10,052 matches
-
mai mare pentru noi, o iritare și o furie mai mare pentru turci." În ianuarie 1917, portul Wejh de la Mare Roșie a fost cucerit și, prin capitularea orașului Aqaba, în iulie, campania din Hijaz s-a încheiat cu victoria arabilor. Comandamentul britanic de la Cairo a înțeles imediat că rebelii arabi înfrânseseră mai multe trupe turcești decât britanicii și, după cum observa Lawrence oarecum malițios, "a început să își amintească cum sprijinise el revolta arabă". De acum înainte oamenii lui Feisal aveau să
T. E. Lawrence () [Corola-website/Science/307302_a_308631]
-
în importanța serviciilor sovietice,după Forțele de Rachete Strategice și Forțele Terestre. Spre deosebire de forțele de apărare aeriană occidentale,PVO Strany a fost o ramură a militarilor spre sine,separat de Aviația Sovietică.Principal său rol era făcut să intercepteze bombardierele Comandamentului Aerian Strategic (Strategic Air Command) în timp ce penetrau spațiul aerian sovietic într-un scenariu al Războiului Rece.Avea propria rețea de comandă,propriile școli,propriul radar și amplasamente de direcție a sunetului.Era compus din trei ramuri principale:unități de interceptoare
Apărarea Antiaeriană Sovietică () [Corola-website/Science/308551_a_309880]
-
evreii buni de arme, să se înroleze în Legiunea evreiască. În așezările evreiești din Palestina, parțial ocupată de britanici, inclusiv la Ierusalim, Jabotinski a rostit cuvântări înflăcărate în favoarea înrolării în armata britanică. A fost un timp ofițer de legătură pe lângă comandamentul generalului Edmund Allenby la Sarafand (Tzrifin), iar când regimentul evreiesc a primit ordinul de a intra în luptă, a demisionat și i s-a alăturat. Jabotinski a luat parte la atacul asupra podului Umm al Shart, și la cucerirea acestuia
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
evrei au fost unite intr-unul singur denumit "Rishon Bihudá" (Primul în Iudeea), având drept simbol Menora, candelabrul evreiesc cu șapte brațe. În continuare Jabotinski a îndeplinit funcția de ofițer la Statul major general britanic la Ierusalim. Văzând că politica comandamentului britanic nu ținea seama de aspirațiile și doleanțele voluntarilor evrei, Jabotinski a trimis scrisori de protest generalului Allenby și guvernului britanic, deși ca ofițer inferior, acest lucru nu era considerat cuviincios. Pe deasupra s-a declarat solidar cu nemulțumirea a 54
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
de forțele de ordine, formate din Regimentul 9 Vânători de munte, Poliție și Jandarmerie, comandate de prefectul de poliție generalul Ștefănescu și de șeful garnizoanei București, generalul Mărgineanu. Forțele de ordine se grupaseră pe strada Ion Câmpineanu, în Pasajul Român, comandamentul fiind instalat în sediul secției de poliție din pasaj. Din pasaj, generalul Mărgineanu a telefonat primului ministru Ion I.C. Brătianu cerându-i autorizația de a interveni împotriva demonstranților. Forțele de ordine au intervenit cu focuri de armă, în Piața Teatrului
Ion C. Frimu () [Corola-website/Science/307985_a_309314]
-
și i-a transmis lui Jodl autorizația privind capitularea totală și necondiționată a tutror forțelor germane. La ora 02:41 a zilei de 7 mai 1945, la sediul Cartierului General Suprem al Forțelor Expediționare Aliate din Rheims, Franța, șeful OKW - Comandamentul Suprem al Armatei Germane, generalul Alfred Jodl, a semnat documentele capitulării necondiționate a tuturor forțelor germane în fața Aliaților. Acest document includea fraza: "Toate forțele sub controlul german să înceteze operațiunile active la orele 23:01 Ora Europei Centrale (OEC) pe
Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa () [Corola-website/Science/308037_a_309366]
-
modelului McDonnell Douglas F/A-18 Horneț. În 1992, UȘ Navy a luat singura decizie posibilă:a trecut la modernizarea avionului de vânătoare Horneț. După primul zbor realizat în 1995, aeronava Super Horneț nu a fost ocolita de critici acerbe. Comandamentul Marinei Americane a rămas ferm pe poziție, iar rezultatul a fost peste așteptări, calificativele lui F/A-18E/F fiind excelente. Suprafață portanta, anvergură aripilor și stabilizatoarele sunt cu 25% mai mari decât ale modelului Horneț anterior. În plus, gurile de
F/A-18E/F Super Hornet () [Corola-website/Science/308067_a_309396]
-
general. După cel de-al doilea război mondial, pentru o scrută perioadă (25 august - 20 septembrie 1944), generalul Siminel îndeplinește funcția de director general al Serviciului Special de Informații. Apoi primește alte însărcinări importante: șef al delegației militare a Înaltului Comandament Român în Comisia de redactare a Armistițiului, șef al Comisiei militare române de legătură cu Comisia Aliată de Control. Din septembrie 1947 este consilier militar în Comisia Interministerială pentru executarea Tratatului de Pace, funcție pe care o deține până la trecerea
Victor Siminel () [Corola-website/Science/308085_a_309414]
-
Marina Regală Britanică nu dispunea la începutul războiului de suficient de multe vase de escortă cu rază mare de acțiune pentru protejarea transporturilor transoceanice și, în mod evident, nu dispunea nici de ofițeri experimentați în lupta antisubmarin în largul oceanului. Comandamentul de coastă a Royal Air Force dispunea de avioane care puteau doar mitralia submarinele aflate la suprafață sau punctul în care acesta se scufundase. În 1939, Kriegsmarine nu avea capacitatea necesară să facă față unei confruntări directe cu Marina Aliată. De
Bătălia Atlanticului (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308125_a_309454]
-
de instruire a escortelor a crescut în timp. A fost construită o nouă bază de instruire a echipajelor și ofițerilor-comandanți la Tobermory în Insulele Hebride sub conducerea viceamiralului Gilbert O. Stephenson. În februarie 1941, Amiralitatea a mutat cartierul general al Comandamentului Western Approaches de la Plymouth la Liverpool, de unde contactul cu navele din convoiele atlantice și controlul acestora era mult mai lesnicios. S-a trecut la o cooperare mai strânsă cu avioanele de recunoaștere. În aprilie, Amiralitatea a preluat controlul Comandamentului de
Bătălia Atlanticului (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308125_a_309454]
-
al Comandamentului Western Approaches de la Plymouth la Liverpool, de unde contactul cu navele din convoiele atlantice și controlul acestora era mult mai lesnicios. S-a trecut la o cooperare mai strânsă cu avioanele de recunoaștere. În aprilie, Amiralitatea a preluat controlul Comandamentului de coastă a aviației. La nivel tactic, noile radare cu unde scurte, care puteau detecta submarinele aflate la suprafață, vasele maritime mici și avioanele au început să intre în dotarea Marinei în timpul anului 1941. Impactul acestor schimbări s-a făcut
Bătălia Atlanticului (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308125_a_309454]
-
oceanului și să-și stabiliească o bază nouă de acțiune la St. John în Newfoundland. pe 13 iunie 1941, comandorul canadian L.W. Murray și-a luat în primire postul de Comandor Comandant al Newfoundland Escort Force, aflată sub comanda Comandamentului Western Approaches din Liverpool. Șase distrugătoare canadiene și 17 corvete canadiene, întărite cu 7 distrugătoare, cinci corvete și trei goelete britanice au format inițial forța canadiană de escortă. Aceste vase aflate sub comanda canadiană însoțeau convoaiele din porturile din Newfoundland
Bătălia Atlanticului (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308125_a_309454]
-
Au fost lansate opt misiuni aeriene de luptă de pe vasele comerciale, au fost distruse șase avioane ale Axei și un pilot aliat a fost ucis. Avioanele germane de recunoaștere au fost îndepărtate treptat de pe cerul Atlanticului de avioanele britanice ale Comandamentului de Coastă și de avioanele îmbarcate. Una dintre cele mai importante invenții britanică din timpul războiului a fost echipamentul de detectare direcțională cu unde radio de înaltă frecvență, așa numitul HF/DF (High-Frequency Direction-Finding), ori Huff-Duff, echipament care a fost
Bătălia Atlanticului (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308125_a_309454]
-
-le noaptea. În octombrie 1942 pierderile au crescut din nou la 258.000 t în porțiunea dintre Groenlanda și Islanda, care încă nu era acoperită suficient de patrulele aeriene aliate. Pe 19 noiembrie 1942, amiralul Noble a fost înlocuit la Comandamentul Western Approaches de amiralul Sir Max Horton. Horton a folosit mumărul tot mai mare de vase de escortă pentru organizarea „grupurilor de sprijin”, care erau folosite la întărirea convoaielor care deveneau ținta atacurilor germane. Spre deosebire de grupurile de escortă obișnuite, grupurile
Bătălia Atlanticului (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308125_a_309454]
-
după care a urmat cursurile Școlii de Artilerie, Geniu și Marină, devenind sublocotenent de marină la 15 iunie 1915. În anul următor, România a intrat în război, iar tânărului ofițer i s-a încredințat funcția de comandant al navei de comandament "Principele Nicolae", fiind in acelasi timp adjutant al contraamiralului Nicolae Negru, comandantul Flotei de Operații româno-ruse de pe Dunăre. Distingându-se în timpul acțiunilor militare din primul război mondial, a fost decorat cu Ordinul Coroana României. După încheierea primului război mondial, a
Horia Macellariu () [Corola-website/Science/307477_a_308806]
-
șef al Secției Marină, la Școala de Război (actuala Universitate Națională de Apărare Carol I), comandant al acestei prestigioase instituții de învățămant militar fiind în acel moment generalul Ion Antonescu. Ulterior a fost numit ca șef de stat major la Comandamentul Forțelor Navale Maritime, apoi subșef de stat major la Comandamentul Marinei Regale. La 22 iunie 1941, când România a intrat în război împotriva Uniunii Sovietice, comandorul Horia Macellariu a fost numit în funcția de șef de stat major la Marinei
Horia Macellariu () [Corola-website/Science/307477_a_308806]
-
Națională de Apărare Carol I), comandant al acestei prestigioase instituții de învățămant militar fiind în acel moment generalul Ion Antonescu. Ulterior a fost numit ca șef de stat major la Comandamentul Forțelor Navale Maritime, apoi subșef de stat major la Comandamentul Marinei Regale. La 22 iunie 1941, când România a intrat în război împotriva Uniunii Sovietice, comandorul Horia Macellariu a fost numit în funcția de șef de stat major la Marinei la Marele Cartier General. La 20 august 1941, comandorul Macellariu
Horia Macellariu () [Corola-website/Science/307477_a_308806]
-
cu Ordinul Coroana României, iar ulterior, cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a (prin Decretul regal nr. 656/12 martie 1943). În anul 1943, a fost numit în funcția de comandant al Forței Navale Maritime Române, aflată în subordinea Comandamentului german Amiral Marea Neagră. Este înaintat la gradul de contraamiral în martie 1943, devenind în paralel și locțiitor al viceamiralului german Helmuth Brinkman, comandant al Comandamentului german Amiral Marea Neagră. Contraamiralul Horia Macellariu a coordonat, în perioada 12 aprilie-14 mai 1944, una
Horia Macellariu () [Corola-website/Science/307477_a_308806]
-
a fost numit în funcția de comandant al Forței Navale Maritime Române, aflată în subordinea Comandamentului german Amiral Marea Neagră. Este înaintat la gradul de contraamiral în martie 1943, devenind în paralel și locțiitor al viceamiralului german Helmuth Brinkman, comandant al Comandamentului german Amiral Marea Neagră. Contraamiralul Horia Macellariu a coordonat, în perioada 12 aprilie-14 mai 1944, una din cele mai mari operații de retragere a unor armate pe calea mării, din cursul celui de-al doilea război mondial. Forțele navale maritime au
Horia Macellariu () [Corola-website/Science/307477_a_308806]
-
avut pierderi majore în nave de luptă, nefiind scufundat nici un distrugător și nici un submarin. În noaptea de 23/24 august 1944, viceamiralul Ioan Georgescu, șeful Statului Major al Marinei Române i-a ordonat contraamiralului Macellariu să înceteze orice subordonare față de Comandamentul german, să oprească luptele contra sovieticilor și să riposteze în cazul că trupele germane îi vor ataca și "să se evite orice fel de provocare față de forțele germane". Horia Macellariu a luat legătura cu viceamiralul german Brinkmann, comandantul suprem german
Horia Macellariu () [Corola-website/Science/307477_a_308806]
-
sud a Basarabiei, s-a ocupat de apărarea Nistrului, în sectorul Vadul lui Vodă. S-a acupat foarte bine de aceste sarcini, așa cum aprecia generalul Nicolae Ciupercă, comandantul Armatei 4: La data de 8 noiembrie 1941 i s-a acordat comandamentul Armatei 4 române, pe care a condus-o într-una dintre cele mai grele situații în care s-a aflat armata română, în Stepa Calmucă, la sud de Stalingrad. Din cauza superiorității inamicului, în special în tancuri precum și cauza condițiilor grele
Constantin Constantinescu-Claps () [Corola-website/Science/307481_a_308810]
-
de infanterie din Craiova (1896-1899), la Școala de Ofițeri din București (1899-1900) și apoi la Școala Militară de Infanterie și Cavalerie (1906-1908). A participat la Războiul de Reîntregire Națională, în cadrul Marelui Cartier General, apoi ca șef de stat major la Comandamentul Teritorial Basarabia. În cadrul Marelui Stat Major, în baza Referatului nr. 224 din 28 martie 1920, în cadrul Diviziei a II-a, la 1 aprilie 1920, se înființează Secția VI Istoric, cu două birouri, locotenent-colonelul pe atunci, Constantin Petrovicescu, fiind încadrat ca
Constantin Petrovicescu () [Corola-website/Science/307483_a_308812]
-
data de 23 august la lovitura de stat prin arestarea mareșalului, iar după refuzul generalului Ion Negulescu, a acceptat funcția de Ministru de Interne. După formarea noului guvern din noiembrie 1944, a fost înlocuit din funcție și numit comandant al Comandamentului general al teritoriului, iar în martie 1945, odată cu instaurarea guvernului Petru Groza, a fost trecut în rezervă. În contextul crizei provocate de încercarea regelui de a demite guvernul Groza și în urma consultărilor cu apropiații suveranului, Aldea a apreciat că regele
Aurel Aldea () [Corola-website/Science/307487_a_308816]
-
Petru Groza, a fost trecut în rezervă. În contextul crizei provocate de încercarea regelui de a demite guvernul Groza și în urma consultărilor cu apropiații suveranului, Aldea a apreciat că regele nu este în siguranță, instituind, în toamna anului 1945, un "comandament central al mișcării naționale de rezistență". În acest sens, a luat legătura cu delegații organizației "Haiducii lui Avram Iancu" pentru găsirea unui adăpost, în "nordul Transilvaniei", în schimbul a 500.000 lei, pentru rege, dacă situația politică din țară cerea asta
Aurel Aldea () [Corola-website/Science/307487_a_308816]
-
31 ianuarie - 10 martie 1945, colonelul Teclu a fost comandant al Diviziei Tudor Vladimirescu. În anul 1945 este înaintat la gradul de general de brigadă (cu 1 stea). Între anii 26 iunie 1947 - 12 februarie 1948, a fost comandant al Comandamentului Trupelor de Grăniceri din România. Secretar general pentru Trupe al M.A.I. (ian. - mai 1948), subșef al M.St.M. (mai 1948 - august 1949, 1950 - 1952), șeful Direcției Pregătire de Luptă (1949 - 1950). În perioada 1 mai 1952 - 12 octombrie
Iacob Teclu () [Corola-website/Science/307500_a_308829]