43,150 matches
-
în legătură cu nisipul (vezi acest cuvânt), dar și cu noțiunile de destindere și vacanță. În vis, ea indică nevoia de evadare a subiectului. Piscină Spațiul închis al piscinei nu se armonizează cu fluiditatea apei. Prin urmare, la nivel inconștient, piscina simbolizează absența libertății și constrângerea afectivă. Acțiunea subiectului este limitată, mărginită, lipsită de profunzime. Este obligat să își țină în frâu pulsiunile, dorințele sau ambițiile. Puț Deoarece exprimă îngroparea resurselor, dimensiunea lor ascunsă, latentă și accesibilă doar inițiaților, puțul este simbolul inconștientului
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
este în partea de jos și are o mișcare ascendentă, urcușul urmează a fi făcut: acesta este adesea lent, penibil, chiar interminabil (cel ce visează urcă o scară fără sfârșit). În acest ultim caz, visul dezvăluie importanța eforturilor depuse și absența rezultatelor; însă ascensiunea este întotdeauna un semn favorabil, deoarece indică măreția scopurilor și dorința de înălțare; - dacă este în partea de sus, obiectivul este atins. Însă dacă cel ce visează coboară treptele sau scara, visul capătă o semnificație negativă. Indică
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
se elibereze pentru a putea progresa și a-și asuma total deciziile și acțiunile. În sfârșit, nu trebuie să neglijăm expresia: «acolo unde este jenă, nu poate fi plăcere», care poate fi în acest caz luată în sens literal, semnificând absența plăcerii. Cel ce visează nu se bucură de plăcere în existența sa, în activitățile sale, în relații ori sexualitate. Gelozie, invidie A fi gelos în vis, ca și în realitate, indică o lipsă de încredere în ceilalți, dar și în
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
text apărut într-o carte este literatură, iar ceea ce apare într-un ziar aparține jurnalisticii. Cele două tipuri de scriitură mai sus amintite se apropie (ce este scris rămâne scris), dar se și despart în puncte deosebit de importante: gestionarea informației, absența unui continuum spațial, gradul de actualitate și saturarea contextuală, simplitatea, concizia, credibilitatea etc. Se mai despart într-un punct, asupra căruia nu vrem să mai insistăm: literatura caută efectul estetic, în timp ce jurnalismul vrea să comunice, să spună direct ce are
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de Metrologie. 2.1. Eveniment sau fapt de presă? Până acum, am avansat ideea că limbajul de presă aparține literaturii, dar fără a-și pierde cu adevărat identitatea, aducând ca argumente câteva trăsături specifice, asupra cărora nu mai insistăm: pragmatismul, absența unui continuum spațial și a intenției estetice, gradul redus de complexitate etc. Trebuie să mergem mai departe și să luăm în discuție o trăsătură fundamentală a discursului jurnalistic - actualitatea, termen de altfel instabil, greu definibil și greu de măsurat. Avem
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
poezia, nuvela, articolul de ziar. Avem nevoie de un element de raportare și de contrast. În cazul jurnalismului, acest element ar fi poezia. Din păcate, rezultatele unui asemenea demers analitic sunt cu totul descurajante. Dincolo de câteva diferențe formale (prezența sau absența versificației, a ritmului metric, a blancurilor etc.), jurnalismul pare a se apropia până la identificare de literatură, folosind - în manieră proprie - aceeași recuzită stilistică: metafore, metonimii, personificări, epitete ornante etc. Dacă acceptăm teoria formalistă conform căreia expresivitatea literară este abatere de la
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Nici măcar experiența sau știința de carte nu ne apără de greșeli impardonabile, de pleonasm sau de anacolut: „Bucureșcii de altădată”, „ochi cu o privire tristă”, „o crimă macabră și oribilă” etc. Nu mai vorbim despre proasta utilizare a cuvintelor în absența unei atribuiri clare: Cele două seri de Stufstock 3 au adus la Vama Veche aproape 100 000 de „salvatori” ai căluților de mare și ai arhitecturii pe orizontală, ținte clamate de organizatori. Dar și 42 de artiști și trupe, circ
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
au aceeași forță semantică. Unele au nevoie de un determinant lămuritor (de exemplu, a intra). Altele își rezolvă insuficiența semantică prin context. Să comparăm: „Mergeam pe stradă, când, deodată, am intrat” și „M-am oprit în dreptul magazinului. Am intrat”. În absența unor repere contextuale puternice, echivocul se poate instala cu ușurință: „Sunt nouă în clasă” sau „Am un prieten de trei ani și vreau să mă căsătoresc cu el”. „De trei ani” poate să însemne: durata prieteniei, dar și vârsta prietenului
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
se explica reciproc. Iată de ce, pentru a evita pleonasmul, trebuie să despărțim fraza în propoziții distincte: „A murit. Un camion a dat peste el” etc. Simpla alăturare a celor două afirmații este suficientă. Nuanțele explicative rămân neatinse, chiar și în absența unor formule de întărire. Sub aceeași interdicție stau justificările și parantezele explicative. Folosiți-le numai atunci când este absolută nevoie, când absența lor poate provoca neclarități grave. Oricum, mizați pe inteligența cititorului. Cu mici excepții, va înțelege tot ce este de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
dat peste el” etc. Simpla alăturare a celor două afirmații este suficientă. Nuanțele explicative rămân neatinse, chiar și în absența unor formule de întărire. Sub aceeași interdicție stau justificările și parantezele explicative. Folosiți-le numai atunci când este absolută nevoie, când absența lor poate provoca neclarități grave. Oricum, mizați pe inteligența cititorului. Cu mici excepții, va înțelege tot ce este de înțeles. O altă variantă a explicației o reprezintă justificarea. Prin urmare, în reportaj sau anchetă (într-o structură epică oarecare), evitați
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
neînțeles pentru cineva care nu știe că alianța politică DA a folosit în campania electorală din 2004 culoarea portocalie. Alte neclarități pot fi generate, spre exemplu, de o precizie exagerată („La 80, țeapă de 3 000 de dolari”) sau de absența unui cuvânt-cheie: „Dante, Goethe și homo viator”. Să nu fie nesincer sau imoral. Din dorința de a forța tirajul și de a face față concurenței, unele ziare își permit să scrie una în titlu și alta în text. Un caz
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
amendați”, „O avere nu vine niciodată singură”, „Pâine și circulație”. Absurdul. Folosit rar și numai urmărind un efect umorist ironic: „Brusc, ați fi spus că este, fiindcă ar fi fost deodată” (Academia Cațavencu, 11-17 ianuarie, 2006, p. 4). Prin cupură (absența verbului, de pildă). „Șoc și groază - la Londra”. Mai scurt și mai direct, acest titlu este intens folosit în presa noastră cotidiană. Michel Voirol (1992, pp. 31-34) simplifică mult lucrurile, propunând două mari tipuri integratoare: Titlul informativ. Un asemenea titlu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
tehnologie a calculatoarelor. Respectați munca în echipă. Important este rezultatul final, și nu orgoliul de moment. Într-un ziar, nu numai informația contează, ci și scenografia ei. Când vrea, un secretar poate face aproape neobservabil un text prin poziționare, prin absența unor chenare sau jocuri de literă. Un bun ziarist este obligatoriu și prietenul serviciului tehnic din redacție. Fără munca anonimă a secretariatului, munca ziaristului poate fi compromisă. Casetele În gestionarea unei pagini de ziar, casetele au rolul de a focaliza
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
domeniu, evităm o discuție prea detaliată. În orice caz, fiecare ziar deține propria politică de ilustrație. De pildă, Le Monde exclude fotografiile și suplinește ilustrația prin desene, caricaturi, grafice etc. Pare o nebunie să ignori concurența televiziunii; și totuși, această absență nu numai că nu deranjează, dar oferă publicației o notă aparte de originalitate. Contează mai puțin funcțiile îndeplinite de imagine (informativă, decorativă, narativă, de divertisment). Dintre toate, importantă pare a fi funcția narativă. O fotografie inspirată povestește, are acțiune și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
realizarea unei selecții a celor mai importante informații de stare într-un câmp evenimențial, eliminând toate considerentele personale, emoțiile, judecățile de valoare ale naratorului. Corectă în linii mari, definiția de mai sus derutează, introducând termeni vagi sau măcar discutabili: narator, absența implicării etc. În realitate, definiția nu ține cont de stilul ziarului, de natura evenimentului sau de personalitatea ziaristului și se referă doar la relatarea de agenție sau la procesul verbal (consemnare) - un caz cu totul aparte al relatării. Relatarea și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
plasați aceste elemente, dar, mai ales, relevanța lor. Folosiți descriptivul într-un paragraf distinct de început. În rest, reveniți la descriptiv doar pentru a face legătura între secvențe. Într-o descriere, nu neglijați oamenii. Ei pot fi prezenți și în absență: blocuri abandonate, o curte de biserică năpădită de buruieni etc. Această „prezență zero” nu trebuie să ne contrarieze. Sunt situații când absența este mai puternică, mai evocatoare decât prezența. Îmi amintesc o imagine dintr-un text al lui Panait Istrati
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pentru a face legătura între secvențe. Într-o descriere, nu neglijați oamenii. Ei pot fi prezenți și în absență: blocuri abandonate, o curte de biserică năpădită de buruieni etc. Această „prezență zero” nu trebuie să ne contrarieze. Sunt situații când absența este mai puternică, mai evocatoare decât prezența. Îmi amintesc o imagine dintr-un text al lui Panait Istrati. Un cocostârc stătea trist și derutat în mijlocul unei câmpii sterpe, cu noroiul uscat și crăpat de vântul care sufla cu putere. De
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pe memorie, pe stare și, mai ales, pe talent. Nu este o tehnică recomandabilă, dar ea este validă. Emoția, entuziasmul și bucuria unei descoperiri jurnalistice pot suplini multe. Și totuși, nici în acest caz atipic nu se poate vorbi despre absența documentării. Îmi amintesc că, fiind la Roșia Montană cu Sânziana Pop, aceasta a rămas preț de jumătate de oră în fața unei ferestre, fără să noteze nimic. Apoi, ca trezindu-se dintr-un vis, și-a continuat drumul pe străzile vechi
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
preexistent; integrarea într-o comunitate virtuală a profesorilor prin intermediul tehnologiilor informaționale subsecvente; utilizarea poștei electronice pentru a difuza experiența proprie sau pentru a căuta o anumită informație; exploatarea unor programe administrative pentru a automatiza anumite sarcini conexe de gestiune (note, absențe etc.); adoptarea unui spirit inventiv privind integrarea unor programe în practica educativă cu elevii, orientate mai ales către nevoile lor reale; înscrierea și participarea la activități de formare continuă, în perspectiva sau prin intermediul suporturilor NTIC; reflectarea la utilizări ale NTIC
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și din amonte. 5.4. Indeterminarea conținutului învățării Conținutul presupus de actul învățării în sistemele virtuale nu este întru totul configurat. În diferite proporții, el este indicat, dar și sugerat, deschis, indeterminat. Acesta se află la confluența dintre prezență și absență, dintre secvență și totalitate, dintre predeterminat (de cineva) și găsit (pe cont propriu). Conținutul de învățat nu se dă în totalitate, el se generează cel puțin parțial. Tratamentul informației este de altă natură decât cel din sistemul clasic de instruire
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ele spun ceva despre felul lor de a spune (direct, concis, sincer, tuturor, fără rezerve, deschis etc.). Dezvoltarea internetului ridică numeroase probleme politice, economice, juridice și etice cu totul noi: supraîncărcarea rețelelor, inegalitățile de acces, scăderea costurilor și repartizarea acestora, absența controlului validității informației, ineficiența justiției în fața noilor forme de propagandă rasistă, antisemită, neonazistă sau față de pornografie, invazia unor forme noi de escrocherie și falsuri, derive publicitare și comerciale de tot felul (vezi Perrenoud, 1998, p. 7). În același timp, a
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
modificări reversibile, tocmai datorită capacitații organismului de a se adapta mereu la condițiile de mediu în continuă mișcare. Dacă efortul nu se mai repetă se creează o situație diferită de cea precedentă și organismul va reacționa în conformitate cu noile cerințe. În absența exercițiilor care au determinat și întreținut perfecționările caracteristice antrenamentului, organele și sistemele corpului se adaptează la noile condiții, capacitatea funcțională, structura și dimensiunile lor reducându-se până la nivelul solicitării noi, mai scăzute, la care sunt supuse. Practica sportivă și cercetarea
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
motivații. k) Învățarea dialogată Dialogul deschis și comunicarea autentică au fost invocate de cinci ori atunci când respondenții au încercat să determine condițiile care facilitează învățarea. Coordonatorii activităților de învățare trebuie să dovedească disponibilitate pentru dialog, pentru discuții și clarificări. În absența dispoziției pentru dialog și comunicare, ca stare internă și mesaj către celălalt, învățarea nu poate avea succes. Dinamica ordonată a dialogului este instrumentul de construcție, deconstrucție și reconstrucție a obiectului cunoașterii, transformat în subiect. l) Învățarea integrată Imaginea de mai
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
dată termenul desemnează pur și simplu „regula de credință”. Or, ce observăm privind aceste prime liste? În primul rând, conținutul lor diferit, cum spuneam; nu radical diferit, dar, oricum, suficient pentru a ne pune În gardă; În al doilea rând, absența unor texte celebre astăzi, precum Apocalipsa lui Ioan sau Epistola către evrei; În sfârșit, prezența altor texte, dispărute astăzi, mai mult sau mai puțin, din colimatorul nostru, precum Didahia, Epistola lui Clement, Păstorul lui Hermas și câteva... apocrife, printre care
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
a găsit că e mai bine să se traducă după LXX. Iosua. Dar nu mai departe de capitolul 20 din Iosua/Isus Nave, traducătorii dau iar cîștig de cauză textului masoretic. Căci versetele 4-6 ale acestui capitol lipsesc din LXX. Absență compensată la sfârșitul cărții, unde LXX prezintă două capitole În plus față de TM. Evident, și traducătorii români revin acum la versiunea mai bogată, incluzând capitolele 34 și 35 . 1-2Regi. Textul grec este mai amplu decât TM. Dar și TM prezintă
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]