacol ”Cine-a născocit iubirea?”... Comentariu pe marginea spectacolului Teatrului de Revista din Ploiești,publicat în „Săptămâna culturală” Nr.
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
locali amintim contribuțiile prețioase ale lui LEONIDA BREZEANU,Al.I.Bădulescu și Paul Ionescu...” DORU POPOVICI-recenzia volumului de coruri „Cinstire acestui timp” realizat de Leonida Brezeanu și Al.Bădulescu-în Rev. „ Săptămâna culturală” din 19.08.1983 :...Centrul de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă,ne-a oferit o amplă culegere de coruri,sugestiv intitulată „Cinstire acestui timp”. Se cuvine a reliefa pie- se cum sunt...la care mai adăogam lucrări de...Leonida Brezeanu, Huba Bertalan,Al.I.
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
cultural „ nr.6/ 1978, București. „Pe cai, pe cai,pe cai,” piesă Vioricăi Huber Rogoz... un spectacol destul de atrăgător...Să nu uităm muzică lui Leonida Brezeanu,sugestiva,melodioasa,cu care pleci, fredonând-o și după spectacol.” IOVAN MICLEA-cronica Concursului de creație corala dedicat celei de „ A 40-a aniversare a P.C.R”în care se menționează că studentului Leonida Vasilescu-Brezeanu i s-a acordat „ Mențiune” pentru piesă corala „Floarea muncii”.vezi Revista Muzică nr.9/10 din 1961. de AUR de la
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
detașează George-Petrescu ,Gheorghe Neagu,Leonida Brezeanu, Puiu Mancaș , Eugen Bleoțiu, Claudiu Rotaru...referindu-se la domeniul folclorului, autorii semnalează: ”Cercetătorii folclorului prahovean C.Manolache și L.Brezeanu au dat la iveală un nou volum intitulat „De pe plaiuri prahovene”, care adună creații muzicale și literare caracteristice acestei zone...” RODICA ILIESCU -„Omagiu prahovean”-recenzia culegerii corale „Patrie nemuritoare”, realizată de Leonida Brezeanu și Alexandru I.Bădulescu. Vezi „Flamura Prahovei”, 14.o1.1978, Ploiești: "...culegerea se adresează inimilor noastre simplu, direct, dezvăluind frumusețea sentimentelor
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
ȚENȚULESCU: "Însemnări de la premiera operetei ”Drumu-i lung, povestea-i scurtă” de Florin Comișel, dirijor Leonida Brezeanu, prezentată de Teatrul Popular al Casei de Cultură din orașul Slănic-Prahova - director: Maria Corduleanu. (în rev. Îndrumătorul Cultural”, nr.8/1980, București.) CORNELIU ȘERBAN: "Creații literare și muzicale", microinterviu în "FlamuraPrahovei" din 30.5.1981, Ploiești. SEBASTIAN NISTOR - menționează spectacolele la care a scris muzică compozitorul ploieștean Leonida Brezeanu, în "Caiet-program festiv 1957-1982 ” Estrada ploieșteana la 25 de ani de activitate”", tipărit de Teatrul de
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
plurivalent, prezența să pe scenele lirice ale operelor și festialurilor din țară și străinătate fiind însoțită de preocuparea permanentă pentru interpretarea repertoriului de lied și a celui vocal-simfonic. Repertoriul ei de lied și muzica de cameră cuprinzând inestimabile perle din creația compozitorilor A. Dvořak, R. Schumann, M. de Falla, V. Bellini, M. Mussorgski, L. van Beethoven, Fr. Schubert, G. Enescu, R. Strauss, W. A. Mozart, P. I. Ceaikovski, Gh. Dima, C. Debussy, G. Faure, N. Bretan, fiind invitată cu aceste genuri
Silvia Sorina Munteanu () [Corola-website/Science/313113_a_314442]
-
Florian (autorul unor prelucrări exotice după teme de folclor), Semnal M (realizările folclorice ale acestui grup sunt unele de suprafață, puțin studiate). În anii 1980 se adaugă celor amintiți formația Celelalte Cuvinte, interesată de folclor într-o primă etapă de creație, având meritul de a îl introduce într-o atmosferă diferită de toate creațiile anterioare.
Muzică rock românească () [Corola-website/Science/313108_a_314437]
-
ale acestui grup sunt unele de suprafață, puțin studiate). În anii 1980 se adaugă celor amintiți formația Celelalte Cuvinte, interesată de folclor într-o primă etapă de creație, având meritul de a îl introduce într-o atmosferă diferită de toate creațiile anterioare.
Muzică rock românească () [Corola-website/Science/313108_a_314437]
-
specializat și a ținut cursuri de literatură rusă la București și de literatură română la Moscova. A folosit metoda comparatistă în cercetările literare. A semnat numeroase prefețe la ediții românești din scriitori ruși și traduceri. Este autoarea unui studiu asupra creației lui Andrei Belîi, apărut în seria „Multum in Parvo”(1975). A fost căsătorită cu criticul și istoricul literar George Cristea Nicolescu. Este mama filologului și traducătorului Adina Nicolescu. Actualmente, locuiește în Italia (Milano).
Tatiana Nicolescu () [Corola-website/Science/313127_a_314456]
-
Sonatele lui Domenico Paradisi sunt opere melodice de acest tip, cuprinzând o a doua mișcare, scurtă și grațioasă. Acest stil este prezent și în operele altor compozitori, prima mișcare având un caracter uniform și rapid, ca în cele mai reușite creații ale lui Muzio Clementi. Perioada clasică a fost decisivă pentru dezvoltarea acestei forme muzicale, transformând-o dintr-un simplu termen muzical într-o formă fundamentală de organizare a unor compoziții de mare anvergură. În epoca de tranziție către perioada clasică
Sonată () [Corola-website/Science/313117_a_314446]
-
disputei dintre ""wagnerieni"" și ""brahmsiani"". Pentru aderenții săi, Brahms era considerat modelul de urmat în forma clasică, în timp ce Wagner și Liszt au suprimat granițele dintre genurile clasice, considerate arbitrare. Compozitorii din secolul al XX-lea au urmat căi diverse în creațiile lor. Unii, ca americanul Samuel Barber, au scris opere de mare virtuositate în tradiția secolului al XIX-lea, în timp ce alții, ca Igor Stravinski, Paul Hindemith, George Enescu, Eugène Ysaÿe, revin la principiile clasice de sobrietate și claritate formală. În fine
Sonată () [Corola-website/Science/313117_a_314446]
-
Ysaÿe, revin la principiile clasice de sobrietate și claritate formală. În fine, Claude Debussy, Alexander Scriabin, Alban Berg, Béla Bartók și, mai ales, compozitorul american Charles Ives utilizează termenul de "sonată" într-o manieră mult mai liberă, dându-i în creațiile lor structuri și caractere cu totul originale. În felul acesta, prin compozițiile lor și, mai târziu, ale lui Pierre Boulez sau Elliot Carter, semnificația termenului revine treptat la definiția sa inițială de "piesă instrumentală", fără caracteristici precise. Midi File:http
Sonată () [Corola-website/Science/313117_a_314446]