9,109 matches
-
afară de moară Assan. Construcția propriu-zisă a fost realizată folosind constructori și meșteri nemți. La data respectivă, construcția unui coș al fabricii a fost oprită când atinsese înălțimea de 10 metri, fiind considerată prea mare. După plata unor compensații către primărie, coșul a fost ridicat până la înălțimea proiectată de 26 de metri. În registrele comerciale, Moară lui Assan era înregistrată că «Societatea Anonimă „Fabricile Assan”» pentru industria și comerțul fainii, uleiurilor vegetale, lacurilor, culorilor și altor produse similare". De-a lungul timpului
Moara lui Assan () [Corola-website/Science/309992_a_311321]
-
Tohani, județul Buzău, fiind format din „însurăței” (împroprietăriți la 1880, pe moșia Znagoveanca); el a trecut înainte de 1925 la comuna Mihăilești, din care a făcut parte până în 1931, când comuna a fost înființată pentru prima oară, cu satele Florica și Coșuri. Comuna a fost transferată în 1950 la raionul Pogoanele din regiunea Buzău, și apoi (după 1952) la raionul Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Florica a fost retransferată județului Buzău (reînființat) și imediat desființată și inclusă din nou în
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
Totuși acest tip de centrală prezintă interes mai ales pentru țările în curs de dezvoltare, unde cu investiții mici se pot utiliza resursele naturale, radiația solară din belșug și suprafețe aride neconstruite. Centralele termice solare utilizează așa numitul efect de coș, la care aerul cald datorită densității mici se ridică. Din punct de vedere constructiv, rolul colectorului solar îl are o suprafață de ordinul hectarelor prevăzută cu acoperiș transparent, sub care aerul și solul se încălzesc sub efectul de seră. Aerul
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
punct de vedere constructiv, rolul colectorului solar îl are o suprafață de ordinul hectarelor prevăzută cu acoperiș transparent, sub care aerul și solul se încălzesc sub efectul de seră. Aerul cald se mișcă spre centrul construcției unde se află un coș prin care se ridică în sus. Vântul ascensional astfel creat acționează mai multe turbine cuplate cu generatoare de energie electrică. Cu toate că din punct de vedere tehnic realizarea este destul de simplă, dezavantajul constă în randamentul scăzut de cca. 1 % în cel
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
în cel mai bun caz. Pentru a obține o putere comparabilă cu cea a unei centrale pe bază de cărbune este nevoie ca întreaga construcție să acopere o suprafață de mai mult de 100 km și să se construiască un coș cu înălțimea de 1000 m sau mai mult. O instalație pilot a fost construită în anii 1980 în Manzanares/Spania având un un diametru de 244 m și un turn înalt de 194 m și lat de 10 m rezultând
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
Grupul Sodexo este prezent în România prin compania Sodexo Pass România - Benefits& Rewards Services, unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața tichetelor de masă De asemenea, Sodexo oferă companiilor posibilitatea de a achiziționa coșuri cadou pentru angajați și parteneri. În 2013, Sodexo estima că 68% din cererea pentru astfel de coșuri se intensifică în perioada Sărbătorilor de iarnă și de Paște. Istoria tichetelor de masă începe în Marea Britanie, în anii 1950. Nevoia utilizării unui
Sodexo România () [Corola-website/Science/309011_a_310340]
-
Benefits& Rewards Services, unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața tichetelor de masă De asemenea, Sodexo oferă companiilor posibilitatea de a achiziționa coșuri cadou pentru angajați și parteneri. În 2013, Sodexo estima că 68% din cererea pentru astfel de coșuri se intensifică în perioada Sărbătorilor de iarnă și de Paște. Istoria tichetelor de masă începe în Marea Britanie, în anii 1950. Nevoia utilizării unui astfel de sistem a fost percepută de un bărbat pe nume John Hack, în timp ce lua prânzul. Acesta
Sodexo România () [Corola-website/Science/309011_a_310340]
-
an clădirile în care funcționa școala de agricultură și 44 hectare de teren. Dobrovățul a funcționat ca mănăstire de călugări doar până în anul 1948, când în complexul monahal s-a stabilit din nou o școală și un atelier de împletit coșuri din răchită. Începând din anul 1970, biserica ștefaniană și paraclisul lui Simion Movilă au fost administrate de Mitropolia Moldovei și Sucevei sub forma unor biserici parohiale. În perioada 1974-1976, au avut loc cercetări arheologice conduse de Nicolae Pușcașu, precum și lucrări
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
ulterior un etaj. Clădirea a fost folosită de călugări până în 1863. În această clădire au funcționat după secularizarea averilor mănăstirești o pușcărie (1865-1900), un orfelinat de fete (1900-1903), o școală de agricultură (1903-1930) și o școală și atelier de împletit coșuri din răchită a Inspectoratului Silvic Iași (1948-1970). Începând din anul 1990, aici s-au amenajat chiliile călugărilor, trapeza și un mic paraclis. În anul 2004, a fost amplasat în incinta mănăstirii un bust de bronz al lui Ștefan cel Mare
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
iar casele sunt făcute din lemn sau din lut amestecat cu nuiele. În Transcaucazia centrală și de est, casele sunt prevăzute cu un fel de cupolă pregătită din stâlpi, cu o deschidere în partea superioară, care servește ca fereastră și coș deopotrivă. Peste tot în Caucaz se găsesc urmele unui sistem patriarhal bazat pe clanuri și al unei organizări tribale a societății. Aceste trăsături au fost mai bine păstrate la munteni. În orice caz, sistemul tribal, în general, este în curs
Transcaucazia () [Corola-website/Science/309186_a_310515]
-
beton ciclopian turnat în cofraj. Pardoseala este din lut stabilizat + strat filtrant de balast în ambele încăperi. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță în rânduri suprapuse și șarpantă în îmbinări chertate. Fumul este evacuat printr-un coș de cărămidă. Instalația de măcinat are în exterior, fixată de grindei, o roată verticală cu cupe, acționată cu energie hidraulică. Apa este dirijată printr-un jgheab din scânduri (latoc) deasupra roții hidraulice verticale (roata cu cupe). Apa este dirijată prin
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
oțel și 4,6 milioane tone de oteluri plate. Mechel (l. rusă Мечел - челябинский металлургический комбинат) = Combinatul metalurgic din Celiabinsk (Rusia). Grupul siderurgic rus Mechel a intrat pe piața românească în 2002 și controlează combinatele Mechel Câmpia Turzii (ÎNȘI), Mechel Târgoviște (COȘ), Ductil Steel Oțelu Roșu și Laminorul Brăila. În anul 2010, producția de oțel a companiei în România a fost de 827.371 de tone, fabricarea de laminate la cald a fost de 855.760 de tone, iar volumele de sârmă
Mechel () [Corola-website/Science/310535_a_311864]
-
volumele de sârmă și produse din sârmă au fost de 152.180 de tone. În mai 2008, compania deținea 80% din producția de oțel-beton din România. Compania a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni (83,99%) de la "Combinatul de Oteluri Speciale (COȘ) din Târgoviște" în anul 2002 pentru suma de 60 de milioane USD, iar în anul 2003 pachetul de 73,4% din acțiunile combinatului "Industria Sârmei Câmpia Turzii" pentru 27 milioane USD. Combinatul "Industria Sârmei Câmpia Turzii" este cel mai mare producător de
Mechel () [Corola-website/Science/310535_a_311864]
-
integral de acțiuni al companiei Ductil Steel Buzău. Achiziția situează compania pe primul loc în piața românească de oțel-beton, cu o cotă de 45% din piață. Ductil Steel Buzău, cuprinde și activitatea de la combinatul Socomet din Oțelu Roșu. Mechel Târgoviște (COȘ) este listata pe Bursă, iar acțiunile Mechel Câmpia Turzii sunt tranzacționate pe piată RASDAQ La finele primului trimestru din 2009, Mechel Târgoviște avea un numar de 3.128 de salariați. Cifra de afaceri: Venit net în 2008: 60 milioane euro Număr
Mechel () [Corola-website/Science/310535_a_311864]
-
energia electrică. Imaginea propusă de către artistul grafic are în vedere reprezentarea, tot dintr-o perspectivă montantă, a unei spectaculoase căderi de apă dirijate printr-un baraj, o edificare inginerească aptă să controleze forța motrică a elementului acvatic. Construcția masivă și coșurile verticale ce scot rotocoale formidabile de fum, adăpostesc misterul unui proces demiurgic datorat inventivității umane: anume, transformarea f luidității rebele, libere și nedirijate a naturii, în electricitate. Dincolo de impresionanta desfășurare de forțe, contrapuse din nou prin raportarea simbolică dintre natura
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
va face simțită abia mult mai tarziu, poate și pentru că opera să a fost editata postum ("O Livro de Cesário Verde, 1901"). El a reușit, că nimeni altul, să dea o expresie poetica realității obiective și cotidiene. În opera să coșul florăresei, pepenii, merele, lemnul pomilor, uneltele dulgherilor, străzile din Lisabona, vitrinele magazinelor, diminețile de lucru și nopțile luminate cu lămpile de gaz capătă frumusețe și sens. Toate acestea sunt redate într-o formă impresionant de exactă, fără emfaza, cu aparentă
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
Boletus badius" și alți boleți, se pot usca înșirați unul câte unul pe sfoară și atârnați la uscat, fie la soare, fie de tavanul bucătăriei. Altă variantă este să fie curățați, dar fără a fi spălați, și puși într-un coș de răchită sau într-o sită de bambus, într-un loc călduț (pe sobă sau pe rezervorul de apă caldă). Odată uscați, se păstrează cel mai bine în borcane închise etanș. Uscarea lor în cuptor nu este indicată, deoarece se
Hrib cenușiu () [Corola-website/Science/309377_a_310706]
-
Scărița-Belioara este o rezervație geobotanica din masivul Muntele Mare, pe teritoriul comunelor Ocoliș și Poșaga (județul Albă), cu vârfuri muntoase înalte, sub formă de turle (Colțul Bleantului, Piatra Belii, Vârful Negrilii) și cu numeroase peșteri (Coșul Boului, Peșteră fără Fund, Peșteră Roșie, Peșteră Lungă, Peșteră Călugărului, Peșteră lui Filip, Peșteră Coltului Rotund etc). Rezervatia cuprinde „Șesul Craiului” situat pe un platou calcaros la pește 1350 m altitudine, în continuare pădurea de pe muntele Scărita, precum și spectaculoase abrupturi
Șesul Craiului - Scărița-Belioara () [Corola-website/Science/309431_a_310760]
-
făceau un trai prin vânzarea de cherestea din bambus tare. Pe lângă taierea copacilor pentru a vinde lemnul, cei săraci își câștigau existența din transformarea lemnului în cărbune, arderea de scoici pentru a face var, vase din ceramică, preșuri țesute și coșuri. În partea de nord, cel mai frecvent, transportul se făcea cu trasura trasă de cai, în timp ce în partea de sud, multitudinea de râuri, canale și lacuri, au făcut transportul pe apă ieftin și ușor. Deși partea de sud s-a
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
legislația au dus la un considerabil progres în diminuarea poluării aerului și apelor în țările dezvoltate. Vehiculele din 1990 emit mai puțini oxizi de azot decât cele din 1970; centralele electrice ard acum mai puțini combustibili pe bază de sulf; coșurile industriale au acum filtre prin care se reduc emisiile și nu se mai folosește benzină cu plumb. Țările în curs de dezvoltare continuă să se lupte cu poluarea fiindcă nu au tehnologii pentru filtrare și curățare și trebuie să își
Poluare () [Corola-website/Science/310466_a_311795]
-
fotbal bine pregatită și amenajată. Oamenii locului au avut de-a lungul timpului mai multe îndeletniciri, pe parcurs unele din ele au dispărut. Astăzi meșterii din oraș se ocupă cu zugrăvitul, confecționarea obiectelor de uz casnic tradițional (mături din mălai; coșuri din viță de vie, etc.), croșetare, mai mult cele decorative. Prelucrarea lemnului, confecționarea ușilor, ferestrelor, meselor, scaunelor, dulapurilor, porților sunt întâlnite în localitate, dar pe parcursul anilor ramân tot mai puține persoane care se ocupă cu acestea.
Chirca, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305129_a_306458]
-
un perimetru de 8.75 km. Localitatea se află la distanța de 18 km de orașul Dubăsari și la 32 km de Chișinău. Satul Coșnița a fost menționat documentar în anul 1770. Numele localității Coșnița vine de la cuvîntul coșniță- „paner, coș împletit”, „coșar”, „hambar”. Figurează pe hărțile militare rusești Kaschniza. În 1772 aici erau 22 de gospodării și avea 17 bărbați „capi de familie”. În 1792 avea o populație de 859 locuitori, care scade în anii imediat următori, astfel în 1795
Coșnița, Dubăsari () [Corola-website/Science/305163_a_306492]
-
în sat, de sunt familii sărace, în conformitate cu datele prezentate de Direcția Asistență Socială. Această categorie a populației se confruntă cu probleme economice grave, cum ar fi: lipsa de surse financiare pentru procurarea lemnelor și a carburanților de foc, pentru acoperirea coșului minimal de consum și cei mai mulți dintre ei necesită acordarea ajutoarelor materiale. Efectiv această stare de lucruri nu diferă mult de la un an la altul. Ponderea gospodăriilor conduse de femei constituie 19,6%, din totalul de de gospodării existente față de 13
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
și Flota Militară Regală a Marii Britanii sunt ambele dotate cu submersibile de salvare. LR5, un tip folosit de Flota Militară Britanică, este coborât în apă de pe un vas de la suprafață și apoi ghidat spre submarinul aflat în sinistru maritim. Un coș metalic, numit lizieră de transfer, se potrivește la trapa de urgență a submarinului și asigură echipajului o cale de a trece în submersibil pentru călătoria înapoi la suprafață. Tot submersibile sunt și submarinele utilizate în scopuri științifice și industriale. Unele
Submarin () [Corola-website/Science/306025_a_307354]
-
crește pe terenuri degradate, foarte sărace, uscate și pe nisipuri. Semințele amorfei sunt foarte apreciate de unele specii avicole, cum este fazanul. Planta produce nuiele relativ drepte și destul de lungi, dar puțin flexibile, ceea ce le face improprii folosirii pentru împletirea coșurilor. Totuși ingeniozitatea oamenilor din zonele invadate le-a găsit o utilizare în confecționarea scheletului coroanelor funerare. În timp s-au constatat efecte negative asupra mediului, prin concurența făcută speciilor autohtone, ceea ce a condus chiar la eliminarea unora dintre acestea pe
Amorfă arbustivă () [Corola-website/Science/305608_a_306937]