36,992 matches
-
instruirea centrată pe elev, de reevaluarea realizării echilibrate a dimensiunilor educației în clasă sau a rolului interrelațiilor în acțiune, în comunicare și colaborare, în decizie, în coordonare. Îndeosebi prima interpretare a făcut obiectul unei abordări anterioare (Joița, 2000), dar prin actualizarea informațională și reinterpretarea experienței de formare a viitorilor educatori, am constatat necesitatea clarificării problematicii leadershipului, ca dimensiune a managementului actual specific. Scopul final al unui management modern/leadership științific nu este decât diminuarea, limitarea empirismului conducerii curente, în favoarea uneia raționale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
efervescența lăuntrică ce conferă copiilor note specifice de dinamism creativ, disponibilități de exteriorizare spontană și autoexpresie însuflețită, specifice oricărui elan creator. Ca demers educațional complex stimularea creativității cuprinde simultan fenomenele de activizare (incitare și susținere), antrenare, cultivare și dezvoltare prin actualizarea virtuților creative, pentru accederea lor de la posibil la real, prin afirmarea efectivă. Pentru manifestarea conduitei creatoare a elevilor în studiul disciplinelor de învățământ este necesară relizarea unui cadrul favorabil în școală. Educatorul, în sensul său general, are rolul decisiv în
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
orice tip de experiență particulară se recompune experierea pe care o face omul într-o relație de fundal cu Dumnezeu, o legătură noosică pură. Tot ceea ce se construiește și se reconstruiește este comprehensibil în raport cu acest sistem de referință dat de actualizarea sau dezactualizarea legăturii cu Dumnezeu. În felul acesta orice manifestare a identității reproduce întrucâtva dinamica identitară primară, a identității divine a omului. Omul se reconstruiește mereu după chipul și întru infinită asemănare cu Dumnezeu. Discutând chestiunea celor două mari opțiuni
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
identități socioculturale. Cu alte cuvinte, anulăm din start ideea identităților multiple și afirmăm în schimb referențialul unic, dar multidimensional. Concluzionăm în acest capitol, pe baza analizelor anterioare, că problema recunoașterii realității, unicității, stabilității și eficacității identității se pune în registrul actualizării sau producerii și reproducerii sale (adică al identificării) prin trăire (emoții, atitudini ș.a.), cogniție, reprezentare sau acțiune socială (fie ea discurs sau comportament). De aici decurge și metodologia pe care o utilizăm. Nu căutăm "stabilirea" sau "descoperirea" identității unei colectivități
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
39: o dimensiune a darurilor, un sistem virtual de determinante, și o dimensiune a intereselor lumești.40 Cu toate acestea, cele două planuri pot intra în rezonanță, adică pot fi unite și sunt unite prin trăire spirituală. "Trăirile fac posibilă actualizarea latențelor sufletești și compunerea feluritelor cadre spirituale în una și aceeași faptă, în actele omenești, în structuri de existență și, cumulativ, în stiluri de viață individuale și colective" (Bădescu, 2005:252). Trăirea devine astfel axul sistemului teoretic în jurul căruia gravitează
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fac parte din planul fizic, ele sunt realități spirituale, sunt "unități transcendentale de sens, de înțelegere, nu de substanță" (Bădescu, 1997:72). Odată ce latențele s-au "descărcat" prin trăire comună în "cadre noologice", acestea devin "nuclee în care se petrece actualizarea și deci activarea latențelor difuze" (Bădescu, 2002:241). Efectiv, aceste cadre sunt: simboluri, opera eponimă, mituri, obiceiuri sau tradiții, oameni reprezentativi, sărbători, comunitate de ofensă, ritualuri postul, rugăciunea, procesiunea, mersul la biserică (vezi Bădescu, 1997:52-8). Trăirile sunt singurul element
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
esențiale este atemporalitatea, cu alte cuvinte, din această "postură" identitatea se uită la nenumăratele fețe ale istoriei, dar nu îmbătrânește în rând cu ele. Apoi, identitatea înseamnă trăire comună. Trăirea înseamnă aducerea / unirea timpului istoric cu timpul împlinirilor, trăirea înseamnă actualizare și, deci, realitate. De aici decurge modul în care poate fi studiată identitatea, și anume prin studiul actualizării cadrelor noologice. Perspectiva noologică adaugă la dimensiunile identității colective, indicate în capitolul anterior, un nou palier, cel al orizonturilor profunde, inconștiente, latente
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nu îmbătrânește în rând cu ele. Apoi, identitatea înseamnă trăire comună. Trăirea înseamnă aducerea / unirea timpului istoric cu timpul împlinirilor, trăirea înseamnă actualizare și, deci, realitate. De aici decurge modul în care poate fi studiată identitatea, și anume prin studiul actualizării cadrelor noologice. Perspectiva noologică adaugă la dimensiunile identității colective, indicate în capitolul anterior, un nou palier, cel al orizonturilor profunde, inconștiente, latente. De aici vine și postularea permanenței, pe acest nivel, a unor cadre spirituale, activabile prin trăire la nivelul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de la Durkheim (1964) la Weber (1978) sau Cooley (1909), de la Geertz (1963) sau Shils (1957) la Barth (1969), Horowitz (1975), Anderson (1983), Brass (1991), Smith (1999) ș.a. Așadar problema recunoașterii realității, unicității, stabilității și eficacității identității se pune în registrul actualizării sau producerii și reproducerii sale (adică al identificării) prin trăire 9 (emoții, atitudini ș.a.), cogniție, reprezentare sau acțiune socială (fie ea discurs sau comportament). De aici decurge și metodologia pe care o vom utiliza în lucrarea de față. Nu căutăm
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
dimensiuni Asumpția de ordin ontologic asupra realității sociale, pe care este construit în continuare modelul identității socioculturale, are în vedere existența a trei posibile planuri inter-relate16: un plan (N1) al latențelor difuze (vezi Bădescu, 2002; 2005), un plan (N3) al actualizărilor 17 (prin care înțelegem universul măsurabil al producerii și reproducerii nivelului latențelor în și prin reprezentări, atitudini, comportamente) și un plan (N2) intermediar, al potențialităților 18 (prin care înțelegem universul formării trăirilor, cognițiilor și acțiunii în cadrul proceselor de negociere contextuală
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
atitudini, comportamente) și un plan (N2) intermediar, al potențialităților 18 (prin care înțelegem universul formării trăirilor, cognițiilor și acțiunii în cadrul proceselor de negociere contextuală intern-extern)19. Figura 6. Realitate socială și identitate Identitate Negociere contextuală Identificare Latențe (N1) Potențialități (N2) Actualizări (N3) Într-o perspectivă mai largă, putem spune că fiecărui plan îi corespunde un timp specific: dimensiunii latențelor îi corespunde timpul kairotic sau illud tempus 20, dimensiunii potențialității îi corespunde timpul psihic, iar dimensiunii actualizărilor îi corespunde timpul social sau
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Identificare Latențe (N1) Potențialități (N2) Actualizări (N3) Într-o perspectivă mai largă, putem spune că fiecărui plan îi corespunde un timp specific: dimensiunii latențelor îi corespunde timpul kairotic sau illud tempus 20, dimensiunii potențialității îi corespunde timpul psihic, iar dimensiunii actualizărilor îi corespunde timpul social sau hic tempus 21. Având ca reper aceste idei și luând în considere palierele 22 evidențiate de Bădescu (2005:440) în definirea identității naționale, apreciem în continuare că dimensiunile axiologică, ideologică, a memoriilor colective, miturilor, simbolurilor
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și luând în considere palierele 22 evidențiate de Bădescu (2005:440) în definirea identității naționale, apreciem în continuare că dimensiunile axiologică, ideologică, a memoriilor colective, miturilor, simbolurilor, tradițiilor, religioasă ș.a. aparținând planului latent al identității socioculturale vor ajunge pe nivelul actualizărilor, în urma negocierii intern-extern în contexte concrete 23, sub forma atitudinilor, discursurilor sau comportamentelor. Așadar, axa pe care realizăm construcția conceptului are la poli latența și actualizarea (planul intereselor lumești). De aici decurge și definiția pe care o propunem: identitatea socioculturală
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
simbolurilor, tradițiilor, religioasă ș.a. aparținând planului latent al identității socioculturale vor ajunge pe nivelul actualizărilor, în urma negocierii intern-extern în contexte concrete 23, sub forma atitudinilor, discursurilor sau comportamentelor. Așadar, axa pe care realizăm construcția conceptului are la poli latența și actualizarea (planul intereselor lumești). De aici decurge și definiția pe care o propunem: identitatea socioculturală este rezultatul unui proces continuu de identificare, similară cu a celorlalți, cu elemente aparținând dimensiunii latente (valori, memorii colective, simboluri ș.a.), actualizate prin și în anumite
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
P2), poate fi concepută în felul următor (Figura 7): Figura 7. Identitate și identificare socioculturală Din punct de vedere empiric, încercăm ca identitatea socioculturală să fie o noțiune pragmatică, demetaforizată, cu ajutorul căreia încercăm să "pipăim" sau să surprindem în planul actualizărilor, al concretului acțiunii umane, dimensiunea latentă a existenței. Orice măsurare se va face în consecință pe acest nivel al actualizărilor, al identificărilor. 5.2.2. Schimbare, identitate-nucleu și identitate proteică Am arătat, până aici, pe de o parte că studiul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
încercăm ca identitatea socioculturală să fie o noțiune pragmatică, demetaforizată, cu ajutorul căreia încercăm să "pipăim" sau să surprindem în planul actualizărilor, al concretului acțiunii umane, dimensiunea latentă a existenței. Orice măsurare se va face în consecință pe acest nivel al actualizărilor, al identificărilor. 5.2.2. Schimbare, identitate-nucleu și identitate proteică Am arătat, până aici, pe de o parte că studiul identității socioculturale este un studiu al identificărilor actorilor sociali și, pe de altă parte, că specificul "colectiv" va fi dat
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a economicului, a structurilor sociale și instituționale, și sfera latențelor, a cadrelor spirituale, în care dimensiunea axiologică are un rol extrem de important. Valorile apar așadar ca elemente ale universului simbolic, latent, al realității și ca suport sau produs al nivelului actualizărilor. Studiul valorii s-a dezvoltat până la condiția de disciplină de sine stătătoare, sub numele de axiologie 9. Abordarea axiologicului se pliază evident pe cadrele generale de interpretare a realității. Se desprind și aici cel puțin două mari clase de teorii
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mai puțin ferme. 6.4. Reprezentările În societatea simulării, identitățile sunt construite prin imagini, iar codurile și modelele determină felul în care indivizii se percep pe ei înșiși și relaționează cu ceilalți, spunea Baudrillard (1994). În secțiunea aceasta, nu investigăm actualizările vreunei dimensiuni latente, ci abordăm problema reprezentării sociale asupra identificării tinerilor cu elemente ce țin de nucleul etnospiritual. Secțiunea dedicată reprezentărilor e construită pe aceleași principii ca și cea anterioară, incluzând o parte dedicată definirii lor, o parte metodologică și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
studiile și teoriile românești arată că ortodoxia, cultura populară (folclorul, arta), tradițiile, limba, opera eponimă și personalitatea reprezentativă sunt definitorii pentru caracterizarea identității pe dimensiunea etnoculturală, spirituală. Aceste elemente sunt, în teoria noologică, cadre de trăire, cadre spirituale care prin actualizare deschid accesul la universul latențelor. Ele au devenit coordonate pe care le-am preluat în operaționalizare 37 și le-am urmărit în interviuri. 6.4.1. Identificări în plan etnospiritual Pentru început așa cum reiese din ghidul de interviu 38 am
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sau explicit la ambivalența stare-proces: identitățile colective "sunt construcții" (structuri sau esențe) și "se construiesc" (procese sau categorizări) în același timp. Ideea se bazează pe constatarea faptului că problema recunoașterii realității, unicității, stabilității și eficacității identității se pune în registrul actualizării sau producerii și reproducerii sale (adică al identificării) prin trăire (emoții, atitudini ș.a.), cogniție, reprezentare sau acțiune socială (fie ea discurs sau comportament). Putem așadar vorbi de o identitate la nivel colectiv în măsura în care ea este produsă și reprodusă la nivel
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
o mai mare importanță intereselor pe termen lung ale Olandei decât parlamentului ei în particular. Aceasta se observă, așa cum a notat Olaf Tans, în aderarea la sistemul Comunității, președinția rotativă a Consiliului și un rol important pentru Comisie 130. O actualizare a rolului Consiliului European a fost respinsă, deoarece acesta a fost privit ca și cum ar consolida poziția statelor membre mari. Parlamentul federal belgian își lasă reprezentanții lui în Parlamentul European să delibereze fără să îi constrângă anumite mandate și fără ca munca
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
preferă termenii "reputație", "percepție" sau "evaluare". Opțiunea pentru termenul "imagine" se datorează faptului că analiza noastră se va axa, de asemenea, pe imaginea reclamei realizate de Agricolă Internațional Bacău și Tempo Advertising în timpul crizei aviare din 2006; * modurile de existență (actualizare, virtualizare, potențializare și realizare) din semiotica pasiunii vor sugera etapele care trebuie realizate în cadrul evoluției unei organizații de a obține obiective generale și specifice și care pot fi asociate cu obiecte de valoare; * este o modalitate de a reduce incertitudinea
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
În căutarea unor obiecte de valoare (O), care devin simulacre pasionale (iubirea pentru bani și iubirea pasionala), subiectul semiotic (Ileana Măriucăi lui Dosoftei = S) parcurge un traseu generativ prin ceea ce Greimas și Fontanille ([1991] 1997) numesc modurile de existență (virtualizare, actualizare, potențializare, realizare) ale subiectului pasional care intră în relații de tensivitate pentru a-și realiza visul. ÎI.5.a. Dincolo de nume valentă și magnitudinea stimei Ray Jackendoff (2007: 270) definește valoarea de stima (S-valoare) drept "valoarea socială atotcuprinzătoare a
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
sarcina și regulile propuse pentru: educarea auzului formatic pentru articularea corectă a cuvintelor, pronunțarea sunetelor În silabe și cuvinte, integrarea cuvintelor În propoziții. De asemenea, am folosit jocuri didactice ca modalitate de dezvoltare a capacității de exprimare orală: jocuri pentru actualizarea, Îmbogățirea și diversificarea vocabularului; jocuri pentru Însușirea structurii gramaticale a limbii; jocuri pentru dezvoltarea exprimării orale. Memorări, ghicitori, frământări de limbă, recitări ritmice, completează mijloacele folosite pentru prevenirea și corectarea tulburărilor de limbaj; exercițiile pentru dezvoltarea tuturor aspectelor de limbaj
ACTIVITĂȚI DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
unor criterii date sau propuse de elevi; -exerciții de redactare În grup a unor lucrări de interes școlar (orarul, programul zilnic etc.) sau de evidențiere a unor momente importante ale colectivului. CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII 1. Formarea capacității de lectură/citire Cartea ( actualizare: așezarea textului În pagină). Cuprinsul. Tipuri de litere de tipar. Textul literar Textul narativ. Recunoașterea personajelor (actualizare). Dialogul ca element constitutiv al unui text narativ (recunoaștere). Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul. 2. Formarea capacității de comunicare Comunicarea orală Componentele
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]