10,085 matches
-
și nesingularizată. Rosetti a descoperit un univers al pasiunilor interschimbabile, care aparțin în aceeași măsură a lui Alecsandri, "haiducului" din poezie și sieși, ca cititor. În acest sens, e grăitoare mica punere în scenă, cu evocarea unor secvențe de viață cotidiană: mergând pe stradă în Paris, conversând relaxat, glumind, râzând... Înainte chiar de a invoca iubirea și caracterul universal al unei asemenea experiențe, Rosetti amenajează un mic decor al trăirilor accesibile; preferă să filtreze viața țăranului abstract prin viața lui Alecsandri
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la începutul anilor '70 a încercat să propună un concept al frumosului sub umbrela arheologiei. Cursul de Istoria arheologiei, inițiativă de "avangardă" în contextul epistemic al epocii, e menit în esență să legitimeze o estetică bazată pe fapte de viață cotidiană 62. Înainte însă de a plonja în amănuntele acestei reflecții estetice trebuie să punem întrebarea: de ce tocmai arheologia? Adică de ce a fost nevoie de apariția pe piață a unei discipline istorice cu un grad înalt de specializare ca să devină posibilă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
inventate la începutul secolului al XIX-lea, implică arheologia într-o luptă pentru recunoaștere culturală. Împotriva istoriei care privilegiază popoarele majore și "gloria" lor, arheologia diseminează, prin descoperirea "binelui" și a "frumosului", o operă latentă, încifrată in nuce în practicile cotidiene. Prin orientarea ei spre viață, arheologia angajează o reflecție asupra puterilor creatoare: "viața" e resursa celor care nu au reușit să se impună în memoria umanității, a celor fără opere și fără Panteon. E ultimul resort productiv al popoarelor mici
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care era când a fost chemat (Corinteni, 7.17-24)6. "Fiecare să rămână în chemarea pe care o avea când a fost chemat" e cheia fondării unei vocații secularizate, posibilitatea de a trăi chemarea religioasă în planul trivial al ocupațiilor cotidiene. E o formulă specifică a vieții dedicate, caracteristică eticii protestante: o unică dorință de inspirație divină care pătrunde în sfera vieții de zi cu zi și se poate împlini acolo. "Profesia concretă a individului devine în măsură tot mai mare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de posibilitățile câmpului, fără relevanță în lumea "reală". Să le numim aici, strict din nevoia de limpezime, dorințe literare. Or, ceea ce vor să excite literații de la 1830 e o afecțiune comună: ei încearcă să opereze transferul unei dorințe dinspre viața cotidiană spre literatură, să creeze o situație în care dorința și invidia orientate în mod normal spre valori materiale sau erotice să fie canalizate spre opere. Angajamentul în câmpul literar nu e justificat în virtutea tradiției prestigioase, a autorităților consacrate, a memoriei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Paris, 1999. Vianu, Tudor, "Istoria ideii de geniu", în Postume, București, Editura Pentru Literatură, 1967. Vintilă-Ghițulescu, Constanța, Evgheniți, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernități românești 1750-1860 (2013), Humanitas, București, 2015. Vintilă-Ghițulescu, Constanța, Patimă și desfătare. Despre lucrurile mărunte ale vieții cotidiene în societatea românească 1750-1860, București, Humanitas, 2015. Volovici, Leon, Apariția scriitorului în cultura română (1976), Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011. Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului (1904), traducere de Ihor Lemnij, Humanitas, București, 2003. Weber, Max, Le
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și sindrom hiperkinetic, factori ce contribuie la dezvoltarea hipertrofiei ventriculare stângi [Marchais et al., 1999]. Aportul de calciu, vitamina D și parathormonul în studiul lui Goodman et al. [2000], concentrația medie a fosforului seric, a produsului Ca × P, precum și aportul cotidian de chelatori de fosfați pe bază de calciu au fost semnificativ mai crescute la pacienții cu calcificări vasculare. De asemenea, GuØrin et al. [2000] au evidențiat o corelație pozitivă între calcificările vasculare și rigidizarea arterelor, pe de o parte, și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
și indiferenței față de drama lor. Viețile lor nu au contat nici atunci, în marșul triumfal al societății spre comunism, și nu contează nici acum, în nebuloasa trecere spre ceea ce credem că este o societate normală. Românii se concentrează asupra problemelor cotidiene, pe care le consideră dramatice, și nu au disponibilitatea de a se mai opri și asupra adevăratelor drame, în care a fost vorba de viață și de moarte, ale celor care au avut neșansa de a fi declarați în vremea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
prin care a trecut Constantin Ilaș, de la lupta cu reținerile unora dintre interlocutori până la încărcarea cu poveștile lor. Nu este ușor să intervievezi un fost deținut politic. Povestea lui te cotropește, te domină, te scoate pentru o perioadă din ritmul cotidian și din echilibrul unui cetățean ce știe că are garantate drepturile fundamentale. O astfel de poveste te dislocă și te expune unor stări aflate pe întreg spectrul emoțional: indignare, revoltă, greață (față de ororile pe care le-au putut săvârși unii
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
toate mediile sociale, le ofereau contra-cost, benevol sau din diverse alte motive organului de represiune. Starea de suspiciune generalizată precum și acel articol din Codul Penal (Art. 228.) care pedepsea omisiunea denunțului au făcut ca denunțurile să devină parte din viața cotidiană a nației: cel mai adesea celui care denunța îi era frică, ca nu cumva altcineva să denunțe înaintea sa, iar el să fie condamnat pentru omisiune de denunț. Am cerut de fiecare dată, fiecărui fost deținut politic, numele și prenumele
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
trăiesc ca într-o familie. Că sunt mai puțini astăzi, că mulți dintre ei au îmbătrânit și adesea sunt uitați de fiii sau fiicele care le-au plecat la orașe sau peste hotare, oamenii aceștia reprezintă o secvență din viața cotidiană și autentică a poporului român, iar dispariția lor ar întuneca pe veci ființa românească. A dispărea satul - cum a susținut-o un Ceaușescu sau unii oameni politici de astăzi, cazul și de la Roșia-Montană, ar fi începutul dispariției culturii populare, moartea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
atacurilor întreptate împotriva sa indiferent din ce colț al lumii, sub ce regim politic, sau ce situație etnică sau confesională exista. Existența numeroaselor documente păstrate au demonstrat preocuparea Bisericii de a răspunde noilor realități. Ea a fost conectată la actualitatea cotidiană, la tot ceea ce se petrecea în lume. Le-a prezentat credincioșilor prin scrierile și mesajele sale poziția și atitudinile față de tot ceea ce era nou. Deschiderea Bisericii Catolice, în raport cu celelalte Biserici, a fost evidentă, deoarece și-a propus o implicare permanentă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ceea ce se petrecea în lume. Le-a prezentat credincioșilor prin scrierile și mesajele sale poziția și atitudinile față de tot ceea ce era nou. Deschiderea Bisericii Catolice, în raport cu celelalte Biserici, a fost evidentă, deoarece și-a propus o implicare permanentă în viața cotidiană. Ea și-a asumat rolul de comunitate deschisă, spre deosebire de celelalte confesiuni. Secolul al XX-lea a fost cel mai bogat în transmiterea de mesaje referitoare la comunicare și la rolul acesteia în lumea contemporană. Au fost publicate numeroase documente conciliare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în 1912 o revistă trimestrială care apărea în limba română, Revista Catolică. Caietele ei cuprindeau 160 de pagini și se adresau intelectualilor țării, depășind astfel granițele Bisericii Catolice. Revista catolică a prezentat în mod riguros (ridicându-se deasupra polemicelor politice cotidiene) aportul catolicilor la dezvoltarea și cultura României. Ea se bucura de o deosebită considerație datorită excelentelor contribuții, multe având caracter științific. Raymund Netzhammer publică și el în mod regulat articole de teologie, arheologie, numismatică și istorie. În redacție și printre
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Farul nou.Acest lucru a demonstrat implicarea activă a Bisericii în evoluția societății. Prin presă, ea și-a exprimat opiniile referitoare la problemele lumii contemporane (de morală, etică, știință, politică, educație). Titlurile editorialelor arătau în mod direct raportarea la problemele cotidiene ale societății românești: Să nu ucizi asasinarea lui I.G. Duca, primul ministru 397, Patriotism și creștinism 398, 24 ianuarie comemorarea unirii ne trebuie un ideal 399, Educația morală în școală 400. Din cuprinsul ziarului putem remarca faptul că existau unele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pentru a elucida misterul "de unde atâția bani?"641. Tot într-un articol apărut în Sentinela s-a prezentat cititorilor situația presei catolice din Alsacia, expunându-se astfel intenția de a ajunge la un moment dat la performanțele de acolo: "Presa cotidiană și săptămânală numără un tiraj 140.000 de exemplare; cifra aceasta ne arată până unde s-a ridicat gustul cititorului în Alsacia. Deci la cele 180.000 de familii catolice alsaciene, mai bine de trei sferturi citesc cel puțin o dată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
spunem drept: ne-am dovedit foarte modești, dacă nu slabi! Lucru de altfel explicabil: ce suntem noi catolicii chiar de ambele rituri din România cu presa noastră, cu câteva reviste lunare, cu câteva foi săptămânale de ieri alaltăieri pe lângă presa cotidiană seculară din țări mari catolice? Numește Franța, Anglia, Spania, Italia, Austria, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, ș.a. Înțeleg de ce-i venea rău amicului delegat al AGR-lui, canonicul dr. I. Georgescu, la contemplarea covârșitoarei deosebiri a pavilioanelor străine față de cele ale noastre"841
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și caracterizării unitare, ea rămâne unul din izvoarele istorice importante pentru epoca modernă. Un scop esențial al studierii presei este cel al contactului regăsit (dincolo de trecerea timpului) în paginile vechilor colecții de ziare, cu evenimentele unei actualități împietrite, cu preocupările cotidiene ale generațiilor trecute și cu pasiunile ziariștilor (Idem, La presse, ed. a VIII a, Presses Universitaires de France, Paris, 1988, p. 16). 26 O altă dificultate a istoriei presei ține de diversitatea formelor sale. Încă din secolul al XVII-lea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
905 Ibidem. 906 AERC Iași, dosar 2/ 1925-1938, ff. 194-202. 907 Asociația Generală a Românilor Uniți (AGRU). 908 AERC Iași, dosar 2/ 1925-1938, f. 194. 909 Ibidem. 910 Ibidem. 911 Ibidem. 912 Ibidem. 913 Ibidem, f. 195. 914 Ibidem. 915 "Cotidianul catolic român așa cum îl plănuim noi, pentru ca să-și poată împlini misiunea, așa cum o înțelegem și o intenționăm noi, nu poate să aibă un teren și un mediu mai potrivit decât capitala țării" (Ibidem). 916 Iată ce cuprindea punctul al doilea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
erotică a unei ospitalități totodată interculturale și intertextuale. Doliul trandafirilor de Mandiargues care instaurează o ospitalitate cu un formalism ritual, deopotrivă intim și exotic, aliază somptuos Eros-ul și Thanatos-ul în teatrul reprezentării. Pentru a ne sustrage de la "mizeriile noastre cotidiene" pentru a accede la reprezentarea ca reconstrucție ritualizată, este imperativ să ne supunem unei deplasări, unei alunecări, unui pasaj (pentru a relua un termen drag lui Mandiargues)257. Astfel Doliul trandafirilor se construiește prin scris, ca și alte texte ale
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pe mare" și care "pleacă în lume, primejduindu-și viața și prădând țărmurile străine"417. Dar există cauze mai profunde pentru această aprehensiune: străinul constituie o intruziune în sfera domestică, în viața privată și intimă, în cercul strâmt al existenței cotidiene, familiale și personale. Angoasa intruziunii, care poate merge până la refuzul găzduirii ține la fel de bine de analiză psihologică și sociologică privind intimitatea. Grupul social poate să resimtă ca o primejdie intrarea unui element exterior și diferit în sânul său. Fiecare grup
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
psihologică care face prezența sa, oricât de luminoasă ar fi ea, într-un anume fel grea și obositoare. Nu este vorba numai de "dezordinile" aduse de către prezența oaspetelui, acest intrus fericit care obligă la modificarea unor anumite atitudini și rituri cotidiene comune, începând, de exemplu, cu ora de masă care se poate întâmpla să se schimbe sau de dispunerea materială a spațiului de primire, casă sau apartament, cu această ființă în supranumerar care ocupă un loc, care impune o prezență. Este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
că, din când în când, ați putea, să descoperiți în ochii familiei imaginea dumneavoastră, minusculă și deformată ca într-un glob de sticlă din grădină. - Îmi propuneți o adevărată acrobație psihică, am remarcat eu. - Exact, spuse Kafka, este acrobația vieții cotidiene. Este foarte periculoasă pentru că, în general, nu se vede. Și totuși poți să-ți rupi în ea nu gâtul ci chiar sufletul. Nu mori dintr-asta dar rămâi infirm și îți termini existența ca un invalid decorat, un invalid al
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
aici de o formă de repetiție în modalitate parodică, parodie care ar tinde să arate că vechile mituri și-au pierdut ele însele sensul în lumea nouă, spațiu al pierderii valorilor spirituale în profitul unei concepții materialiste ale unui univers cotidian și pragmatic. Când Karl cedează pulsiunii scopice, interzisă de către unchiul său, el vede din camera sa orașul New York, o imagine de violență materială, de dezorganizare, de haos și de dezarticulare, și în depărtare el zărește "formele colosale ale unei catedrale
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
către J. Michelet, 19 februarie 1856, ibid. 192 "Itaca trebuie înțeleasă ca o anamneză în mare parte romantică, care reînvie în poezie un trecut aistoric; ca o nostalgie a mitului, care singur poate să umple golul existențial al vieții noastre cotidiene" (Gérard Thiériot, Ithaque de Botho Strauss, în L'émigration: le retour, Cahiers du CRLMC, 1999, p. 327. 193 Botho Strauss, Ithaka, Carl Hanser Verlag, 1996, p.98 (Totul este ca altădată! Livada strălucește, precum, în vis, pământul natal pentru călătorul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]