12,502 matches
-
administrației cruciaților din țara sfântă și evreii au fost eliberați. Moartea fiului său David, pe care-l considera frate și student, în încercarea de a aduce mărfuri din Sudan pentru tatăl său, este, pentru savantul de 35 de ani, o dramă sufletească care-i marchează tot restul vieții. Rămas fără avere după naufragiul fiului său, este numit conducător al comunității evreiești din Egipt. La această vârstă, de 36 de ani, învață medicina. Termină studiile la universitățile din Córdoba și Fez și
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
este captivat de adevărurile exprimate de el și introduce tematica influenței mediului înconjurător și a eredității în caracteristicile personajelor sale. Introduce naturalismul în mișcarea teatrală modernă și descrie caractere complexe. Își exprimă ideile în eseuri despre crima psihică și despre drama modernă și teatrul modern. 90 Joseph Pitton de Tournefort (1656-1708), botanist și medic francez, realizează o colecție bogată de plante culese din călătoriile sale. Este angajat ca profesor de botanică la Jardins des Plantes. În cărțile sale Eléments de botanique
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
lui dominantă: pot apărea traume de natură psihică sau morală, copilul eșuând în stări maladive de natură psihică, în conduite reprobabile. într-o familie dezbinată, în care raportul soț-soție s-a destrămat sau este pe cale să se distrugă, copilul conștientizează drama ce are loc și începe să se frământe, să-și pună tot felul de probleme cărora nu le găsește un răspuns favorabil, își simte sufletul încărcat, este chinuit de perspectivele sumbre pe care le întrevede. Treptat își pierde încrederea în
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
de prin fosta țigănie din Floreasca. Acest sector din nuvelistica lui Rebreanu n-a influențat creația romanescă care i-a urmat. Tematica nuvelelor Catastrofa, Ițic Strul, dezertor, Hora Morții se va integra în romanul Pădurea Spânzuraților, decisivă, rămânând „in extremis", drama lui Emil Rebreanu, fratele scriitorului, condamnat la moarte pentru încercarea de a trece frontul la români în timpul primei conflagranții mondiale. Protagonistul nuvelei Ițic Strul, dezertor este victima unei înscenări tragic-umane. Nuvela este o creație epică de dimensiuni mai largi despre
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Rebreanu s-a detașat de literatura interbelică străină, îndeosebi de opera unor romancieri de tipul lui Proust. El a construit psihologia romanului pe care a grefat-o pe structurile morale tradiționale specifice primelor două decenii ale secolului al XX-lea: drama țărănească și asuprirea națională. Aceste două coordonate majore alcătuiesc substanța însăși a operei rebreniene, căreia i-a consacrat o viață de om, total și necondiționat. Scriitorul observă că în urma primului genocid mondial reforma agrară soluționa parțial drama pământului, iar idealul
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
al XX-lea: drama țărănească și asuprirea națională. Aceste două coordonate majore alcătuiesc substanța însăși a operei rebreniene, căreia i-a consacrat o viață de om, total și necondiționat. Scriitorul observă că în urma primului genocid mondial reforma agrară soluționa parțial drama pământului, iar idealul național se împlinea. În romanele sale, Rebreanu nu interpretează istoria în sensul desfășurării cronologice, în spiritul rezolvărilor legate de succesiunea evenimentelor, ci relevă dimensiunea ei umană proiectată într-o perspectivă tragică. L. Rebreanu a avut încă din
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
nu interpretează istoria în sensul desfășurării cronologice, în spiritul rezolvărilor legate de succesiunea evenimentelor, ci relevă dimensiunea ei umană proiectată într-o perspectivă tragică. L. Rebreanu a avut încă din anii formației sale intelectuale, revelația asupririi naționale și simultan, a dramei țărănești, după cum rezultă din mărturisirile sale. Pentru el, această oprimare socială n-a însemnat o cauză afectivă, sentimentală, ci o realitate crudă a existenței sale percepută din fragedă copilărie. Polivalent prin marea diversitate a formulelor de roman pe care le-
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
în proza românească, în primele decenii ale secolului al XX-lea, prin Ion (1920), impunătoare frescă rurală a vieții românești din Transilvania. Salutat cu entuziasm unanim de Eugen Lovinescu până la alți exegenți remarcabili ca Vianu și Călinescu, această creație a dramei setii de pămînt comunică anumite permanențe care depășesc limitele istorice. Atras de o lume a dezmoșteniților, a celor ce nu au, în raporturile lor, cu cei care au, măiestria de obiectivizare îl situează pe prozatorul român alături de un Balzac, un
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
constituie cap de serie în literatură. Protagonistul cărții, Apostol Bologa devine victima unui întreg proces de conștiință împinsă până la obsesie. Eroul antrenează cu sine o vastă și gravă problematică umană, se confruntă cu tragismul primului război mondial, ceea ce face ca drama „datoriei” să fie o dramă a cunoașterii. Personajul principal din Ciuleandra (1927) se caracterizează printr-o ereditate încărcată, care generează crima pasională.Romanul prezintă un simplu caz de monomanie, interesant dar lipsit de implicațiile și rezonanța celui din Pădurea spânzuraților
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
literatură. Protagonistul cărții, Apostol Bologa devine victima unui întreg proces de conștiință împinsă până la obsesie. Eroul antrenează cu sine o vastă și gravă problematică umană, se confruntă cu tragismul primului război mondial, ceea ce face ca drama „datoriei” să fie o dramă a cunoașterii. Personajul principal din Ciuleandra (1927) se caracterizează printr-o ereditate încărcată, care generează crima pasională.Romanul prezintă un simplu caz de monomanie, interesant dar lipsit de implicațiile și rezonanța celui din Pădurea spânzuraților.Spiritul romancierului se îndreaptă în
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
semnifică un capitol cu o autonomie estetică, ci se impune a fi raportată din toate punctele de vedere, începând de la valoarea intrinsecă până la circulația motivelor, a personajelor, la triada Ion, Pădurea spânzuraților și Răscoala.Atât Ion cât și Răscoala sunt drame ale condiției umane umilite care se răsvrătește.E o revoltă a firii contra societății împilatoare și abuzive.Violența teribilă a patimei lui Ion sau focul aprins de țăranii din Babaroaga, este aidoma stihiilor dezlățuite ale naturii, în fața cărora întocmirile temporale
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
o apă și-un pământ”.Perfect sudată nucleului narativ este și partea care anunță represiunea sângeroasă. Documentându-se amplu, de la pamfletul lui Caragiale și Rătăcirea de la Stoborăni a lui Spiridon Popescu, până la romanul anost Domnul deputat de V. Demetrius, naiva dramă Lupii a lui I.C.Visarion, cercetând arhivele, răscolind satele, vorbind cu țăranii și anulând o serie de versiuni ale romanului, Rebreanu găsește formula ideală, fără culoare prea multă. Scriitorul reușește, cu minime opriri în conturarea câtorva personaje, să surprindă în
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
de a fi impus cu adevărat numele lui Liviu Rebreanu și de a-l fi situat energic în fruntea prozatorilor epocii : “Ion e cea mai puternică creație obiectivă a literaturii române”. Nuvela Răfuiala este nucleul romanului Ion, având la bază : drama pentru pământ, cunoscută de când lumea, și mereu actuală,fundamentată pe existența zbuciumată a țăranului român.Viziunea unitară, epopeică asupra vieții satului românesc din aria transilvană, din perioada interbelică cu problematica socială și națională specifică, cu o diversitate de psihologii umane
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Satul este smuls din toropeală și nemișcare prezentându-l cu încetinitorul, pentru a-l vedea animat în hora de duminică, iar apoi în vârtejul de patimi și interese, ce se va stinge în finalul romanului, după consumarea conflictelor și a dramelor.Autorul însuși afirmase în Mărturisiri că “realitatea a fost numai un pretext, pentru a putea crea o altă lume nouă, cu legile ei, cu întâmplările ei”. “Pripasul imaginar e Prislopul real de langă Năsăud, iar drumul din roman corespunde în
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
o graniță, o ramă și un constituent al imaginarului”, acest drum conducândune el însuși în miezul imaginarului. Structura morală complexă a personajului central, neredusă doar la instincte primare, cum s-a susținut eronat de unii critici, are ca sursă fundamentală drama seculară, o consecință crudă a nevoii de pământ împin-să de-a lungul timpului, până la patimă. Eroul reprezintă o natură psihică plină de contradicții, complexă, vicleană, intrepidă și inteligentă.Ca să dobândească pământul care l-ar fi scos din sărăcia umilitoare, punându
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
nouă își cerea dreptul la viață. Amândoi aveau în suflet uimirea și smerenia în fața minunii care se petrece zilnic sub privirea oamenilor și pe care,totuși omul n-a ajuns încă s-o înțeleagă cu toată măreția ei dumnezeiască”. Pe lângă drama lui Ion, care luminează aproape în întregime viața de fiecare zi a satului, în roman trăiesc cu intensitate variate medii sociale o lume întreagă cu zbuciumul și preocupările.Ion vine în casa familiei Herdelea și astfel luăm parte la frământările
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
deplină stângere au purces de atunci." Miron Costin are o concepție mai clară asupra istoriei, fiind interesat de problema destinului cetății, convins că istoria nu înseamnă numai moștenirea trecutului, ci și o reală moștenire pentru generațiile viitoare, prin cunoașterea unor drame care ar fi putut fi evitate. "Apăsarea vremii" asupra destinului individual și colectiv este pusă în relație cu voința divină. De la Miron Costin încolo, aproape toți scriitorii din literatura noastră veche au avut o viziune fatalistă asupra vieții și asupra
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o întâlnește dracul, o ia la nevasta lui; măcar oleacă de făină și sare, că atunci se chiamă că lucrul ei s-a plătit." Una dintre finalitățile legendei pare a fi fost aceea a justificării si transmiterii credinței folclorice. Actualizând dramele si întâmplările tragice consacrate în locuri și momente nefaste, colectivitatea, prin vocea naratorului, îl îndeamnă pe om să se încadreze codului comportamental comun, spre a· ocoli primejdiile. Legendele și povestirile pun în lumină capacitatea extraordinară a colectivității arhaic-folclorice de a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
este, de cele mai multe ori, rodul unui aranjament de familie, al măsurării zestrei sau al întâmplării, în "satul fabulos", în narațiunile pe care le examinăm, destinul intervine pentru a corecta nedreptatea. Nunta, "complexul de obiceiuri care ceremonializează căsătoria" apare ca o dramă, ce dezvăluie un conflict acut între două familii. În formele lui vechi, conflictul a fost generat, probabil, de trecerea de la endogamie, la exogamie; manifestarea lui cea mai frecventă era atunci căsătoria prin rapt (răpirea miresei). Alegoria vânătorii fabuloase nu-și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mașină, unealtă programabilă, lanț tehnologic, produs finit etc. În informatică avem conceptele limbaj de programare, algoritm, operând, funcție, variabilă, procedură. În cultură putem trata diferite tipuri de creații drept concepte culturale particulare sau generalizate, avem astfel conceptele distincte roman, poezie, drama și conceptul înglobând literatura, avem operele concepte specifice din spațiul muzical, pictural sau regizoral. În filozofie întâlnim concepte generalizante, numite categoriale, o categorie fiind un sens generalizant, care denominează și înglobează o largă gamă de particularități provenite din același substrat
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
căreia ar fi avut drept de reprezentare mama domnitorului, acolo unde interesele familiei la putere ar fi putut să o impună. În afară de menționarea excepțională a mamei lui Ștefan III "cel Mare" într-o circumstanță amintită pentru a pune în evidență drama personajului masculin, pe niciun autor nu l-a interesat, măcar sporadic, să descrie un model feminin (fie și matern): Și fiind mumă-sa în cetate, nu l-au lăsat să intre, și i-au dzis că pasirea în cuibul său
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Neagoe Basarab către fiul său, Theodosie sau în Viața și petreacerea svinților, imaginarul masculinității este linear, dominator, glorios și de aceea mântuit. La confluența dintre feluritele lumi ale fantasticului, în tonuri estompate, feminitatea abia dacă este reprezentată; ea își consumă drama, aproape fără chip și voce, prin roluri care o fac vag vizibilă. Dintre textele culte, doar Țiganiada, mult mai târziu, va atenua din îndârjirea superioară a bărbatului medieval și va da viață unor chipuri feminine noi, diferite de cele medievale
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în raport cu natura, cu alteritatea dușmană și cu voința divină). Această alungare din perimetrul edenic în cel terestru, aflat doar parțial sub semnul divinului, va fi dublată și de ruperea relației cu Tatăl. Din această cauză, bărbatul medieval va reproșa femeii drama pe care este condamnat să o trăiască până la momentul Judecății. În încercarea de a accede din nou în spațiul-matrice, avatarii cuplului adamic vor parcurge un itinerariu labirintic într-un plan strict orizontal, căutând, prin de-profanarea umanului, să reintre sub
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mythe, belief, Byzantine state, Romanian Principalities, iconolatry, iconoclasm. În seria LITERE au mai apărut (selectiv): Analiza povestirii, Jean-Michel Adam, Françoise Revaz Avangardismul românesc, George Bădărău Cartea pentru cei mulți, Ovidiu Aniculăese Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească, Cătălin Ghiță Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin Europa în cincizeci de romane, Geo Vasile Fantasticul în literatură, George Bădărău Genul SF, Roger Bozzetto Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan În căutarea naratorului perfect, Dragoș
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
se rezume pe ele însele într-un principiu unic, am putea vorbi de o fericire a spiritului în fața căreia mitul preafericiților n-ar fi decât o plăsmuire ridicolă. Această nostalgie după unitate, această sete de absolut ilustrează mișcarea esențială a dramei umane. Dar faptul că o asemenea nostalgie există nu-l implică neapărat și pe acela că ea trebuie de îndată potolită; căci dacă, trecând peste prăpastia care desparte dorința de cucerire, afirmăm împreună cu Parmenide realitatea acelui Unu (oricare ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]