9,091 matches
-
imposibilă. Problema asociată cel mai frecvent, exceptând o altă tulburare anxioasă, este deci tulburarea de dispoziție. 2. Tehnica comportamentală In timpul primei ședințe, analiza comportamentală permite izolarea: - situațiilor stimul declanșatoare interne sau externe a ritualurilor, - răspunsului emoțional al subiectului (anxietate, depresie, în general), - răspunsului comportamental (ritualuri de spălare, de verificare), - factorilor de menținere a ritualurilor (evitarea, de exemplu). Analiza comportamentală evaluează, de asemenea, relațiile cu anturajul (întărește acesta ritualurile?). Dacă face parte din problemă (dacă participă la menținerea ritualurilor sau servește
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dar mai trebuie făcute cercetări pentru a-și amplifica în eficiența. Eficiența tehnicii cognitive în comparație cu aceea a tehnicii comportamentale rămâne să fie demonstrată. In cazul unei rezistențe la terapie sau a unor tulburări obsesionale și compulsive invalidante sau asociate unei depresii grave, asocierea unor antidepresive este recomandată. Dacă tehnicile cognitive, comportamentale sau medicamentoase nu dau totuși rezultat, terapeutul verifică dacă acestea au fost corect utilizate, înainte de a considera pacientul cu tulburare obsesională și compulsivă ca fiind rezistent la terapie. Tratamentul tulburărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pentru o treime bărbați. 15% dintre militarii expuși operațiunilor, cât și 50% dintre prizonierii de război și mai mult de 75% dintre victimele unui viol suferă de această tulburare. S-a constatat o comorbiditate frecventă cu tulburările anxioase, schizofrenia și depresia. Etiologie Principalii factori de risc, înainte de producerea traumei, sunt traumele sexuale precoce, existența unei prime traume care a pus în pericol viața subiectului sau a unei persoane apropiate, problemele psihologice și psihiatrice, separarea și utilizarea drogurilor. Subiecții care suferă de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
înainte de producerea traumei, sunt traumele sexuale precoce, existența unei prime traume care a pus în pericol viața subiectului sau a unei persoane apropiate, problemele psihologice și psihiatrice, separarea și utilizarea drogurilor. Subiecții care suferă de tulburări anterioare cum ar fi depresia și anxietatea și de tulburări de personalitate sunt mai vulnerabili. Subiecții care au prezentat în prealabil sensibilitate la anxietate, sau care au avut înainte iluzia unei lumi juste și stabile, sunt în mod special expuși riscului. Traumatismul reprezintă totuși catalizatorul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cazuri, simptomele se agravează cu timpul. Complicațiile Inhibiția, însoțită de un sentiment de culpabilitate și de rușine, este primul obstacol în căutarea unui ajutor. Agresivitatea sau violența sunt mai rare. Complicațiile, în final, sunt alcoolismul, toxicomaniile, tulburările permanente de personalitate, depresia, suicidul, complicațiile sociale și familiale, transferul traumei către generația următoare și reproducerea traumei sexuale sau violente asupra altei persoane. Dar, contrar unei legende vii, reproducerea unei traume sexuale asupra altei persoane nu este o fatalitate: acest lucru se observă într-
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
comportamentale și cognitive comparativ cu hipnoza, relaxarea și terapia psihanalitică. Terapiile comportamentale și cognitive se dovedesc a fi la fel de eficiente ca și inhibitorii recaptării serotoninei (IRS) în cazul sindromului de stres post-traumatic, în timp ce IRS au un ușor avantaj în cazul depresiei. Dintre terapii, cele comportamentale și cognitive și EMDR sunt mai eficiente, fără a se constata diferențe între ele. Unele lucrări mai recente demonstrează menținerea rezultatelor obținute la sfârșitul tratamentului: până la cinci ani pentru TCC, cincisprezece luni pentru EMDR. O meta-analiză
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Nivelul stresului Pretest: 18/09/2002 Pretest: 18/03/2005 Pretest: 2/10/2005 Posttest: 15/01/2004 Supraveghere: 4/03/2004 Supraveghere: 4/04/2004 Supraveghere: 11/05/2006 Se observă că există același pattern evolutiv pe scara de depresie a lui Beck cu 21 itemi al cărei scor rămâne sub pragul depresiei ușoare (peste 10) după intervenție. Figura 3. Scara de depresie a lui Beck Prag de depresie ușoară Pretest: 18/09/2002 Pretest: 18/03/2003 Pretest: 2
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
2005 Posttest: 15/01/2004 Supraveghere: 4/03/2004 Supraveghere: 4/04/2004 Supraveghere: 11/05/2006 Se observă că există același pattern evolutiv pe scara de depresie a lui Beck cu 21 itemi al cărei scor rămâne sub pragul depresiei ușoare (peste 10) după intervenție. Figura 3. Scara de depresie a lui Beck Prag de depresie ușoară Pretest: 18/09/2002 Pretest: 18/03/2003 Pretest: 2/10/2003 Posttest: 15/01/2004 Supraveghere: 4/03/2004 Supraveghere: 4/04
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
4/04/2004 Supraveghere: 11/05/2006 Se observă că există același pattern evolutiv pe scara de depresie a lui Beck cu 21 itemi al cărei scor rămâne sub pragul depresiei ușoare (peste 10) după intervenție. Figura 3. Scara de depresie a lui Beck Prag de depresie ușoară Pretest: 18/09/2002 Pretest: 18/03/2003 Pretest: 2/10/2003 Posttest: 15/01/2004 Supraveghere: 4/03/2004 Supraveghere: 4/04/2004 Supraveghere: 11/05/2004 3. Discuții In pofida rezultatelor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
2006 Se observă că există același pattern evolutiv pe scara de depresie a lui Beck cu 21 itemi al cărei scor rămâne sub pragul depresiei ușoare (peste 10) după intervenție. Figura 3. Scara de depresie a lui Beck Prag de depresie ușoară Pretest: 18/09/2002 Pretest: 18/03/2003 Pretest: 2/10/2003 Posttest: 15/01/2004 Supraveghere: 4/03/2004 Supraveghere: 4/04/2004 Supraveghere: 11/05/2004 3. Discuții In pofida rezultatelor durabile obținute cu ajutorul terapiilor comportamentale și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
amintire, memorie, inconștient, adevăratele și falsele amintiri nu este încă aproape de a fi încheiată. Am putea rezuma rolul psihoterapeutului într-un mod lapidar, spunând că acesta însoțește pacientul în regatul Morților pentru a-l readuce în lumea celor Vii. 12. Depresia și terapia centrată pe scheme Philippe Fontaine, Maryse Fontaine-Buffe∗ 1. Contribuții teoretice Epidemiologie Farmacoterapie Modelul cognitiv al depresiei după Beck Terapia centrată pe schemele lui Young 2. Terapia cognitivă a depresiei Prezentarea paradigmei cognitive Faza comportamentală Faza cognitivă Faza preventivă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
psihoterapeutului într-un mod lapidar, spunând că acesta însoțește pacientul în regatul Morților pentru a-l readuce în lumea celor Vii. 12. Depresia și terapia centrată pe scheme Philippe Fontaine, Maryse Fontaine-Buffe∗ 1. Contribuții teoretice Epidemiologie Farmacoterapie Modelul cognitiv al depresiei după Beck Terapia centrată pe schemele lui Young 2. Terapia cognitivă a depresiei Prezentarea paradigmei cognitive Faza comportamentală Faza cognitivă Faza preventivă sau travaliul terapeutic al schemelor 3. Studiu de caz (modelul lui Beck) Prezentarea cazului Desfășurarea terapiei 4. Terapia
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pentru a-l readuce în lumea celor Vii. 12. Depresia și terapia centrată pe scheme Philippe Fontaine, Maryse Fontaine-Buffe∗ 1. Contribuții teoretice Epidemiologie Farmacoterapie Modelul cognitiv al depresiei după Beck Terapia centrată pe schemele lui Young 2. Terapia cognitivă a depresiei Prezentarea paradigmei cognitive Faza comportamentală Faza cognitivă Faza preventivă sau travaliul terapeutic al schemelor 3. Studiu de caz (modelul lui Beck) Prezentarea cazului Desfășurarea terapiei 4. Terapia centrată pe scheme Diagnosticul schemelor și informarea pacientului Strategii terapeutice 5. Studiu de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
terapiei 4. Terapia centrată pe scheme Diagnosticul schemelor și informarea pacientului Strategii terapeutice 5. Studiu de caz (modelul lui Young) Prezentarea cazului Diagnosticul schemelor și informarea pacientului Schimbarea Evoluția cazului Concluzii Bibliografie 1. Contribuții teoretice Epidemiologie Dintre toate patologiile psihiatrice, depresia rămâne printre cele mai frecvente și mai invalidante, manifestându-se ca sindrom primar sau co-morbid al altor tulburări pe axa I sau axa II așa cum sunt definite de DSM-IV TR. Studiile descriu o prevalență asupra vieții de 11% pentru bărbați
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sau co-morbid al altor tulburări pe axa I sau axa II așa cum sunt definite de DSM-IV TR. Studiile descriu o prevalență asupra vieții de 11% pentru bărbați, 22% pentru femei, cu un deces prin sinucidere la 2,2% dintre pacienți. Depresia este o boală cronică și recidivantă. Sunt descrise 20% cazuri cu evoluție cronică (mai mult de doi ani), 50% recăderi după doi ani și 85% pe întreaga durată a vieții, cu o medie de cinci până la șase episoade pentru un
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
model acestui capitol. Farmacoterapie Deși psihoterapia a înregistrat rezultate importante, farmacoterapia rămâne modelul de referință pentru orice nouă contribuție. Cercetările recente confirmă studiile inițiale și demonstrează faptul că terapia cognitivă nu este deloc mai puțin eficientă decât farmacoterapia în cazul depresiei unipolare non psihotice de intensitate ușoară până la moderată. Totuși, deși rezultatele sunt aceleași, farmacoterapia atrage, în general, preferința medicilor și a persoanelor care a acordă îngrijire datorită facilității și aspectului său economic. Provocarea terapiei cognitive constă, deci, în a demonstra
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
acordă îngrijire datorită facilității și aspectului său economic. Provocarea terapiei cognitive constă, deci, în a demonstra o superioritate evidentă a acesteia în cazurile rezistente și în cele cu recidivă așa după cum ar putea să sugereze cercetările recente. Modelul cognitiv al depresiei după Beck Descrierea modelului Schemele Modelul cognitiv este un model de prelucrare a informației. El postulează existența unor structuri profunde, înconștiente, „schemele”, care sunt reprezentările experienței subiectului. Aceste scheme conțin definiția sinelui, a lumii și a viitorului. Ele formează o
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
minimalizarea (reușitelor). Rezultatul acestui proces este denumit „eveniment cognitiv” și reprezintă ceea ce este cel mai direct accesibil conștiinței individului (monolog interior, gând automat, gând dihotomic, atribuire). In sfârșit, aceste gânduri induc emoții și comportamente corespunzătoare. O tulburare a prelucrării informației Depresia este astfel văzută ca o tulburare a prelucrării informației în cadrul căreia prezența schemelor negative rigide și excesive sfârșesc prin a genera concluzii - gânduri -exagerat de negative, însoțite de corolarul lor emoțional și comportamental de descurajare, care consolidează schema depresivă. Descrierea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
-și testeze ipotezele în ceea ce-l privește și în legătură cu interpretările sale. Primele terapii au fost descrise ca terapii individuale, deși, de atunci încoace, abordarea în cadrul grupului și-a dovedit eficiența. Caracteristicile terapeutului Terapeutul trebuie să posede o bună cunoaștere a depresiei. El trebuie să cunoască bine modelul cognitiv și să fie capabil să poziționeze depresia în cadrul general al analizei funcționale. Terapeutul posedă și dezvoltă caracteristicile nespecifice care contribuie la eficiența terapeutică: el este amabil, sincer, natural, deschis, nu judecă, este curios
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fost descrise ca terapii individuale, deși, de atunci încoace, abordarea în cadrul grupului și-a dovedit eficiența. Caracteristicile terapeutului Terapeutul trebuie să posede o bună cunoaștere a depresiei. El trebuie să cunoască bine modelul cognitiv și să fie capabil să poziționeze depresia în cadrul general al analizei funcționale. Terapeutul posedă și dezvoltă caracteristicile nespecifice care contribuie la eficiența terapeutică: el este amabil, sincer, natural, deschis, nu judecă, este curios. El crează o relație terapeutică puternică într-o ambianță de colaborare empirică. Obiectivele terapiei
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care contribuie la eficiența terapeutică: el este amabil, sincer, natural, deschis, nu judecă, este curios. El crează o relație terapeutică puternică într-o ambianță de colaborare empirică. Obiectivele terapiei Terapia cognitivă debutează cu o fază de reducere simptomatică centrată pe depresia însăși. Obiectivele terapiei cognitive a depresiei Prima parte este în principal comportamentală. Pe parcursul acestei faze, pacientul amplifică în mod progresiv cantitatea de activități de întărire și/sau capacitatea sa de a acumula întăriri Cea de a doua parte este mai
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este amabil, sincer, natural, deschis, nu judecă, este curios. El crează o relație terapeutică puternică într-o ambianță de colaborare empirică. Obiectivele terapiei Terapia cognitivă debutează cu o fază de reducere simptomatică centrată pe depresia însăși. Obiectivele terapiei cognitive a depresiei Prima parte este în principal comportamentală. Pe parcursul acestei faze, pacientul amplifică în mod progresiv cantitatea de activități de întărire și/sau capacitatea sa de a acumula întăriri Cea de a doua parte este mai ales cognitivă. Pacientul învață să identifice
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
validitatea și să le substituie interpretări mai realiste. In sfârșit, acesta se străduiește să-și testeze ipotezele în realitate, prin intermediul sarcinilor stabilite pentru intervalul dintre ședințe. Evoluția modelului cognitiv Amplificarea modelului cognitiv Incă de la primele lucrări ale lui Beck despre depresie, modelul cognitiv s-a extins asupra altor patologii și situații clinice: unele teorii și metode cognitive acoperă ansamblul tulburărilor anxioase, tulburărilor alimentare, adicțiilor... Aportul cognitiv a fost integrat în teoriile existente pentru a forma terapiile denumite cognitiv-comportamentale. S-a constatat
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fost integrat în teoriile existente pentru a forma terapiile denumite cognitiv-comportamentale. S-a constatat același lucru privitor la existența respondenților parțiali și a recăderilor, asociate cel mai adesea unor probleme de fond legate de personalitate. In cadrul lucrărilor sale despre depresie, Beck a postulat, încă de la debut, existența unor scheme, pornind de la observația conform căreia gândurile automate se regrupează în jurul unui număr mic de teme. In afara tratamentului depresiei per se, el a postulat importanța continuării terapiei pe baza schemelor, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unor probleme de fond legate de personalitate. In cadrul lucrărilor sale despre depresie, Beck a postulat, încă de la debut, existența unor scheme, pornind de la observația conform căreia gândurile automate se regrupează în jurul unui număr mic de teme. In afara tratamentului depresiei per se, el a postulat importanța continuării terapiei pe baza schemelor, pentru a preveni recăderile și a acționa asupra respondenților parțiali. Dezvoltarea teoriei schemelor Teoria în legătură cu schemele a urmat aceeași cale de diversificare ca și teoria centrată pe axa I.
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]