88,132 matches
-
în Munții Grohotiș, cu altitudinea maximă în vârful Sf. Ilie, de . Ea cuprinde mare parte din valea râului Bertea, un mic afluent al Vărbilăului. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ101T, care duce spre sud către comuna Aluniș, aflată la confluența Bertei cu Vărbilăul, și spre nord-vest către Valea Doftanei, pe un traseu nemodernizat. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bertea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Bertea, Prahova () [Corola-website/Science/301645_a_302974]
-
de mulțimea lor și a hainelor negre se vedeau pete negre pe zăpadă. O altă sursă ar fi inundațiile de la început de secol XX, când mai mulți arbori rupți de vânt, aduși de viiturile de pe versanți s-au oprit la confluența celor două pârâuri Neagra Mare și Neagra Mică, apa strecurându-se printre ei. Aceste lemne s-au carbonizat și câțiva ani apa a curs "neagră".
Neagra, Neamț () [Corola-website/Science/301653_a_302982]
-
a variațiilor bioclimatice, eustatice și neotectonice din postglaciar. Fizionomia, extinderea și structura luncilor sunt condiționate de caracteristicile reliefului major, dar și de modificările raportului dintre debitul solid și debitul lichid, de variațiile sezoniere și accidentale ale regimului de scurgere. După confluența cu Doftana, lunca Prahovei se lărgeste, de la cca 200m până la cca 600m când inregistrează în aval. La sud de localitatea Floresti panta scade ușor, lunca Prahovei se deschide și mai mult, ajungând la 800-900m lățime, iar despletirile și acumulările sub
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
Drăgănești este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bărăitaru, Belciug, Cornu de Jos, Drăgănești (reședința), Hătcărău, Meri și Tufani. Comuna se află pe malul stâng al Teleajenului și al Prahovei (în zona confluenței celor două râuri), și pe malul drept al Cricovului Sărat, având terenuri nelocuite și pe malul stâng al celui din urmă, terenuri traversate de șoseaua DN1D, care leagă Ploieștiul de Urziceni. Această șosea se intersectează lângă Bărăitaru cu șoseaua județeană
Comuna Drăgănești, Prahova () [Corola-website/Science/301668_a_302997]
-
Zănești este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Traian și Zănești (reședința). Comuna se află în sudul județului, pe malul stâng al Bistriței și al Cracăului, în aval de confluența celor două râuri. Este străbătută de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Bacău. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Zănești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Zănești, Neamț () [Corola-website/Science/301698_a_303027]
-
98,75%). Pentru 1,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,7%). Pentru 1,21% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Cercetările arheologice au descoperit pe terasa de la confluența râurilor Bicaz și Bistrița urme de viață din epoca de piatră. A fost astfel scos la lumină un număr important de unelte și așchii de silex din așezările situate în aer liber de la Ceahlău-Podișul Mic (Ocolașul Mic)-Văratic-Ceahlău-Scaune-Bicaz-Bardos ce au
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
Maghiară domnilor de peste munți (munteni), ca loc de refugiu și sursă de venit. Tilișca este situată la 26 km de Sibiu, pe DJ 106 E, care leagă localitățile Săliște, Galeș, Tilișca, Rod, Poiana, Jina, Șugag. Vatra satului Tilișca asezată la confluența apelor Râul Negru (zis și Lunca) și Valea (care în aval formează impreună râul Saliște) este inconjurată de 4 dealuri împădurite cu înălțimi între 700 si 750 m. Vatra se află la altitudinea de 580 m. Cele patru dealuri se
Tilișca, Sibiu () [Corola-website/Science/301748_a_303077]
-
monumente de interes local. Opt dintre ele sunt alte situri arheologice: situl din „Valea Rea” (satul Ghinoaica), cu așezări din perioada Latène și din secolele al V-lea-al VII-lea e.n.; situl din partea de sud a văii Scheii, de la confluența Liciului cu Scheianca (același sat), unde s-au găsit așezări din neolitic (cultura Boian) și eneolitic (cultura Gumelnița), precum și o necropolă din Epoca Bronzului; așezarea din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș) aflată „la Persu” (tot satul Ghinoaica); așezarea din secolele al
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
zona de contact dintre dealurile submontane ale Munților Făgăraș și terasa joasă, aluvionară, de pe malul stâng al Oltului, la o altitudine de 385 metri. Localitatea se mărginește spre nord și nord-est cu hotarul orașului Avrig, hotar care se întinde de la confluența Văii Mârșa cu Oltul și până în Vârful Sorliței, hotar trasat după anul 1200 și marcat ca atare cu semne de hotar numite 'morminți'. De aici, din punctul numit „La tri metri” , începe hotarul cu satul Sebeșu de Sus, care coboară
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
completate cu pantofi „cu ciucurei” și ciorapi negri de mătase, majoritatea acestor piese fiind cumpărate din târg. [[Fișier:MilieuTradiționalRacovița.png|thumb|right|300px|"Chindeuț" / Milieu tradițional / [[Arta populară a comunei Racovița#Galerie creatori populari|Emilia Urs]], 1965]] Așezarea satului, la confluența a două zone etnografice distincte, [[Țara Oltului]] și [[Mărginimea Sibiului]], și-a pus pecetea și asupra artei populare, deosebit de bogată atât în formă cât și în conținut. Cu excepția arhitecturii populare, astăzi nu sunt cunoscute componentele manifestărilor artistice ale localnicilor, anterioare
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
Nădrab a fost menționat încă din 1517, în 1754 avea deja trei cuptoare și o forjă, în 1872 deja a fost ruină. Forja de coase a funcționat pînă în 1872. Atelierul Limpertul Vechi a fost construit între anii 1674-1675, la confluențele pîrîurilor Runc și Nădrab, și a fost demolat în 1806. La atelierul Limpertul De Jos producea anual 180-190T anual de oțel forjat și bare de oțel. Între 1848-1849 au produs oțel pentru fabrica de armament de la Oradea. Pînă în 1872
Govăjdia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300549_a_301878]
-
Balomir este un sat în comuna Sântămăria-Orlea din județul Hunedoara, Transilvania, România. Balomir este localizat în județul Hunedoara, făcând parte din comuna Sântamaria-Orlea. Satul este străbătut de râul Valea Mare, afluentul drept al Streiului, în care se varsă aproape de confluența dintre Râul Mare și valea Streiului. Drumul antic roman care venea de la Sarmizegetusa Regia trecea prin acest defileu, străbătut acum și de calea ferată Simeria-Subcetate-Petroșani. Localitatea este menționată în 1451 cu numele "Balamer", iar în 1687, ca "Balomir", cuvânt de
Balomir, Hunedoara () [Corola-website/Science/300535_a_301864]
-
(în , în ) este un oraș în județul Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Beu, Dumitrești, Lăureni, (reședința), Moșuni, Șardu Nirajului, Tâmpa și Veța. Orașul Miercurea Nirajului se găsește pe cursul mijlociu al râului Niraj, la confluența acestuia cu Nirajul Mic, pe drumul județean Târgu Mureș - Miercurea Nirajului - Sovata. Potrivit săpăturilor arheologice orașul a fost locuit încă din epoca neolitică. Pe teritoriul localității Miercurea Nirajului au fost găsite topoare de piatră (2000 - 1700 î.Ch), monezi bizantine
Miercurea Nirajului () [Corola-website/Science/300566_a_301895]
-
Tirimia este un sat în comuna Gheorghe Doja din județul Mureș, Transilvania, România. Tirimia - localitate situată în centrul Podișului Transilvaniei, în județul Mureș, pe râul Niraj, aproape de confluența acestuia cu Mureșul (lângă orașul Ungheni). Localitatea a fost atestată documentar din secolul al XIV-lea. Denumirea vine din expresia latină “ter emit” - de trei ori cumpărat, probabil datorită prețului mare plătit pentru moșie de către cumpărător. Domeniul a aparținut nobilului
Tirimia, Mureș () [Corola-website/Science/300597_a_301926]
-
cuprinde albia, lunca și terasa joasă. Dacă albia a suferit modificări morfologice importante, ca urmare a lucrărilor de regularizare și a acumulărilor Vidraru și Oești, în profil longitudinal acesta cunoaște meandre simple care au fost stopate împotriva eroziunii fluviale (la confluență cu Berindești pe o lungime de 2500 m și cu Varnița pe 500-600 m). Lunca râului are o dezvoltare restrânsă, având lățimi medii de 150-200 m. Cât privește terasa, delurile ocupă cea mai mare parte a teritoriului comunei Corbeni, aceasta
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
bine linia de apărare de pe râul Olt. Acesta se află în punctul Izbășești-Filfani, castru dublu, construit în mare parte din pământ și cărămidă. Altă dovadă a vechii populări a teritoriului o constituie urmele de bordeie din malul văii Vlăscuța, aproape de confluența cu Cotmeana, unde s-au găsit vetre cu cărbuni de cenușă, cu resturi de ceramică verde din epoca bronzului, deci de mai bine de 2000 de ani, iar în punctul Valea Pietrii, tot pe Vlăscuța, s-au găsit cărămizi și
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
Rucăr este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Rucăr (reședința) și Sătic. Comuna are 6. Se află la confluența dintre Râușor și Dâmbovița. Se învecinează cu județul Brașov la nord, cu comuna Nucșoara, comuna Lerești și cu comuna Valea Mare-Pravăț la vest, cu comuna Dragoslavele la sud iar cu comuna Dâmbovicioara la est. Localitatea Rucăr (cod poștal 117630) are
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
3 Km față de satul de reședință al comunei , iar faptul că este mult mai nou se observă foarte clar din planul așezării . Datorită densității reduse a văilor, valorile adâncimii fragmentării reliefului au tendința de creștere , mai ales către zonele de confluență . Valorile acesteia în aceste zone oscilează între 0 și 10 m / Kmp . Importanța practică a studierii adâncimii fragmentării reliefului este dată de dispunerea terenurilor de cultură fie în lunci , fie pe câmpuri . Pantele au în general valori reduse , predominând terenurile
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
în trecut, Berești) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Berești-Tazlău (reședința), Boșoteni, Enăchești, Prisaca, Românești, Tescani și Turluianu. Comuna se află în depresiunea Tazlău-Cașin, pe valea râului Tazlău, imediat în aval de formarea acestuia din confluența Tazlăului Mare cu Tazlăul Sărat lângă satul Tescani. Este traversată de șoseaua județeană DJ118, care o leagă spre nord de Scorțeni (unde se termină în DN2G) și spre sud de Sănduleni (unde se termină în DN11). În satul Enăchești, din
Comuna Berești-Tazlău, Bacău () [Corola-website/Science/300657_a_301986]
-
Dicționarul Statistic al României din 1914 și în "Statistica Răzeșilor" a lui Petru Poni, din 1921. În secolul al XVII-lea, hotarul ținutului Bacău însoțea culmea Pietricica (de la S. La N.) pe toată lungimea ei, cobora pe pârâul Nadișa până la confluența cu Tazlăul, incluzând tot teritoriul de pe stânga Tazlăului adică exact în zona satului Enăchești. Tendințele constante ale marilor proprietari de a deposeda pe răzeși de pământul moștenit de la înaintași i-au determinat pe aceștia să scrie jalbe și memorii, să
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
Schitu, Cucuieți, Solonț, Tazlăul Sărat (cel mai important afluent), Cernu, Strâmba, Moreni, Lupul și Bârsănești. Tazlăul este deci afluent al Trotușului și se varsă prin acesta în Siret. Pe cursul superior are două ramuri: Tazlăul Mare și Tazlăul Sărat. După confluența acestora, în dreptul satului Tescani râul poartă denumirea de "Tazlău". Din punct de vedere hidrografic, regiunea are, pe lângă cele două râuri, numerose pâraie, iar stratul acvifer este sărac și la mare adâncime. Substratul geologic al regiunii este constituit din fliș carpatic
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
România, formată din satele Bâclești, Chetreni, Chicerea, Cociu, Cornățelu, Fântânele, Fundătura, Gura Crăiești, Motoșeni (reședința), Poiana, Praja, Rotăria, Șendrești și Țepoaia. Comuna se află în extremitatea estică a județului, la limita cu județul Vaslui, în valea râului Zeletin, în zona confluenței cu Dobrotforul. Este traversată de șoseaua județeană DJ241, care o leagă spre nord de Răchitoasa, Colonești și Izvoru Berheciului și spre sud de Glăvănești și Podu Turcului (unde se intersectează cu DN11A), apoi mai departe în județul Vrancea de Boghești
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Buchila, Galbeni, Lărguța, Nicolae Bălcescu (reședința) și Valea Seacă. Comuna se află în zona centrală a județului, imediat la sud de municipiul Bacău, pe malul drept al Bistriței și Siretului, la confluența celor două râuri care se află în lacul de acumulare Galbeni, aflat la limita estică a comunei. Este străbătută de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani. Lângă Nicolae Bălcescu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ252D, care
Comuna Nicolae Bălcescu, Bacău () [Corola-website/Science/300686_a_302015]
-
Lunca Asău este un sat în comuna Asău din județul Bacău, Moldova, România. Satul este așezat pe valea Trotușului la confluența cu Pârâul Asău. Sat mic de oameni harnici și gospodari având în prezent ca principale ocupații agricultura și creșterea animalelor. Din sec. IX și până la sfârșitul sec. XX 75% dintre locuitori lucrau ca mineri, zona fiind minieră și având enorme
Lunca Asău, Bacău () [Corola-website/Science/300681_a_302010]
-
învecinează cu Pochița, fiind despărțite de apa râului Cașin, iar în toate celelalte direcții, are ca vecin satul Cașin, cu care este despărți pe o lungime considerabilă de pârâul Curița. Majoritatea zonei Vlașca cuprinde un relief jos, fiind aflată aici confluența de vărsare a pârâului Curița în râul Cașin. Zona fiind de o suprafață restrânsă, agricultura nu a putut fi exploatată prea intens în această zonă. Straturile de sol sunt asemeni întregii comune, având în componență straturi argilo-nisipoase. Datorită faptului că
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]