9,865 matches
-
sunt serviți cu țuică sau vin, primesc colăci, pecina și bani. Cu banii strânși își organizează la căminul cultural, a treia zi de Crăciun, seara, o mare petrecere cu care se încheie datina. Pot fi admirate cu ocazia nedeilor, nunților, botezurilor și chiar a balurilor. Dintre instrumentele muzicale folosite, amintim : vioară, acordeonul, doba (dubă) iar că o influență a Banatului, taragotul și saxofonul. Mai rar se folosește fluierul, existând puține persoane care mai știu să cânte la acest instrument popular. Dansurile
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
și moartea, de sărbătorile religioase, de ocupațiile practicate, în cazul nostru, „măsura oilor”, „ospățul oilor”. Sărbătorile de iarnă, care încep de la sfârșitul lunii decembrie și se termină la începutul lunii ianuarie, Nașterea Mântuitorului, Soborul Maicii Domnului, Sfântul Ștefan, Sfântul Vasile, Botezul Domnului și Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, sunt grupate pe o perioadă scurtă de numai două săptămâni și marchează atât sfârșitul unui an și începutul celui care vine, reprezentând un prilej de petrecere tradițională. În perioada acestor sărbători întreaga comunitate este
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
și cozonac, iar „chizeșul” (organizatorul jocului) cu bani, alaiul pleacă chemat de sunetul unui „bucin”. Însurații și nevestele formează cete mixte de colindători și își colindă neamurile, prietenii și preotul satului. Poezia colinzilor este cu precădere religioasă, cântând Nașterea și Botezul Domnului, mai ales fiind o localitate de ciobani și păstori, existând și o temă laică a celor „trei păstori” care uneori împletesc cunună de flori, dar alteori se împart în taberele motivul mioritic. Indiferent de caracterul religios sau laic al
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
noi atât, de la Dumnezeu mai mult!”. În același timp închină fiecare un pahar cu mirii, felicitându-i pe aceștia și urându-le ca în versul lui Coșbuc: Și astfel, încă de la petrecerea de la nuntă se plănuiește următoarea petrecere, cea a botezului, deoarece scopul principal al unirii în dragoste prin căsătorie este procrearea de prunci care să ducă mai departe tradiția, numele și renumele. La început a luat ființă o școală primară confesională, după perioada Gheorghe Șincai și Petru Maior, în cătunul
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
Iosif, Silviu, Valer. • Femei: Eva, Maria (foarte frecvent), Anica, Anișoara (Ana), Ilișca, Cristuța, Treja, Mălicuța. De la mijlocul sec. XX acestea au dispărut în cea mai mare parte (multe din ele au o formulare ungurească). După anii 1950-1960-1970 vechile nume de botez dispar cu totul, apărând altele „moderne" cu folosință în diferite părții ale țării: • Alina, Gabi, Doina, Eli, Neli, Simona, etc. • Daniel, Gabriel, Silviu, Dan, Sorin, s-a păstrat Neluțu, Marius. Astfel că deceniile de la mijlocul sec. XX, au adus odată cu
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Status Animarum (Starea Sufletelor) din 1781, cel mai vechi recensământ al catolicilor din Somușca. Aceste documente statistice confesionale sunt inserate în registrele parohiale alături de alte surse documentare, deosebite pentru studiul istoriei catolicilor și cultului catolic, cum ar fi „cărțile” de botezuri, căsătorii și morți, ori „cărțile” de administrație. Cel mai vechi „Liber Status Animarum” datează din anul 1781, fiind întocmit de către preotul Aloysius Maffei, paroh la Faraoani atunci. În cadrul acestei „stări a sufletelor”, care se găsește într-un registru al parohiei
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
sub camera reginei. În februarie 1850, primul ministru Narváez anunță în fața parlamentului că "regina este foarte probabil însărcinată în luna a cincea". Copilul se naște pe 12 iulie 1850, i se pune numele Ferdinand și moare la puțin timp după botez. La 20 decembrie 1851 regina naște al doilea copil, o fiică botezată cu prenumele său, Isabela. De doi ani favoritul ei este ofițerul José María Ruiz de Arana. Regina va mai dărui dinastiei Bourbon din Spania încă trei infanți și
Isabela a II–a a Spaniei () [Corola-website/Science/300855_a_302184]
-
iarna și cușmă ori clomp. Iarna toată lumea purta sumane, cusute la femei cu fitău roșu. Momentele importante din viața familiei prilejuiesc bogate manifestări spirituale ale satului. Unele dintre ele ca nașterea, nunta și înmormântarea sunt mai amplu reprezentate. Altele ca botezul și onomasticile sunt de o amploare mai redusă. Există o serie de credințe și obiceiuri menite să apere copilul de forțele malefice încă înainte de a se naște și povățuiesc femeia însărcinată cum să se comporte. Ea nu trebuie să mănânce
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Atunci tânărul respectiv va cumpăra ceva de acest ban pentru perechea lui fără ca aceasta să știe și în momentul când i-l dăruiește zice în gând: „Să fiu văzut înaintea ta cum este văzut copilul mic înaintea părinților” (Maria Copil). Botezul este urmat totdeauna de o mică petrecere cu rudele apropiate și cu nașii. Toți duc daruri și-i urează copilului noroc în viață și ,creștere mare”. Primul cuvânt al copilului este așteptat cu interes de către părinți, deoarece el indică sexul
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
care le întâlnim, cu mici deosebiri, în prima parte a desfășurării nunții. Grăitorul zice „Cinstiti gazdi,/ Am călătorit/ Ș-am vinit/ La casa dumeavoastă ne-am oprit/ Că tânăru nost zâci așe/ Pân gura me: -Datu-mi-o Dumnezo naștiri/ După naștiri botez/ După botez creștiri/ Și ceasu dă căsătorii mi-o vinit./ Am auzât c-avețî o crăiasî păntru tânăru nost./ Dacă ni-ți da/ Bunî plat-âțî căpăta.” Unul dintre gazde, grăitorul miresei, zice: ,Dacî ni-țî plăti/ Om prindi caii/ Și lume tătî
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
întâlnim, cu mici deosebiri, în prima parte a desfășurării nunții. Grăitorul zice „Cinstiti gazdi,/ Am călătorit/ Ș-am vinit/ La casa dumeavoastă ne-am oprit/ Că tânăru nost zâci așe/ Pân gura me: -Datu-mi-o Dumnezo naștiri/ După naștiri botez/ După botez creștiri/ Și ceasu dă căsătorii mi-o vinit./ Am auzât c-avețî o crăiasî păntru tânăru nost./ Dacă ni-ți da/ Bunî plat-âțî căpăta.” Unul dintre gazde, grăitorul miresei, zice: ,Dacî ni-țî plăti/ Om prindi caii/ Și lume tătî om umbla
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Ștefan, precum sfiintii din Biblie iar fetele erau botezate cu numele de Maria, Elenă, Olimpia, Ana după numele mamelor sau bunicelor. Copiii au fost și au rămas bucuria și strădania părinților care-și împărțeau averea atunci cand ajungeau să-i căsătorească. Botezul și nunta erau de altfel evenimentele ce aduceau bucuria oamenilor și îndeobște la petrecerile ce se organizau în sat participa toată suflarea omenasca în frunte cu preotul. În astfel de ocazii, bărbații și femeile își puneau pe ei hainele de
Toderița, Brașov () [Corola-website/Science/300974_a_302303]
-
evenimentele ce aduceau bucuria oamenilor și îndeobște la petrecerile ce se organizau în sat participa toată suflarea omenasca în frunte cu preotul. În astfel de ocazii, bărbații și femeile își puneau pe ei hainele de sărbătoare, costumele tradiționale, specifice zonei. Botezul se ținea în casa părinților noului născut iar nuntă în casa părinților celui ce i se spunea până atunci fecior în casă. După fiecare eveniment de acest gen, oamenii se odihneau și apoi luau din nou coarnele plugului pentru că timpul
Toderița, Brașov () [Corola-website/Science/300974_a_302303]
-
interioară a fost realizată în nulei și restaurată în 1994. Biserică dispune de o clopotnița din cărămidă și învelita cu tablă. Căminul cultural este folosit pentru organizarea de întâlniri distractive cu tinerii comunei, discoteci, evenimente gen zi de naștere, nunți, botezuri, tot aici se mai țin într-o sală special amenajată ședințele Consiliului local și alte întâlniri cu cetățenii comunei, etc. Căminul, fiind construit din perioada comunistă, se află într-o stare de avansată de degradare find renovat între anii 2008-2009
Comuna Nenciulești, Teleorman () [Corola-website/Science/301816_a_303145]
-
adunau din loc în loc în sat, la câte o poartă, și stăteau până noaptea târziu de vorbă, în timp ce copii se jucau împrejur. Uneori, la clicuri, se cânta la fluier ori caval. Alte obiceiuri specifice se mai desfășurau la nunți, înmormântări, botezuri (datul de grindă, de ex. ), dar astăzi sunt pe cale de dispariție (cele de la înmormântări se păstrează mai bine, dată fiind frecvența acestora). "Bomb" pentru corcoduș; "tron" pentru sicriu; "drăidi" și "iakakui" pentru demon; "bradoș"/"brandoș" pentru mucenic/măcinic; "aralie" pentru
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
să sfârșească treburile casnice înaintea sarbatorilor. Astfel că Melanca mătura casa, aranja colturile fețelor de pernă, făcea patul sau aranja bucatele pe masă. Tot în Ajunul Crăciunului, copii dar și adulții merg cu "vecera" la bunici sau la nașii de botez sau de cununie după caz. Acest obicei încă se mai păstrează chiar dacă a mai suferit mici adaptări. După ce se încheie colindatul, se pregătește un colac sau pâine învelită într-un ștergar (prosop) alături de care se dăruiesc și obiecte vestimentare sau
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
la plecare ei primesc de asemenea un colac sau pâine, un prosop și câte ceva pentru fiecare membru din familie (ciorapi, batiste, săpunuri, etc). De regulă parinții duc vecera la nașii de cununie, iar copii la bunici și la nașii de botez.
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
Căpșunenii", au circulat amândouă, iar prin contopire au dat numele actual "Căpușneni". Un alt argument, al ipotezei că locuitorii din "Căpușneni" provin din Ardeal este numele de familie al sătenilor. Astfel numele de famili formate prin adăugarea la numele de botez a sufixului "-esc(u)". De exemplu "Coroescu", "Galescu", frecvente în Moldova, lipsesc în Ardeal. Iar nume precum, "Macovei", "Pânzaru", "Dulgheru", "Stoleru", lipsesc în satele de pe valea Horăieții și se găsesc numai în "Căpușneni". Prima dată satul a fost format "În
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
modest deoarece nu erau învățători, manuale, caiete, material didactic, lemne pentru încălzirea claselor etc. Documentele menționează ca învățători în școlile din comună pe: Vasile Bârjoveanu, Teodor Sălăgeanu, Vasile C. Telega, Vasile Grigoriu, Eduard Enășescu, Clementina Zaharescu, Constantin Mandinescu, Vasile I. Botez, Ion Vasiliu. Starea învățământului din comuna Fântânele este sugestiv reliefată prin raportul pe care-l face Revizoratul Școlar către Prefectură la 16 octombrie 1903 (Dosar 25/1903 - Școlile): Din anul 1948 și până în anul 1950, de la Școala Bănești au fost
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
fbid=400549100015021&set=pb.100001798048576.-2207520000.1350197632&type=1&theater]) Codul poștal al satului este 727335.() Cea mai veche mărturie este din 25 ianuarie 1648 când Ion Bercea din Corni e martor când slugile domnești Ursu și Pătrașcu, feciorii lui Botez din Giurgești au primit danie o jrebie în Siliște.() Satul Corni este parohie ortodoxă cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil.In biserică satului au slujit:preotul Ion Marian, preotul Gherghina Nicolae și mai nou preotul Ursuleasa Tache. În localul
Corni, Suceava () [Corola-website/Science/301942_a_303271]
-
Boșotiani. În anul 1803, sătul Fântânele aparținea pitarului Iordache Cănănău care avea 2.248 lei bir, 5 breaslași cu 72 lei bir și 166 liuzi. La 26 iunie 1841 se dă anaforaua divanului în pricina de judecată dintre banul Costache Botez (proprietarul moșiei Siliștea) și postelnicul Costache Cănănău (posesorul moșiilor Roșcani și Stârceni (Fântânele)) pentru o bucată de teren din moșia Siliștea. Satul Bănești apare și el târziu în documentele scrise. În prezent aceste două sate despărțite doar printr-un drum
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
Apafi, (o diplomă în limba latină) prin care dijmele pe care le plăteau locuitorii satului Szasz Lona erau donate parohiei reformate din sat. Matricolele au fost introduse în 1770 de către pastorul Pataki Dániel I, care a însemnat într-un calendar botezurile, cununiile și înmormântările, uneori și evenimente din viața satului. Fiul său, pastorul Pataki Daniel II le notează în continuare pe o listă, iar din 1804 le transcrie în Registrul matricol. Un amănunt demn de reținut este acela că la anul
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
mod de zugrăvire a naturii. Acest lucru a determinat ca, la sfârșitul secolului al XIX-lea, majoritatea impresioniștilor să valorifice în pictura lor moștenirea lui Velázquez. vine pe lume în primăvara târzie a anului 1599, în orașul Sevilla din Andaluzia. Botezul său are loc la 6 iunie în biserica din cartierul popular "San Pedro". Era fiul lui Juan Rodriguez de Silva, dintr-o familie de nobili portughezi scăpătați, și al Jeronimei Velázquez. După obiceiul spaniol, Diego și-a adăugat numele mamei
Diego Velázquez () [Corola-website/Science/298567_a_299896]
-
folosește de persecuții în cazul în care publică opinii nepopulare. În cazul încoronării monarhilor, mulți prinți, la începutul domniei, își aleg un nume oficial care este folosit de atunci în acolo. Acest nume poate să difere de numele lui de botez. Uneori alege unul dintre numele de botez, (dacă are mai multe), alteori alege un nume total diferit de cele avute până la urcarea pe tron. Chiar dacă și când nu alege un alt nume, după încoronare, la nume i se adaugă un
Pseudonim () [Corola-website/Science/298577_a_299906]
-
publică opinii nepopulare. În cazul încoronării monarhilor, mulți prinți, la începutul domniei, își aleg un nume oficial care este folosit de atunci în acolo. Acest nume poate să difere de numele lui de botez. Uneori alege unul dintre numele de botez, (dacă are mai multe), alteori alege un nume total diferit de cele avute până la urcarea pe tron. Chiar dacă și când nu alege un alt nume, după încoronare, la nume i se adaugă un numeral ordinal. La fel se întâmplă și
Pseudonim () [Corola-website/Science/298577_a_299906]