88,132 matches
-
fâșie îngustă de depozite miocene. Marginea sudică a depresiunii este limitată de o falie care se găsește la contactul Socoloțului cu dealurile mai joase, urmând pe sub Tîlva Gabroțului, Izvoarele Băniuței, pe sub Țînțora (pe Ogașul Corbului). Urmează apoi Valea Mare până la confluența cu Valea Mică, apoi pe sub munte până la Gropăni și Cracotară. Între procesele actuale, cele mai vizibile, de modelare a reliefului, amintim eroziunea de suprafață și alunecările de teren. Cele mai spectaculoase procese de eroziune și depuneri de roci sedimentare le
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
Chirnogi este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în sud-vestul județului, pe malul stâng al Dunării și pe cel drept al Argeșului, la confluența celor două râuri, la limita cu regiunea Silistra din Bulgaria. Este traversată de șoseaua națională DN41, care leagă Oltenița de Giurgiu. La Chirnogi, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ411, care duce spre nord-vest la Radovanu, Crivăț și mai
Comuna Chirnogi, Călărași () [Corola-website/Science/301105_a_302434]
-
anului 2005 aceste bariere antropice au cedat în unele puncte și au permis apelor Bârladului să inunde jumătatea sudică a satului, înălțimea medie a apei fiind aproximată la 1 metru. Poziționarea satului în lunca Siretului, mai exact în zona de confluență a acestuia cu râul Bârlad dar și fenomenul de remu produs între cele două râuri întăresc explicațiile ce susțin producerea acestui hazard. În urma acestui dezastru natural, conducerea locală a intervenit cu programe de susținere materială parțială sau totală a gospodăriilor
Salcia, Galați () [Corola-website/Science/301222_a_302551]
-
Dridu (în trecut, Dridu-Sărindarele) este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Dridu (reședința) și Dridu-Snagov. Comuna se află în partea de nord-vest a județului, pe malurile râului Ialomița, aproape de confluența acestuia cu râul Prahova, în zona barajului Dridu, unde Ialomița formează un lac de acumulare. Este străbătută de șoseaua județeană DJ101, care o leagă spre nord-vest de Jilavele (unde se termină în DN1D) și înspre est de Fierbinți-Târg, apoi în
Comuna Dridu, Ialomița () [Corola-website/Science/301239_a_302568]
-
acestora primăvara și vara și cu scurgeri minime toamna și iarna. Cea mai importantă acumulare de apă de pe teritoriul localității Budăi o reprezintă lacul artificial construit în anul 1965 pe cursul pârâului Bahluieț, la 2,5 Km în amonte de confluența cu râul Bahlui (pe locul vechiului iaz Budăi.("” Budăiu - iezișor lângă satul Budăiu, comuna Sârca, plasa Cârligătura, format de pârâul Budăiu”"), cu scopul de a scoate de sub efectul inundațiilor orașul Iași și zona industrială a acestuia. Lacul are și scop
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
Tomești este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Chicerea, Goruni, Tomești (reședința) și Vlădiceni. Comuna se află în estul județului, la est de municipiul Iași, pe malul drept al Bahluiului și al râului Jijia, în zona confluenței celor două râuri, pe pantele nordice ale Podișului Central Moldovenesc. Este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de punctul de trecere a frontierei cu Republica Moldova de la Albița. La Tomești, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ248D și
Comuna Tomești, Iași () [Corola-website/Science/301313_a_302642]
-
o mișcare de autonomie. Estul regiunii cuprinde partea vestică a Alpilor și se învecinează cu Elveția și italia. Cel mai înalt vârf este Mont Blanc, 4810 m. Partea centrală este ocupată de valea Ronului și a râului Saône ce au confluența la Lyon. Partea vestică conține începutul Masivului Central. este o regiune prosperă, economia sa fiind a doua după cea a regiunii Île-de-France. Acest lucru se datorează diversității producției în diferite sectoare: În trecut mineritul era o activitate importantă, în special
Ron-Alpi () [Corola-website/Science/301328_a_302657]
-
în comuna Știuca din județul Timiș, Banat, România. Localitatea Dragomirești se situează în zona de est a județului Timiș, la granița cu județul Caraș-Severin, la circa 18 km sud de municipiul Lugoj. Este un sat relativ izolat, în zona de confluență dintre câmpia Lugojului și Dealurile Sacoșului. Singura conexiune rutieră este un drum comunal care îl leagă de centrul de comună, localitatea Știuca. Drumul de acces a fost asfaltat în anul 2008. Satul Dragomirești este amintit pentru prima dată în anul
Dragomirești, Timiș () [Corola-website/Science/301357_a_302686]
-
aparținea de Cetatea Șoimoș, Lipova. Denumiri care apar de-a lungul timpului în documente: ♦ 1924/25: Bucoveți Descoperiri arheologice: □ Movile de pământ La sud de "Pârâul Livezi" și de drumul spre Bucovăț care vine de la Dumbrava, precum și în apropiere de confluența "Pârâului Priba" cu "Pârâul Livezi" au fost depistate patru sau cinci movile de pământ cu diametrele cuprinse între 20 și 30 m și înălțimea între 0,75 și 2 m. De asemenea, în vatra satului, pe ulița ce urcă de la
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
Așezarea e străbătută de pârâul Padeș, ce primește afluenți micile cursuri de apă Cornet, în apropierea centrului localității, Izvodea, în chiar centrul acesteia, Haiduca , la circa 500 m în aval Nădrăgelul, tocmai la ieșirea înspre satul aparținător Crivina. De la ultima confluență se formează apa Nădragului, așa cum este cunoscut în documente, care se varsă în râul Timiș între satele Jdioara și Criciova. Distanța dintre localitate și vârful Padeș este de aproximativ 20 km, ea se poate lesne parcurge, în bună măsură pe
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
minerale utile: aur, argint, cobalt, crom, uraniu, pe lângă cele de fier, plumb și zinc exploatate mai de mult. Cercetările miniere au dovedit că pe valea Nădragului și Cornertului s-au depus în permanență sedimente, în mod deosebit în zona de confluență a pârâurilor Padeș și Cornet, fapt ce a făcut ca în locul mlaștinilor existente în aceste văi să se formeze un sol aluvionar, pe acesta de o parte și de alta a cursurilor de apă fiind dispuse așezările omenești. Suprafața conunei
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
terenul celor două pâraie mai mari Padeș - Cornet, ce izvorăsc din masivul muntos Poiana Ruscăi. Padeșul izvorăște chiar din apropierea vârfului (1378 m), în locul numit 7 izvoare. Lungimea sa, socotită de la izvoare, este de circa 34 km, incluzând și partea de la confluența cu Cornetul până la Jdioara, Criciova, unde se varsă în Timiș sub denumirea de pârâul, sau apa Nădragului . Colectând și ceilalți afluenți mai mici - Izvodea, Haiduca, Nădrăgel și la ieșirea din Crivina, pârâul Jlatina, apa Nădragului nu seacă niciodată, deși în
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
pârâului Nădrag cu afluenții săi ocupă 164 kmp, ceea ce reprezintă o densitate a rețelei hidrografice între 0,7-0,8 km/km cursul principal având, așa cum am arătat, lungimea de 34 km. Direcția de scurgere este la început spre vest până la confluența Padeș - Cornet, apoi cursul se îndreaptă puțin spre nord - vest, iar înainte de localitatea Crivina face o cotitură de aproape 90ș, îndreptându-se în direcția sud-vest până la vărsarea în râul Timiș. Albia râului este relativ stabilă, având pe anumite porțiuni maluri
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
depășesc 8-10 ore. Pentru măsurarea cotelor apelor au fost înființate pe teritoriul localității două posturi de măsurare, unul pe Cornet și unul pe Padeș, care au funcționat până în anul 1970, de când a rămas în funcționare un singur post, cel de la confluența Padeș - Cornet în amonte de pod, înzestrat cu o masă de control. Prin flora unui ținut se înțelege totalitatea plantelor ce cresc în mod spontan în acel ținut. Ca peste tot de altfel, și în acest spațiu condițiile de climă
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
în ceea ce privește distribuirea rolurilor și circumscrierii expensivității sociometrice a acestora, fapt pe care l-am putea reprezenta grafic prin următorul environement relațional din figura numărul 2. ET - structura de producție țărănească tradițională, ciclică exclusiv agrară EA1 + EA2 - structurile simbiotice rezultate din confluența proxiologică a elementelor artizanale cu elementele mecanizării incipiente generată de nevoia stăpânirii și utilizării eficiente a forțelor de producție. Ei - noile structuri ale producției industriale. Prin această nouă constelație relațională evoluția colectivităților locale a fost definitiv scoasă din fluxul spontanului
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
9431 km² situat în partea de sud a țării, orientarea generala a râului fiind inițial NV-SE, apoi V-E. Valea Ialomiței coincide cu unul dintre cele mai importante trasee ale transhumanței: "drumul oii" pornea din Carpați și înainta până la confluența Ialomiței cu Dunărea, unde se afla Orașul de Floci, importantă piață de desfacere a lânii. Turmele traversau apoi Dunărea pe la Vadu Oii și iernau în zonele calde de pe țărmul Mării Negre (cea mai cunoscută fiind valea Batovei, în apropiere de Bazargic
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
abateri ale mediilor lunare se înregistrează iarna și primăvara, datorită circulației atmosferice mai intense. În funcție de temperaturile existente în timpul iernii, stratul de zăpadă poate persista până primăvara. HIDROGRAFIA Rețeaua hidrografică este reprezentată prin pârâul Doștat, afluenț al pârâului Spring. Amonte de confluența acestora, întreaga vale a Doștatului, largă, cu o luncă bine dezvoltată, a fost amenajată piscicol, astfel că în prezent poate fi întâlnită o salbă de lacuri și bălți, însoțite, pe alocuri, de zone umede, deosebit punct de atracție pentru turiști
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
la o cantitate anuală medie de 600 mm. Când precipitațiile scad sub 450 mm, anii sunt secetoși, dar în decursul vremii s-au consemnat și ani ploioși, cu precipitații ridicate la 650 mm. De obicei, în luna iunie se intensifică confluența aerului atlantic și ploile torențiale aduc pe pământ mari cantități de apă. În schimb, în cursul primăverii și toamnei se remarcă intensitatea mică și durata mare a căderilor de precipitații lichide. La 12 iulie 1941 s-a înregistrat în 24
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
Zărand (în maghiară: "Zaránd", în germană: "Sarand") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Arad, Crișana, România. Zărandul este situat la confluența râului Cigher cu Crișul Alb, la o distanță de 46 km de municipiul Arad și la 12 km de Pâncota. Localitatea Zărand, atestată documentar pentru prima dată în anul 1318, a fost un important centru administrativ, capitală a comitatului cu
Zărand, Arad () [Corola-website/Science/300314_a_301643]
-
cu împrejurimile muntoase (dar ajungând până la 600 m altitudine) și mai puțin împădurite, dovedesc o activitate economică intensă încă din Evul Mediu. Aici se varsă pârâurile Ieudișor și Valea Satului în râul Iza, fiind prin urmare un punct important la confluența drumurilor care duc spre Ieud, și care fac legătura cu Valea Vișeului. Agricultura zonei e reprezentată mai ales de livezi de pomi fructiferi și fânațe pe dealuri, iar în vale terenul e potrivit pentru cultivarea cartofilor sau activități horticole. Munții
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
de dejectie și a ploilor, precum și din câteva ochiuri înmlăștinate din malul sudic. Bazinul hidrografic Vinderel are cel mai mare caracter torențial din versanți cu alunecări la fiecare ploaie și apa transportă tot ceea ce-i stă în cale, iar la confluența cu râul Repedea s-a format în ultimii 50 de ani, un con de dejectie, cu o înălțime de peste 26 de m.
Poienile de sub Munte, Maramureș () [Corola-website/Science/301585_a_302914]
-
numai din satul de reședință cu același nume. Se află în partea vestica a judetului Mehedinți pe DN 57. Localitatea se învecinează în est cu municipiul Orșova, fiind situată pe malul Dunării la 7 km în amonte de Orșova, la confluența cu râul omonim, la poalele Munților Almăjului. Localitatea este menționată documentar în anul 1488. Până în anul 1966 satul și comuna s-au numit "Ieșelnita". Localitarea era o comună grănicerească din plasa Orșova, jud. (districtul) Severin/Caraș-Severin (1872-1950). Ulterior a aparținut
Comuna Eșelnița, Mehedinți () [Corola-website/Science/301604_a_302933]
-
adjectivul „repede” = „iute, rapid” (<lat. rapidus, rapide) (inițial un determinant al unui substantiv de genul vale) + art. hot. -a, cu rol de substantivare a adjectivului. Satul Repedea este situat în partea central-nordică a județului, în apropierea graniței cu Ucraina, la confluența râurilor Ruscova și Repedea, la o distanță de: 30 km de orașul Vișeu de Sus; 50 km de stațiunea Borșa; 53 km de municipiul Sighetu Marmației; 120 km de municipiul reședință de județ Baia Mare și 200 km față de Cluj Napoca. Altitudine
Repedea, Maramureș () [Corola-website/Science/301586_a_302915]
-
Leordina. La V se învecinează cu comuna Bistra (sat Crasna). Față de nivelul Mării Negre, localitatea se află la o altitudine de 450 m și ocupă partea inferioară a bazinului hidrografic al răului Ruscova, gospodăriile localnicilor fiind amplasate pe malurile acestuia, de la confluența lui cu râul Vișeu până la hotarul comunei Repedea, înspre amonte, pe o distanță de 8 km, precum și de-a lungul afluenților săi. Ruscova, în limitele arătate mai sus, prezintă un relief variat cu aspect muntos. Formele predominante are reliefului sunt
Ruscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919]
-
Apostolache este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Apostolache (reședința), Buzota, Mârlogea, Udrești și Valea Cricovului. Comuna se află în estul județului, în valea Cricovului Sărat, în zona confluenței acestuia cu afluentul său Chiojdeanca. Este străbătută de șoseaua județeană DJ102C care o leagă spre sud de , Urlați și (unde se termină în DN1B), și spre nord-est de și mai departe în județul Buzău de Cislău (unde se termină în
Comuna Apostolache, Prahova () [Corola-website/Science/301636_a_302965]