9,463 matches
-
a devenit o știință în adevăratul sens al cuvîntului decît cu acest preț. Chimia s-a văzut totuși constrînsă să abordeze din nou în cele din urmă problema fundamentală a alchimiei: transmutația materiei. Diferența constă în faptul că în cazul chimiei problema nu este pusă speculativ, ci metodic, ceea ce a permis găsirea unei soluții veridice. Ar putea oare psihologia să cunoască o revenire asemănătoare? După ce s-a îndepărtat de filosofic, creîndu-și un instrument metodic necesar scrutării funcționării psihicului nu numai în
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
intrinsece de a se reflecta în gîndire, de a deveni gîndire, nevoie care este sursa oricărei științe. Putem oare spera că psihologia va putea găsi o soluție problemei metafizice și morale într-un mod la fel de fericit în care a reușit chimia să ajungă la soluționarea problemei alchimiei? Firește, discreditarea, care vizează mai ales metafizica, are un grad foarte ridicat. Dar poate fi ea mai mare decît cea care a vizat mult timp alchimia? Cu toate acestea, revenirea psihologiei la problema cea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mare decît cea care a vizat mult timp alchimia? Cu toate acestea, revenirea psihologiei la problema cea mai veche și, evident, fundamentală a vieții nu va fi justificată decît cu condiția demonstrării faptului că această problemă cum a fost cazul chimiei și al revenirii ei la transmutație reiese în cele din urmă din cercetarea metodică aproape fără intenție și că este pusă pe un alt plan și sub un aspect nou. Ca să se separe cît mai radical posibil de speculații, psihologia
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
stabilească relații. Este oare vorba despre o știință? Nu ne rămîne decît speranța într-un răspuns afirmativ. Nu posedăm decît materia din care va trebui să extragem știința aceasta... Deocamdată, psihologia se află tot în starea în care se găsea... chimia înainte de Lavoisier și de descoperirea legii conservării masei." Iar afirmînd că va apărea un Lavoisier al psihologiei, autorul are extraordinarul curaj de a adăuga: El va apărea în calitate de metafizician, fapt impus de natura problemei psihologice." Nu putem ignora faptul că
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de a adăuga: El va apărea în calitate de metafizician, fapt impus de natura problemei psihologice." Nu putem ignora faptul că se va remarca într-o zi că prin demonstrarea posibilității analizării extra-conștientului Freud a făcut pentru psihologie ceea ce făcuse Lavoisier pentru chimie. Singurul lucru care i se va putea reproșa este faptul că nu a fost suficient de "metafizic". Ca să exprimăm această idee în termeni mai puțin șocanți și mai psihologici: el a confundat supraconștientul cu subconștientul. Supraconști-entul este instanța care creează
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de Științe din București Fiica unui inginer constructor, Gabriela Chaborski a urmat liceul la Ploiești, apoi științele fizico-chimice la Universitatea din București, unde a obținut în 1916 licența. In 1918 și-a susținut doctoratul. O parte dintre lucrările ei de chimie, unele comunicate la Academia Română, au fost elaborate în colaborare cu profesorul G. G. Longinescu, care, pierzîndu-și aproape cu totul vederea, numai cu sprijinul ei devotat a putut să-și continue activitatea de laborator și de creație. Gabriela Chaborski a fost
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
fost elaborate în colaborare cu profesorul G. G. Longinescu, care, pierzîndu-și aproape cu totul vederea, numai cu sprijinul ei devotat a putut să-și continue activitatea de laborator și de creație. Gabriela Chaborski a fost vicepreședintă a Societății Române de Chimie (prima româncă ridicată la o asemenea demnitate). 7. Irina Constanziu - Vlassopol (19 iunie 1900, Iași-1979, București) A fost prima femeie ofițer de marină din România. Fiica generalului Mihail Constanziu (comandantul Diviziei 2 Cavalerie, Iași), a făcut cursurile primare și gimnaziale
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
5 decembrie 1975, Cluj-Napoca) Chimist, inventator, prima femeie decan din România. S-a născut la Iași, într-o familie modestă, ca fiică a lui Constantin, inspector C.F.R. și a Smarandei Ripan, absolventă a unei școli profesionale de croitorie. A studiat chimia la Facultatea de Științe a Universității din Iași. Având rezultate foarte bune a fost numită preparator la Secția de chimie minerală întemeiată de Petru Poni (1919), anul următor fiind avansată asistent la Laboratorul de chimie fizică al Facultății. În același
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
ca fiică a lui Constantin, inspector C.F.R. și a Smarandei Ripan, absolventă a unei școli profesionale de croitorie. A studiat chimia la Facultatea de Științe a Universității din Iași. Având rezultate foarte bune a fost numită preparator la Secția de chimie minerală întemeiată de Petru Poni (1919), anul următor fiind avansată asistent la Laboratorul de chimie fizică al Facultății. În același an se transferă pe postul de șef de lucrări la Laboratorul de chimie anorganică din cadrul Facultății de Științe a Universității
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
profesionale de croitorie. A studiat chimia la Facultatea de Științe a Universității din Iași. Având rezultate foarte bune a fost numită preparator la Secția de chimie minerală întemeiată de Petru Poni (1919), anul următor fiind avansată asistent la Laboratorul de chimie fizică al Facultății. În același an se transferă pe postul de șef de lucrări la Laboratorul de chimie anorganică din cadrul Facultății de Științe a Universității din Cluj-Napoca, pentru a-și definitiva teza de doctorat, pe care o va susține în
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
a fost numită preparator la Secția de chimie minerală întemeiată de Petru Poni (1919), anul următor fiind avansată asistent la Laboratorul de chimie fizică al Facultății. În același an se transferă pe postul de șef de lucrări la Laboratorul de chimie anorganică din cadrul Facultății de Științe a Universității din Cluj-Napoca, pentru a-și definitiva teza de doctorat, pe care o va susține în 1922 devenind, astfel, prima femeie doctor în chimie din România. În 1925 predă un curs de chimie analitică
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
transferă pe postul de șef de lucrări la Laboratorul de chimie anorganică din cadrul Facultății de Științe a Universității din Cluj-Napoca, pentru a-și definitiva teza de doctorat, pe care o va susține în 1922 devenind, astfel, prima femeie doctor în chimie din România. În 1925 predă un curs de chimie analitică la Facultatea de Medicină și Farmacie din Cluj, iar în 1930 devine docent la Facultatea de Științe a Universității clujene. Decan (1948-1953) al Facultății de Chimie (înființată în 1948) din cadrul
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
de chimie anorganică din cadrul Facultății de Științe a Universității din Cluj-Napoca, pentru a-și definitiva teza de doctorat, pe care o va susține în 1922 devenind, astfel, prima femeie doctor în chimie din România. În 1925 predă un curs de chimie analitică la Facultatea de Medicină și Farmacie din Cluj, iar în 1930 devine docent la Facultatea de Științe a Universității clujene. Decan (1948-1953) al Facultății de Chimie (înființată în 1948) din cadrul Universității din Cluj, al cărei rector a fost în
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
prima femeie doctor în chimie din România. În 1925 predă un curs de chimie analitică la Facultatea de Medicină și Farmacie din Cluj, iar în 1930 devine docent la Facultatea de Științe a Universității clujene. Decan (1948-1953) al Facultății de Chimie (înființată în 1948) din cadrul Universității din Cluj, al cărei rector a fost în 1952 - 1957. În 1951 înființează Institutul de Chimie pe care l-a condus până în 1970. A publicat peste 250 de lucrări de specialitate și a primit de la
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
din Cluj, iar în 1930 devine docent la Facultatea de Științe a Universității clujene. Decan (1948-1953) al Facultății de Chimie (înființată în 1948) din cadrul Universității din Cluj, al cărei rector a fost în 1952 - 1957. În 1951 înființează Institutul de Chimie pe care l-a condus până în 1970. A publicat peste 250 de lucrări de specialitate și a primit de la Oficiul de Stat pentru Invenții, datorită vastei sale experiențe în cercetare, mai multe certificate de autor pentru unele invenții realizate în
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
de autor pentru unele invenții realizate în colaborare cu colegii de la institut. Meritele incontestabile ale Ralucăi Ripan au fost recunoscute și în afara granițelor României: doctor honoris causa al Universității „Nikolaus Kopernicus” din Torun (Polonia), membru de onoare al Societății de Chimie Industrială din Franța, precum și al Societății Germane de Chimie. 23. Maria Rosetti (1819, Guernesey, Anglia 13/14 februarie 1893, Bucuresti) Prima publicistă din România. Cu tatăl căpitan scoțian și mama franțuzoaică, pe numele adevărat Mary Grant, a trăit în adolescență
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
colegii de la institut. Meritele incontestabile ale Ralucăi Ripan au fost recunoscute și în afara granițelor României: doctor honoris causa al Universității „Nikolaus Kopernicus” din Torun (Polonia), membru de onoare al Societății de Chimie Industrială din Franța, precum și al Societății Germane de Chimie. 23. Maria Rosetti (1819, Guernesey, Anglia 13/14 februarie 1893, Bucuresti) Prima publicistă din România. Cu tatăl căpitan scoțian și mama franțuzoaică, pe numele adevărat Mary Grant, a trăit în adolescență în Provence, Franța. S-a căsătorit în 1847, în
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
care sunt concepute programele școlare a căror vocație enciclopedică rămâne uimitoare, chiar dacă perioada de școlarizare nu a încetat să crească și relațiile "ierarhice". Fitz- Gibbon (1996, p. 184) propunea ca model experiența lui Max Perutz, câștigător al Premiului Nobel pentru chimie (biochimie), în cercetările sale despre hemoglobină: acesta descria cum, în Regatul Unit, MRC (Medical Research Council) "instituise un sistem în cadrul căruia cercetătorii individuali erau în contact cu administratori individuali care se familiarizau cu munca lor și făceau tot ce le
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ca un cod digital (viața in silico - vezi Casti, 1993Ă, demersurile ciberneticienilor, ale tehno-biologilor și ale artiștilor vieții artificiale doresc să rescrie alfabetul genetic în noi forme existențiale. Pentru această finalitate, se derulează cercetări variate, de la modele sintetice evolutive la chimie artificială și la teorii ale haosului și ale complexității (vezi Kaneko, 1995Ă, de la paradigme ale autopoieticii și de la sisteme autoorganizaționale la robotică evolutivă și hardware evolutiv, de la programe de ordinator care evoluează prin analogie cu fenomenele vieții până la modelări sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
unor paralele cu domeniul artelor plastice (promovare unor manifeste, programe comune) muzee de artă, muzee tehnice, muzee în aer liber muzee ale literaturii, muzee de artă studiul structurilor naturale și transformarea acestora în structuri plastice vin în sprjinul botanicii, biologiei, chimiei cu geografia, prin localizarea în spațiu și timp a unor școli, curente, grupări artistice și a elementelor specifice: arhitectură, sculptură, pictură, artele decorative, designul. muzee ale științelor naturii, muzee specializate, muzee ecologice, muzee etnografice / în aer liber muzee specializate studiul
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
a unor școli, curente, grupări artistice și a elementelor specifice: arhitectură, sculptură, pictură, artele decorative, designul. muzee ale științelor naturii, muzee specializate, muzee ecologice, muzee etnografice / în aer liber muzee specializate studiul materialelor și tehnicilor de lucru cu fizica și chimia cu estetica și filosofia, la nivelul concepției operei de artă și a viziunii artistului, demers creator muzee ale științei și tehnicii, muzee de artă, muzee în aer liber muzee ale istoriei, muzee etnografice / în aer liber, muzee de artă cu
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Beznea, Ion Jianu, Gh. Zota, D. Dumitrescu - Mante, dr. Bâlcu, dr. Ghiulamila, dr. I. Teodorescu ș.a. Spitalul - construit după concepția și sub supravegherea dr. Nasta, avea o dispoziție funcțională modernă. La parterul clădirii erau amplasate cabinetele de consultații, laboratoarele de chimie, radiologia, bacteriologie etc., farmacia și centrala telefonică. La primul nivel se afla sectorul septic - 4 saloane, cu sală de operație și anexele ei, iar deasupra radiologiei un salon cu bolnavii pentru fracturi, dotat cu aparat de radiologie alimentat de la serviciul
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
din primii ani de activitate - instituția prin personalul său elevat dovedește a avea o viziune largă asupra urgențelor în medicină - îndeosebi cele chirurgicale și traumatologice. Își desfășoară aici, activitatea, medici specialiști în domeniile obligatorii de investigație în urgențe: radiologie, laborator, chimie, medicină internă. Să amintim numai pe dr. Emil Crăciun - la anatomie patologică, pe viitorul academician Eugen Macovschi la serviciul de laborator, pe dr. Dinischiotu - viitorul profesor de clinică medicală. Toți cei care au lucrat la Spitalul de urgență Floreasca recunosc
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de stat de la asigurările sociale, în anul 1949 spitalul avea 130 de angajați, personal medical și auxiliar sanitar, 91 administrativ și era organizat pe trei servicii de chirurgie, unul de ortopedie, două de boli interne, serviciu de fizioterapie, laborator, bacteriologie, chimie, anatomie patologică, farmacie. Acestea sunt pe scurt destinul și dramele de început ale Spitalului Clinic de Urgență Floreasca și ale primului său ziditor. CAPITOLUL 7 ASISTENȚA CHIRURGICALĂ ȘI ORTOPEDICĂ DE URGENȚĂ A COPILULUI Istoria propriu-zisă a asistenței spitalicești a copilului
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
non-stop) medici și chimiști. Dimineața era prezent întreg colectivul laboratorului: 3 medici și 2 chimiști, toți ai Spitalului de Urgență: dr. Ambrus, șeful laboratorului, dr. Androniu Viorica și dr. Manciulescu Viorica; cei 2 chimiști Stalberg și Pascal Valeria, doctor în chimie. Aceasta luase doctoratul în Germania la cunoscutul Institut Max Plank, sub îndrumarea prof. Butenant - laureat al Premiului Nobel. Profesorul venit o dată în vizită în România, a ținut neaparăt să-și vadă fosta sa elevă (el îi ceruse ca să rămână în
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]