90,136 matches
-
un an de studiu la Universitatea din Moscova, a plecat la Cairo, aceasta fiind una dintre experiențele care aveau să îi marcheze parcursul literar. Acesta mărturisește că acesta a fost momentul în care a întrat într-o nouă eră a creației literare - de la un poet al rezistenței, cum era văzut în Palestina, la un poet ce avea libertatea de a scrie pe orice subiect. În 1973, Mahmoud Darwish s-a mutat la Beirut, unde avea să rămână până în 1982, când a
Mahmoud Darwish () [Corola-website/Science/313695_a_315024]
-
lumea noastră și cea spirituală. Trebuie însă parcursă scara spirituală, adică prin libera alegere să ne întorcem către Lumina Supremă a Creatorului, la stadiul în care am fost creați dintru început și să lucrăm la trezirea conștiinței celorlalți, pentru că planul Creației nu poate fi terminat decât atunci cand fiecare persoana de pe acest Pământ va atinge cel mai înalt nivel spiritual și astfel toată umanitatea să se unească într-un singur suflet corectat idependent, care este numit în cărțile sacre ale Cabalei Adam
Cabala () [Corola-website/Science/313708_a_315037]
-
în sensul larg al libertății de opinie. Mersul societății și al individului își capătă sensul printr-o voință de libertate, valoare de sine stătătoare, concepută ca principiu eliberator și ordonator: „voința de libertate este originea spiritului creator al omului, întrucât creația, fiind expresia lui cea mai adecvată, este și semnul celei mai mari eliberări. [Ea] se opune confuziei haotice și interne, imprimând existenței fiecăruia ordinea, unitatea și sensul prin care se caracterizează viața ființei raționale” ("Voința de libertate").
Alexandru Vianu () [Corola-website/Science/313718_a_315047]
-
ani. Principala contribuție științifică a lui Servien-Coculescu este crearea unei teorii matematice a ritmului, vizînd o transcriere matematică a ritmurilor, în primul rînd a ritmului din poezie. În studiile sale asupra limbajului, Piu-Șerban Coculescu pleacă de la premiza unității profunde a creației umane, indiferent de domeniul în care ea se manifestă: artă sau știință. Totuși el scoate în evidență opoziția dintre limbajul științific și cel poetic. În știință, fiecare frază are un sens unic determinat, fiecare afirmație științifică putând fi parafrazată și
Piu-Șerban Coculescu () [Corola-website/Science/313726_a_315055]
-
RSS Moldova este trasferat la redacția săptămînalului "Cultura Moldovei", în calitate de director, secția școli, unde a colaborat aproximativ cinci ani. Debutează în literatură conferindu-i-se premiul I la un concursul republican (proză). Din acest moment profesează jurnalistica, îmbinând-o cu creația literară (proză scurtă) "Aventurile celor doi verișori", "Două mere țigance", "Tăcerile casei aceleia". 1962-1964 Urmează Cursurile de Scenaristică de la Moscova. 1965 este Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. 1965-1969 este redactor la revista "Nistru", membru al Colegiului redacțional la Studioul
Vasile Vasilache (scriitor) () [Corola-website/Science/313733_a_315062]
-
apar trenurile propulsate de locomotive cu abur. Necesitatea construirii locomotivei a fost dată de problema transportării minereului din zonele de extracție. La început s-a utilizat tracțiunea animală. Dar caii de tracțiune aveau putere limitată și durata vieții redusă. Continuând creația predecesorilor săi, Denis Papin, Thomas Newcomen, James Watt și alții, care au adus o serie de inovații mașinii cu abur, inginerul galez Richard Trevithick (1771 - 1833) construiește, în 1803, prima locomotivă cu abur din lume. Locomotiva, numită "Tram Engine", consta
Istoria locomotivei cu abur () [Corola-website/Science/313745_a_315074]
-
de istoria artei din partea Universității Londra. În anii 60 a lucrat la bibliotecă Universității Țel Aviv. A conferențiat că scriitoare-oaspete la universitățile din Țel Aviv și Oxford și a predat scriere creativă la Universitatea Deschisă și în alte ateliere de creație (Beit Ariela la Țel Aviv, etc ) A fost activă în Pen-clubul israelian, în asociația scriitorilor, în comisii ale Ministerului Învățământului și ale primăriei Țel Aviv în domeniul cultural , al bibliotecilor etc Stilul ei narativ și subiectul cărților ei a fost
Amalia Kahana-Carmon () [Corola-website/Science/313759_a_315088]
-
Internațional de Carte pentru Copii și Tineret pentru cartea „Vesel îndrumar pentru vestiar”,2011.Premiul Salonului Internațional de Carte pentru Copii și Tineret „Cartea cognitivă”, acordat pentru volumul „DE CE? Enciclopedie pentru fete și băieți curioși”,2012. Premiul Asociației Oamenilor de Creație pentru romanul-cronică „FOKA” și Premiul Ministerului Educației al R.Moldova pentru Enciclopedia „DE CE?”,31 august-4 septembrie 2012. Premiul Ministerului Tineretului și Sportului al R.Moldova pentru romanul „Viața ca amintire” la Salonul Internațional de Carte pentru Copii și Tineret,Chișinău
Ion Anton () [Corola-website/Science/313761_a_315090]
-
și literar-artistică pentru copii și adolescenți, care este editată la Chișinău, în limba română. Pe timpuri, revista a apărut cu titlul "Tânărul leninist" (1941-1990), fiind, dincolo de balastul ideologic inevitabil, tribuna tinerelor talente din toată Republica Moldova. Aici și-au publicat primele creații litrerare majoritatea absolută a scriitorilor din Moldova, iar o bună parte din pictori și-au tipărit aici primele desene și schițe grafice. La această publicație periodică au lucrat pe timpuri scriitorii Grigore Vieru, Liviu Damian, Arhip Cibotaru, Vitalie Filip, Gheorghe
Florile Dalbe (revistă) () [Corola-website/Science/314013_a_315342]
-
preia conducerea societății familiale. Manufactura se consacră, începând din acel moment, ceasurilor cu brățară.. Sub influența nepoților fondatorului, Gérald și Valentin Piaget, marca Piaget este înregistrată în 1943. Manufactura din satul La Côte-aux-Fées produce începând din acel moment propriile sale creații și se dezvoltă puternic pe plan internațional. Datorită dezvoltării sale rapide, întreprinderea familială deschide o nouă manufactură în 1945, tot în satul La Côte-aux-Fées, ce se concentrează mai mult pe inovație și pe mecanismele extraplate. În 1957, manufactura de la La
Piaget SA () [Corola-website/Science/314082_a_315411]
-
actualul Richemont, cumpără manufactura Piaget în 1988. În anii ’90 sunt lansate noi colecții: Possession, Tanagra, Limelight și Miss Protocole cu brățările sale interșanjabile. În ceea ce privește ceasurile, Piaget va scoate pe piață modelul Altiplano și va reinventa în 1999 unul dintre creațiile sale clasice, linia Emperador. Piesele complicate de orologerie de lux sunt regrupate în cadrul aceleiași colecții, Black Tie. În 2001, o nouă Manufactură de Înaltă Orologerie Piaget este deschisă la Plan-les-Ouates, în apropiere de Geneva. Mecanismele continuă să fie fabricate în
Piaget SA () [Corola-website/Science/314082_a_315411]
-
dintre cei mai mari lutieri contemporani le dedica acestora o carte, unde dovedește că sunt toate simple legende, lucrătura fiind singura care face diferența). Un fapt interesant este că lemnul provine din zona munților Balcani, dar și a arcului carpatic, Creația sa se distinge în trei mari perioade. Prima, influențată de maestrul său, Amati, (1665-1700) în care construiește viori după modelul acestuia. A doua (1700-1730) sau "golden age" este perioada în care a creat cele mai distinse instrumente (a ajuns la
Antonio Stradivari () [Corola-website/Science/314086_a_315415]
-
sau care nu se conștientizează): - perioadele care preced formarea conștiinței individuale,elemente potențial statice ale amintirilor - automatisme, obișnuințe, stereotipii, eliberând astfel conștientul de ele, -pulsiunile subsenzoriale,- imagini și reprezentări ce apar în timpul visului, frământări care au drept scop apariția noilor creații( laboratorul psihismului) -trăirile psihofizice din episoadele confuzive, stările comatoase etc. Nu trebuie neglijat faptul că inconștientul nu este în totalitatea lui incognoscibil și că în mod psihofiziologic îl trăim că fenomen normal în timpul somnului, condiții în care uneori visul poate
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
Adameșteanu (Italia), pictorul George Demetrescu Mirea (Franța), arhitectul Constantin Joja, etnologul Romulus Vulcănescu, istoricul culturii Edgar Papu, slavistul Ion C. Chițimia. Acțiunea să culturală devine deja proeminenta în acei ani. La revista “Luceafărul” inițiază proiectul “Noii geografii literare” în vederea stimulării creației locale și regionale, respingând centralizarea culturală. Efectele acestei idei au fost puternice și durabile și s-au resimțit ulterior întrucât au creat o ipoteză de mediu cultural ideal, sustrasa gândirii monopoliste prin înlăturarea acelei presiuni cu caracter de dogmă denumită
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
denumită astăzi “corectitudine politică”. Ca rezultat, ” Nouă geografie a literaturii” s-a putut fructifică prin apariția hotărâtă a mai multor grupări și publicații regionale având idei și inițiative doctrinare cu conținut specific. Scriitorul a păstrat această concepție până astăzi, îndemnând creația să se manifeste potrivit cu materia proprie a fiecărui creator. În calitate de reprezentant și în bună măsură ideolog, concepția ilustra practic în veacul trecut curentul literar denumit “luceferism”, o combinație de tradiție autohtonă, etnologie și spiritualitate deopotrivă creștină și arhaica. Multe din
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
În calitate de reprezentant și în bună măsură ideolog, concepția ilustra practic în veacul trecut curentul literar denumit “luceferism”, o combinație de tradiție autohtonă, etnologie și spiritualitate deopotrivă creștină și arhaica. Multe din noțiunile doctrinare care definesc această orientare “indigenistă” anunță o creație ce recuperează etape și straturi de tradiție rămase încă neexprimate complet; definește “ortogeneza” literaturii române în maniera unei directive interioare, cu caracter endogen și entelehial; descrie “universalitatea de esență” care ar însemna creație cu valoare universală indiferență la difuziunea imperiala
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
care definesc această orientare “indigenistă” anunță o creație ce recuperează etape și straturi de tradiție rămase încă neexprimate complet; definește “ortogeneza” literaturii române în maniera unei directive interioare, cu caracter endogen și entelehial; descrie “universalitatea de esență” care ar însemna creație cu valoare universală indiferență la difuziunea imperiala, care se produce prin acculturație; încurajează creația de idei literare noi și specifice, urmând pe George Călinescu, Lucian Blaga, Nicolae Iorga și Vasile Pârvan, “apostoli” ai originismului literar românesc. Ideea “originismului”, care s-
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
tradiție rămase încă neexprimate complet; definește “ortogeneza” literaturii române în maniera unei directive interioare, cu caracter endogen și entelehial; descrie “universalitatea de esență” care ar însemna creație cu valoare universală indiferență la difuziunea imperiala, care se produce prin acculturație; încurajează creația de idei literare noi și specifice, urmând pe George Călinescu, Lucian Blaga, Nicolae Iorga și Vasile Pârvan, “apostoli” ai originismului literar românesc. Ideea “originismului”, care s-a configurat la Artur Silveștri în perioada consacrării ca scriitor, a căpătat un cuprins
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
(n. 20 mai 1470, Veneția - d. 18 ianuarie 1547, Roma) a fost un om de cultură umanist, literat și cardinal venețian. Promovând creațiile literare ale lui Petrarca și ale lui Boccaccio, a exercitat o influență decisivă în dezvoltarea limbii și literaturii italiene, impunând dialectul toscan ca instrument în creația literară, care a devenit cu timpul limba italiană cultă de astăzi. Ideile sale au
Pietro Bembo () [Corola-website/Science/314151_a_315480]
-
1547, Roma) a fost un om de cultură umanist, literat și cardinal venețian. Promovând creațiile literare ale lui Petrarca și ale lui Boccaccio, a exercitat o influență decisivă în dezvoltarea limbii și literaturii italiene, impunând dialectul toscan ca instrument în creația literară, care a devenit cu timpul limba italiană cultă de astăzi. Ideile sale au contribuit, printre altele, la formarea în secolul al XVI-lea a stilului muzical denumit "madrigal". s-a născut în anul 1470 la Veneția într-o veche
Pietro Bembo () [Corola-website/Science/314151_a_315480]
-
acestui țel, în opoziție cu ce se petrece în baladă”. Adrian Fochi (1980) a încercat să închidă acest capitol: „ ... trebuie să facem o precizare ce ni se pare extrem de importantă: Miorița nu e nici transilvăneană, nici moldoveană ( ... ), ci este o creație general românească, angajând stilul oral românesc, care e unul singur pentru tot poporul acesta”. Deși punctul terminus al discuțiilor va fi cu siguranță acesta, cercetătorii nu vor renunța la savoarea de a analiza teoriile legate de geneză, poligeneză sau existența
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
mai pertinente argumente se opresc la perioada medievală. Utilizând "metoda lingvistică", Duiliu Zamfirescu(1909) a ajuns la concluzia că balada este relativ modernă. Concluzia este justă raportată la textul analizat - "varianta Alecsandri". Și asta deoarece Miorița, ca de altfel toate creațiile folclorice, este prin excelență un produs viu, dinamic, supus permanent ameliorărilor lingvistice conceptuale și culturale din partea fiecărei generații, în mod succesiv. Stăruința lui Nicolae Iorga de a coborî obârșia Mioriței în secolul al XVIII-lea nu a entuziasmat. Utilizând "metoda
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
demonstreze existența unor conflicte pastorale (evocate în unele documente ale vremii) și să sugereze că „Miorița ar fi fost creată în secolul din care provin aceste descrieri”. Nici Duiliu Zamfirescu și nici Nicolae Iorga nu au greșit pledând pentru o creație relativ modernă a versiunii supuse analizei - "balada" de sorginte vrânceană, în formula publicată de Vasile Alecsandri. În opinia lui Ovid Densușianu , aceleași mișcări transhumante ale turmelor de oi dinspre Moldova și Ardeal străbătând Vrancea, pentru a coborî apoi spre câmpiile
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
Adrian Fochi formulează o concluzie pertinentă: „Materialul moldo-muntean ne îndreaptă atenția spre relațiile economice tipice pentru feudalismul dezvoltat”. Analiza comparată a variantelor mioritice românești cu cele semnalate la aromâni l-au îndreptățit pe Dumitru Caracostea ("1927") să afirme că această creație ar data din vremea „când nu fusese încă răzlețirea principalelor ramuri române”, „epocă străveche de unitate primitivă a neamului, anterioară separării dialectelor principale ale limbii, deci la sfârșitul mileniului I”. Ultimul exponent al exegeților "versiunii-baladă" (din această cronologie), care situează
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
românesc. Alecu Russo, descoperitorul baladei, consideră că „"păstorul câmpiilor și al munților noștri (...) a produs cea mai frumoasă epopee pastorală din lume"”. Există mai multe ipoteze asupra creatorului baladei "Miorița", și anume că ea este opera colectivă a poporului, o creație individuală, sau o creație succesivă. Creație colectivă succesivă, "Miorița" a fost cooptată ca parte din viziunea romantică a pașoptiștilor - „poporul era singur în stare să producă minuni atât de originale” (Vasile Alecsandri). Ipoteza creației colective succesive „este tot atât de nefirească, cum
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]