88,469 matches
-
Albertson) vede adresa de pe scrisoarea lui Susan, el propune ca, pentru a se elibera spații de depozitare ale poștei, toate scrisorile pe adresa lui Moș Crăciun să fie expediate lui Kris la tribunal. Fred prezintă Judecătorului Harper trei dintre aceste scrisori adresate pur și simplu lui "Moș Crăciun" și livrate lui Kris, afirmând că Poșta SUA (și, prin urmare, prin extensie guvernul federal) a recunoscut astfel că acesta este adevăratul Moș Crăciun. Când Harper cere "alte (astfel de) exponate", poștașii îi
Miracolul din Strada 34 () [Corola-website/Science/333187_a_334516]
-
Crăciun" și livrate lui Kris, afirmând că Poșta SUA (și, prin urmare, prin extensie guvernul federal) a recunoscut astfel că acesta este adevăratul Moș Crăciun. Când Harper cere "alte (astfel de) exponate", poștașii îi aduc 21 de saci plini cu scrisori. Harper închide cazul afirmând că nu poate contrazice guvernul federal și că d-l. Kris este adevăratul Moș Crăciun. În dimineața zilei de Crăciun, Susan este dezamăgită deoarece Kris nu i-a oferit cadoul mult dorit. Kris îi dă lui
Miracolul din Strada 34 () [Corola-website/Science/333187_a_334516]
-
din 1578 când Hideyoshi lupta sub comanda lui Oda Nobunaga împotriva lui Mōri Terumoto pentru controlul asupra regiunii Chūgoku din Japonia, l-a informat pe Terumoto despre planul lui Nobunaga de a cuceri China. În 1592 Hideyoshi a trimis o scrisoare în Filipine pentru a cere tribut și a declarat că Coreea (aceasta fiind desigur o neînțelegere) și Ryukyus au plătit deja tributul. În ceea ce privește pregătirile militare, construirea a nu mai puțin de 2000 de nave a început încă din 1586. Pentru
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
incluzând pe Hwang Yun-gil, Kim Saung-il și alți oficiali) au plecat la Kyoto unde au așteptat două luni ca Hideyoshi să termine campania împotriva Odawara și clanurilor Hōjō. La întoarcerea sa, au făcut schimb de cadouri ceremoniale și au livrat scrisoarea regelui Seonjo lui Hideyoshi. Hideyoshi a presupus că emisarii din Coreea au venit să plătească un tribut omagial dar coreenii au refuzat să facă acest lucru. Din acest motiv, ambasadorilor nu li sa oferit tratamentul cuvenit reprezentanților diplomatici. În cele
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
nu li sa oferit tratamentul cuvenit reprezentanților diplomatici. În cele din urmă, ambasadorii coreeni i-au cerut lui Hideyoshi să scrie un răspuns pentru regele coreean, răspuns pentru care au fost nevoiți să aștepte 20 de zile în portul Sakai. Scrisoarea, reformulată la cererea ambasadorilor pe motiv că era prea nepoliticoasă invita Coreea să se alăture Japoniei într-un război împotriva Chinei. La întoarcerea ambasadorilor, la curtea coreeană au avut loc discuții aprinde cu privire la invitația japonezilor în timp ce Hwang Yun-gil raporta curții
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
curtea coreeană au avut loc discuții aprinde cu privire la invitația japonezilor în timp ce Hwang Yun-gil raporta curții estimări contradictorii despre puterea militară și intențile japoneze. Cu toate acestea au ajuns la concluzia că un război era iminent. Kim Saung-il a susținut că scrisoarea lui Hideyoshi nu a fost nimic altceva decât o cacealma. Mai mult decât atât, curtea coreeană care considera că Japonia a fost de multe ori în criză din cauza diferitelor armate ale clanurilor care se luptau între ele a subestimat puterea
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
eronat amenințările lui Hideyoshi de invazii a nu fi mai periculoase decât obișnuitele raiduri ale piraților japonezi wakō. Curtea coreeană le-a înmânat lui Shigenobu și Genso (care făceau parte din al treilea convoi de emisari trimis de Hideyoshi) o scrisoare în care regele Seonjo îl mustra pe Hideyoshi pentru că a contestat sistemul afluent chinez. Hideyoshi a răspuns cu o altă scrisoare dar din moment ce nu a fost prezentată personal de către un diplomat așa cum se proceda de obicei, curtea coreeană a ignorat
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
a înmânat lui Shigenobu și Genso (care făceau parte din al treilea convoi de emisari trimis de Hideyoshi) o scrisoare în care regele Seonjo îl mustra pe Hideyoshi pentru că a contestat sistemul afluent chinez. Hideyoshi a răspuns cu o altă scrisoare dar din moment ce nu a fost prezentată personal de către un diplomat așa cum se proceda de obicei, curtea coreeană a ignorat-o. După refuzul celei de-a doua cereri, Hideyoshi a hotărât să atace Coreea în 1592. Cele două amenințări majore la
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
Prin urmare nu a existat nici o activitate navală coreeană în zona provinciei Gyeongsang. Cei doi supraviețuitori din totalul de patru flote au acționat doar în altă parte (partea de vest a peninsulei). Won Gyun i-a trimis mai târziu o scrisoare lui Yi Sun-sin în care a scris că a fost copleșit de japonezi în luptă și a fost nevoit să fugă la Konyang. Yi Sun-sin a trimis un mesager pe insula Namhae din apropiere pentru a le ordona locuitorilor să
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
1978, Musa se stropește cu benzină și își dă foc Moare cinci zile mai târziu, în spitalul din Simferopol, pe 28 iunie 1978. Se odihnește în cimitirul din Beș-Terek. Pe 4 iulie 1978 disidentul rus Andrei Sakharov îi trimite o scrisoare lui Brejnev cerându-i să le facă dreptate tătarilor crimeeni. Reșat Amet
Musa Mamut () [Corola-website/Science/333226_a_334555]
-
sale morale (idealismul pacifist și umanitarist) intră în conflict cu ideologia sovietică. Întâlnindu-se întâmplător pe stradă cu markgraful von Schönau, Starțov îi procură acestuia acte de identitate false pentru a ajunge în Germania și îl însărcinează să ducă o scrisoare logodnicei sale, Marie Urbach, în care îi mărturisește că o iubește în continuare. Înainte ca actul său de trădare să fie descoperit, Andrei este trimis în 1919 la Petrograd pentru a lua parte la apărarea orașului, fiind urmat acolo de
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
pentru a omagia generozitatea acestuia, Starțov îl ajută pe marchizul von Schönau mai puțin în semn de recunoștință pentru o favoare de care a beneficiat anterior și mai mult într-un gest egoist de a-l ajuta să transmită o scrisoare logodnicei sale din Germania. Romanul "Orașe și ani" a fost considerat unul dintre primele romane majore ale literaturii sovietice. Criticul Gleb Struve scria într-un articol publicat în anul 1933 că romanul lui Fedin este opera literară cu care a
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
de gheață înainte de anul 9.600 î.e.n. (aprox. acum 11600 ani). Hapgood a examinat, de asemenea, o hartă din 1531 a matematicianului și cartografului francez Oronce Finé (alias "Oronteus Finaeus"). În "Maps of the Ancient Șea Kings", el a reprodus scrisori pe care afirma că le-ar fi primit de la șeful unei unități cartografice al U.S. Air Force staționate la Westover AFB în 1961. Autorii acestor scrisori susțin că, la cererea lui Hapgood, au studiat hărțile lui Piri Reis și Oronce Finé
Charles Hapgood () [Corola-website/Science/333260_a_334589]
-
Oronce Finé (alias "Oronteus Finaeus"). În "Maps of the Ancient Șea Kings", el a reprodus scrisori pe care afirma că le-ar fi primit de la șeful unei unități cartografice al U.S. Air Force staționate la Westover AFB în 1961. Autorii acestor scrisori susțin că, la cererea lui Hapgood, au studiat hărțile lui Piri Reis și Oronce Finé în afara orelor de program, concluzionând că ambele au fost compilate din hartă originală a Antarctidei din momentul când aceasta nu era acoperită de gheață, sprijinind
Charles Hapgood () [Corola-website/Science/333260_a_334589]
-
dumneavoastră a ajuns la un asemenea nivel de finețe spirituală, lucru care a încântat pe membrii juriului: Dan Cristea - critic literar și director al Editurii Cartea Românească, Ion Anghel Mânăstire - scriitor, Dumitru Ghiță, director Biblioteca Alexandru Odobescu- Călărași”- fragment din scrisoarea trimisă de juriul concursului “Alexandru Odobescu” - Călărași, 2002 · „Rar mi-a fost dat să citesc o proză atât de puternică precum „Colonia Subterană” de Cristian Meleșteu! Poate de la așa-numiții „prozatori rurali”, de care nici Argeșul n-a dus lipsă
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
nume, care au activat între 1998-2000. Valeriu Reniță a fost și membru al Comitetului Executiv al Federației Moldovenești de Fotbal, unde a fost demis pe 24 februarie 2012, după ce șapte foști jucători ai echipei din Suruceni au anunțat printr-o scrisoare că au fost impuși să participe la meciuri trucate. Cu două zile înainte de asta Reniță a fost suspendat pentru 5 ani din toate activitățile fotbalistice din Republica Moldova și a fost amendat cu 15 mii de dolari. Atunci Reniță l-a
Valeriu Reniță () [Corola-website/Science/333407_a_334736]
-
de Fotbal, Pavel Cebanu, că „"își înlătură, într-un mod cinic și inacceptabil, viitorul concurent la președenția FMF"”. Din 2003 până în noiembrie 2009 Valeriu Reniță a fost membru al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. În decembrie 2012 Reniță a înaintat o scrisoare deschisă către Plenara Comitetului Central PCRM prin care a cerut demisia liderului Vladimir Voronin din fruntea partidului. În scrisoare el îl acuza atunci pe Voronin că „"se face responsabil de faptul că PCRM a pierdut alegerile din 2009, că au
Valeriu Reniță () [Corola-website/Science/333407_a_334736]
-
2003 până în noiembrie 2009 Valeriu Reniță a fost membru al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. În decembrie 2012 Reniță a înaintat o scrisoare deschisă către Plenara Comitetului Central PCRM prin care a cerut demisia liderului Vladimir Voronin din fruntea partidului. În scrisoare el îl acuza atunci pe Voronin că „"se face responsabil de faptul că PCRM a pierdut alegerile din 2009, că au fost compromise relațiile de parteneriat cu puterile lumii, cu Federația Rusă, în primul rând, fapt care a lăsat partidul
Valeriu Reniță () [Corola-website/Science/333407_a_334736]
-
un fost ambasador la curtea de la Viena. Cardinalul căzuse în dizgrația reginei Maria Antoaneta care l-a acuzat că răspândise zvonuri despre comportamentul ei față de mama ei, împărăteasa austriaca Maria Tereza. De asemenea, Maria Antoaneta mai aflase de existența unei scrisori pe care cardinalul o scrisese Mariei Tereza și în care vorbea despre ea într-o formă pe care regina a gconsiderat-o ofensatoare. În același timp, cardinalul încerca să recâștige favorurile reginei care îl putea ajuta astfel să devina unul dintre
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]
-
întâlnit-o pe regină și că se bucura de favorurile acesteia. Rohan a realizat că prin intermediul Jeannei își poate asigura bunăvoința regală. Din acest punct a început o corespondență între Rohan și regină, Jeanne de la Motte aducându-i constant cardinalului scrisori despre care afirma că vin de la regină. Tonul scrisorilor a devenit din ce în ce mai cald, iar cardinalul, convins că regina s-a îndrăgostit de el, s-a îndrăgostit și el nebunește. A implorat-o pe Jeanne să obțină o întrevedere nocturnă cu
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]
-
favorurile acesteia. Rohan a realizat că prin intermediul Jeannei își poate asigura bunăvoința regală. Din acest punct a început o corespondență între Rohan și regină, Jeanne de la Motte aducându-i constant cardinalului scrisori despre care afirma că vin de la regină. Tonul scrisorilor a devenit din ce în ce mai cald, iar cardinalul, convins că regina s-a îndrăgostit de el, s-a îndrăgostit și el nebunește. A implorat-o pe Jeanne să obțină o întrevedere nocturnă cu regina iar întâlnirea a avut loc în august 1784
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]
-
Boehmer și Bassenge s-au gândit s-o folosească pentru a-și vinde colierul. Inițial ea a refuzat comisionul, dar apoi s-a răzgândit și l-a acceptat. Conform Madame Campan, Jeanne, pretinzând că ar fi regina, a trimis câteva scrisori cardinalului inclusiv ordinul de a cumpăra colierul. La 21 ianuarie 1785, Jeanne i-a spus cardinalului că Maria Antoaneta voia să cumpere colier dar nu dorea să facă o achiziție publică atât de scumpă într-o perioadă de restriște, așa că
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]
-
15 august 1785, când întreaga Curte îi aștepta pe rege și pe regină să ajungă la biserica unde oficia chiar cardinalul Rohan, prelatul a fost luat și dus în fața ministrului Curții, Breteuil, pentru a explica totul. Când cardinalul a arătat scrisorile semnate "Maria Antoaneta de Franța", regele s-a înfuriat că acesta a fost păcălit atât de ușor, devreme ce cei cu sânge regal semnau numai cu numele mic, și a dispus ca Rohan să fie dus la Bastilia. Jeanne a
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]
-
venit din Persia în China în anul 635 și a obținut o audiență la împăratul Tai-Tsung. Misionarii Cabral și Cacella au fost primii europeni care au menționat existența țării mitice Shambala (al cărei nume l-au ortografiat „Xembala”) în câteva scrisori din 1627. Cacella a călătorit în Tibet și a ajuns în cele din urmă în noiembrie 1627 în orașul Shigatse din provincia Ü-Tsang; Cabral a sosit și el în ianuarie 1628. Ei sunt primiți acolo de regele Karma Tenkyong (1599-1642
João Cabral () [Corola-website/Science/334547_a_335876]
-
ce au pătruns în această țară. Ei sosesc în capitala Paro la 25 martie, fiind primiți de Shabdrung Ngawang Namgyal. Cei doi misionari creștini au rămas timp de aproape opt luni în Bhutan, până în luna noiembrie. El a scris o scrisoare lungă către superiorii săi din Cochin în care își descria călătoria. Acest raport scris la Mănăstirea Chagri este cunoscut astăzi sub numele „A Relaçăo”. În anul următor cei doi misionari au vizitat statul Nepal. Călătorii căutau statul creștin înființat potrivit
Estêvão Cacella () [Corola-website/Science/334548_a_335877]