90,136 matches
-
baladei, consideră că „"păstorul câmpiilor și al munților noștri (...) a produs cea mai frumoasă epopee pastorală din lume"”. Există mai multe ipoteze asupra creatorului baladei "Miorița", și anume că ea este opera colectivă a poporului, o creație individuală, sau o creație succesivă. Creație colectivă succesivă, "Miorița" a fost cooptată ca parte din viziunea romantică a pașoptiștilor - „poporul era singur în stare să producă minuni atât de originale” (Vasile Alecsandri). Ipoteza creației colective succesive „este tot atât de nefirească, cum este și reversul său
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
că „"păstorul câmpiilor și al munților noștri (...) a produs cea mai frumoasă epopee pastorală din lume"”. Există mai multe ipoteze asupra creatorului baladei "Miorița", și anume că ea este opera colectivă a poporului, o creație individuală, sau o creație succesivă. Creație colectivă succesivă, "Miorița" a fost cooptată ca parte din viziunea romantică a pașoptiștilor - „poporul era singur în stare să producă minuni atât de originale” (Vasile Alecsandri). Ipoteza creației colective succesive „este tot atât de nefirească, cum este și reversul său, adică aceea
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
este opera colectivă a poporului, o creație individuală, sau o creație succesivă. Creație colectivă succesivă, "Miorița" a fost cooptată ca parte din viziunea romantică a pașoptiștilor - „poporul era singur în stare să producă minuni atât de originale” (Vasile Alecsandri). Ipoteza creației colective succesive „este tot atât de nefirească, cum este și reversul său, adică aceea că autorul unui cântec ar fi cutare poet popular. Adevărul este la mijloc”. Rădăcinile acestei concepții moderne au fost prefigurate în scrierile primilor clasici. Seria analizelor filosofice ale
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
mai 1909 susținut de Duiliu Zamfirescu în aula Academiei Române, avea să sintetizeze, de pe poziții oarecum oficiale, toate nevrozele, neliniștile și nedumeririle exprimate ocazional - în articole sau studii răzlețe, în discuții particulare - față de atitudinea de neînțeles a unui erou dintr-o creație populară românească: „Iată un flăcău voinic, trăind pe corhane cu turma sa, căruia oița bârsană îi spune că au să-l omoare baciul Ungurean și cu cel Vrâncean și, în loc să pună mâna pe bâtă și să se apere, pune mâinile
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
se revoltă împotriva destinului, și singura lui consolare este că moartea îi va permite să se odihnească în sânul naturii” În "Spațiul mioritic" (1936), poetul din Lancrăm „...descifrează în Miorița o transfigurare a morții pe care o găsește din alte creații etnice, ceea ce-i permite să identifice în «dragostea de moarte» o caracterizare a spiritualității poporului român” . Dintre toți, Lucian Blaga va aduna cei mai mulți opozanți, începând cu H.H. Stahl (1938), George Călinescu (1941), Constantin Brăiloiu (1946) și până la Adrian Fochi (1964
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
ciobanilor la munte se explică prin împrejurări istorice și economice, nu prin tânjirea după spațiul ondulat al plaiului, ocupația pastorală nefiind efectul unui dor metafizic Dramaturgului Victor Eftimiu (1942) nu propune nici sensuri noi, nici interpretări originale, ci epurarea acestei creații folclorice. „...faimoasa baladă a Mioriței, pe care unii o socotesc cea mai frumoasă poezie românească și pe care eu aș scoate-o din toate cărțile de citire, întrucât cuprinde o monumentală lecție de lașitate, de renunțare” Prima intervenție consistentă aparține
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
un cântec al resemnării: „Cine are în față-i tabloul modulațiilor ființei nu mai poate face sufletului românesc nedreptatea să-l înțeleagă printr-o singură tonalitate, cea a Mioriței, cu resemnarea ei în fața morții. Miorița poate fi o reușită a creației noastre folclorice, dar nu și măsura unică pentru sensibilitatea filosofică a unui suflet căruia a fi sau a nu fi îi apar nespus de bine orchestrarea”. Istoricul american Ernest H. Latham jr., autorul unei lucrări editate în Statele Unite despre balada
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
Miorița este o baladă produsă de folclorul românesc. Alecu Russo, descoperitorul baladei, consideră că „"păstorul câmpiilor și al munților noștri (...) a produs cea mai frumoasă epopee pastorală din lume"”. Creație colectivă succesivă, Miorița a fost cooptată ca parte din viziunea romantică a pașoptiștilor - „poporul era singur în stare să producă minuni atât de originale” (Vasile Alecsandri). Această baladă a dat naștere unor teorii filosofice în care poziția fatalistă a ciobanului
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
parte din viziunea romantică a pașoptiștilor - „poporul era singur în stare să producă minuni atât de originale” (Vasile Alecsandri). Această baladă a dat naștere unor teorii filosofice în care poziția fatalistă a ciobanului reprezintă pozitia poporului român față de viață. Ipoteza «creației colective succesive» „este tot atât de nefirească, cum este și reversul său, adică aceea că autorul unui cântec ar fi cutare poet popular. Adevărul este la mijloc”. Rădăcinile acestei concepții moderne au fost prefigurate în scrierile primilor clasici. Există mai multe ipoteze
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
unui cântec ar fi cutare poet popular. Adevărul este la mijloc”. Rădăcinile acestei concepții moderne au fost prefigurate în scrierile primilor clasici. Există mai multe ipoteze asupra creatorului baladei "Miorița", și anume că ea este opera colectivă a poporului, o creație individuală, sau o creație succesivă. Generația pașoptistă și unionistă avea nevoie de multiple documente, inclusiv folclorice, pentru a argumenta dreptul poporului la emanciparea socială. În acest context, o operă atât de perfectă precum Miorița era firesc să fie considerată un
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
cutare poet popular. Adevărul este la mijloc”. Rădăcinile acestei concepții moderne au fost prefigurate în scrierile primilor clasici. Există mai multe ipoteze asupra creatorului baladei "Miorița", și anume că ea este opera colectivă a poporului, o creație individuală, sau o creație succesivă. Generația pașoptistă și unionistă avea nevoie de multiple documente, inclusiv folclorice, pentru a argumenta dreptul poporului la emanciparea socială. În acest context, o operă atât de perfectă precum Miorița era firesc să fie considerată un produs colectiv și omogen
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
măcar, ea plătește în ochii mei un poem neprețuit și de care noi, românii, ne putem făli cu toată dreptatea” . I.C. Chițimia concluzionează: „de ce nu i-ar fi adus Alecsandri întregirea, dacă într-adevăr și-a îngăduit să intervină în creație?” Deși ajuns, din perspectiva acestor suspiciuni, într-o postură onorantă, Vasile Alecsandri va da dovada sincerității sale și a dezinteresului pentru o glorie prefabricată, într-o scrisoare către I. Crăciunescu, publicată la Paris, în 1874: „Oricine să fie sigur că
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
a trecut i-au alterat starea primitivă, probabil diferită și de colindele transilvănene, socotite versiuni arhaice, dar cu siguranță alta în raport cu versiunea-baladă - aceasta din urmă reprezentând apogeul unei evoluții seculare. Astfel, problema autorului a devenit problema autorilor, iar Miorița - o creație colectivă succesivă.
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
Literatura arabă cuprinde creațiile literare în limba arabă. Autorii acestora nu au fost toți de etnie arabă. Primele lucrări literare arabe datează din secolul al VI-lea d.Hr. Acestea au fost realizate de membri ai comunităților seminomade de beduini din Peninsula Arabă și
Literatură arabă () [Corola-website/Science/314207_a_315536]
-
al-Jahiz, considerat cel mai mare stilist al poeziei arabe și al genului adab, Ibn Qutayba și Ibn Abd Rabbihi. Maqama, gen literar de tip "adab", este o formă originală inventată în secolul al X-lea de scriitorul Badi' al-Zaman al-Hamadhani. Creațiile lui reprezintă perle literare scrise în proză versificată, dar care cuprind și poezie. Eroul maqamei este un escroc deștept, faptele sale fiind prezentate de un narator ale cărui intervenții se intersectează cu cele ale personajului principal. Al-Hariri, scriitor din secolul
Literatură arabă () [Corola-website/Science/314207_a_315536]
-
pastoral - ciobanul care și-a pierdut oile - a fost semnalat și de profesorul Dumitru Pop , afirmând că de el “se leagă întâia atestare a folclorului românesc”. Iar Adrian Fochi (1985) susține că motivul se numără, alături de alte 17 texte, printre creațiile folclorice ce compun “zestrea patrimoniului culturii stră-românești” Un alt pretext, cu totul insolit pentru "versinea-colind" și semnalat sporadic, este proiecția unei imposibile nunți: “Nu si, mamă, întristată / C-a zini și el odată. Nu si, mamă, cu bănat / Fecioru tău
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
Episodul mioarei a fost introdus exact acolo unde trebuia și când trebuia. Trecând Carpații cu toate aceste achiziții, cântecul se îmbogățește succesiv cu noi episoade. Secvența "larma oilor", devine episod de sine stătător construindu-se sub influența și a altor creații din zonă. E de semnalat faptul că există în folclorul sud-est românesc un repertoriu de balade în care "tema mioarei" răzbate fie ca episod central, fie ca unul secundar. Un bun exemplu este balada "Cealip-Costea", consemnată de G. Dem. Teodorescu
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
tratate în manieră profund mistică, maestrul spaniol pictează tablouri cu accente realiste, cum at fi celebra serie de portrete de sfinte ("Sfânta Margarete a Antiohiei", 1635-1640; "Sfânta Apolonia", 1636; "Sfânta Elisabeta a Portugaliei", 1640; "Sfânta Dorotea", 1640-1650). Prima perioadă de creație a lui Zurbarán, care ne este cunoscută, stă sub semnul "manierei tenebroase", întâlnit la Caravaggio. Lumina puternică scoate în relief formele pe un fundal întunecat, vopseaua densă, dispusă în straturi groase, creează senzația unor contururi aspre, iar culorile sunt așternute
Francisco de Zurbarán () [Corola-website/Science/314219_a_315548]
-
Tema muzicală a Mioriței s-a aflat mereu în atenția marilor compozitori români. Din păcate prea puține proiecte au fost materializate, însă creațiile semnate de Paul Constantinescu, Emil Lerescu, Mircea Neagu, D.D. Stancu, Anatol Vieru, Sigismund Toduță și Gheorghe Dumitrescu rămân reprezentative. Interesul manifestat de etnomuzicologul Béla Bartók față de melosul folcloric românesc ca urmare a unor ample expediții în satele din Transilvania, s-
Motivul mioritic reflectat în opere artistice culte () [Corola-website/Science/314223_a_315552]
-
flaut, violoncel, harpă și contrabas pornind de la o variantă a Mioriței, tradusă în limba maghiră de Imre Kadar, însă îndrumătorul compoziției a fost chiar B. Bartók. Să mai notăm momentul 1965, când la Viena are loc prima audiție a unei creații muzicale aparținând compozitorului austriac Karl Heinz Fussel, pe o temă similară, într-o partitură pentru tenor, soprană, cor de femei și cinci instrumentiști Fântâna Miorița. Monumentul - realizat în anul 1927 de către sculptorița Milița Petrașcu, arhitectul Octav Doicescu și inginerul Dorin
Motivul mioritic reflectat în opere artistice culte () [Corola-website/Science/314223_a_315552]
-
sens dramatic monumentului.” În anii 80, Laurence Saltzman, un artist fotograf american pasionat de temele etnografice, întreprinde o expediție în România în încercarea de a surprinde pe pelicula fotografică câteva din esențele capodoperei populare românești - Miorița. Timp de două decenii, creațiile sale artistice au rămas într-o zonă de anonimat, până când au intrat în atenția Ambasadei Statelor Unite la București. Astfel, pe parcursul anului 2002 a fost posibilă organizarea unei expoziții itinerante cuprinzând fotografiile artistului american, alături de care au fost expuse obiecte specifice
Motivul mioritic reflectat în opere artistice culte () [Corola-website/Science/314223_a_315552]
-
Saloanele Moldovei” ediția a VIII-a, Bacău - Chișinău / 1993 - Expoziția Internațională Concurs de artă plastică contemporană „Saloanele Moldovei” ediția a III-a, Bacău - Chișinău / 1993 - Expoziție de grup Wiesbaden, Germania. Expoziții personale: 2002 - Expoziție personală, Galeria ”Artă” Bacău Tabere de creație, simpozioane: 1992 - Simpozionul Național de sculptură (în lemn) „George Apostu”, organizat de Centrul Internațional de Cultură „George Apostu” Bacău / 1981 - Tabăra de sculptură, Gura Humorului, Suceava / 1981 - Tabăra de sculptură, Parcul Copou, Iași / 1985 - Tabăra de creație Berzunți, Bacău Distincții
Ionela Lăzureanu () [Corola-website/Science/314247_a_315576]
-
Bacău Tabere de creație, simpozioane: 1992 - Simpozionul Național de sculptură (în lemn) „George Apostu”, organizat de Centrul Internațional de Cultură „George Apostu” Bacău / 1981 - Tabăra de sculptură, Gura Humorului, Suceava / 1981 - Tabăra de sculptură, Parcul Copou, Iași / 1985 - Tabăra de creație Berzunți, Bacău Distincții, nominalizări: 2011 - Diplomă de Excelență U.A.P. din România, Filiala Iași, Salonul Municipal „Artis 2011”, Galeriile „World Trade Center” Iași / 2010 - Diplomă și Medalia Aniversara - “20 de ani de la înființarea Centrului Internațional de Cultură și Arte “George
Ionela Lăzureanu () [Corola-website/Science/314247_a_315576]
-
si presedinte ales al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (2006-2010). A fost Președintele Alianței Naționale a Uniunilor de Creatori din România. A fost redactor șef al revistei „Muzica” (1990-2010). Este membru sau președinte a nenumărate jurii de concursuri de interpretare, de creație sau de ocupare a unor posturi de conducere în rețeaua Ministerului Culturii. A fost membru în Consiliul de Administrație al Institutului Cultural Român și în Comitetul Executiv al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. A publicat sute de studii și
Octavian Lazăr Cosma () [Corola-website/Science/314252_a_315581]
-
înființare. Din 1991 este redactor la revista "Muzica". A fost redactor fondator al revistei "Actualitatea muzicală" (1990), a cărei activitate a coordonat-o între 2002-2015. Este fondatorul primelor premii oferite de o revistă culturală (în 1990): Premiile de interpretare și creație ale revistei "Actualitatea muzicală," ajunse la ediția XXVI. Între 2009-2011 a fost redactor al revistei de cultură online "ArtActMagazine". A colaborat și colaborează cu numeroase ziare și reviste din țară și din străinătate, printre care "Evenimentul zilei", "Libertatea", "Curierul național
Mihai Cosma () [Corola-website/Science/314251_a_315580]