12,214 matches
-
spațiu pe care trebuie să-l parcurgă ca și cum ar dezvirgina un teren de întâmplări inedite. Călătoria e stimulată auditiv de sunete sacadate, sparte, cu care muzicienii sonorizează corpurile în cea de-a treia parte a spectacolului, cea de dans propriu-zis. Filosofii e spectacolul inițierii în sensuri extrem de simple ale lucrurilor din jur, într-o filosofie practică pe care Nadj o apropie foarte mult de o lecție de uimire. Fiecare element care apare în spectacol, puțin inovativ la nivelul conceptului de mișcare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
de a cunoaște (înscrisă în ADN) este o cunoaștere-conștiință care se maturizează de-a lungul primilor șase ani ai vieții. Istoria cunoașterii conștiente în lupta cu ignoranța a înregistrat câteva eșecuri dintre care două au devenit clasice. Prima este executarea filosofului grec Socrate, acuzat de răzvrătire contra zeilor cetății. Este victoria ignoranței asupra unuia dintre cele mai mari genii ale filosofiei elene. Mediocritatea reprezentanților puterii politice, pentru a se răzbuna pe sarcasmul, ironiile și libertinismul lui Socrate (pe care nu le
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
de somn, sub formă imaginativă. Nu există cunoștință fără conștiință și conștiință fără cunoștință, nici în forma rațională a veghii și nici în forma de reverie a somnului. Platon considera cunoașterea ca fiind dependentă de două criterii: adevăr și credință. Filosoful modern Elliott Sober 2 consideră "filosofia filosofiilor" o funcție a creierului. Pentru spiralogie, cunoașterea-conștiință este rezultatul descoperirii progresive a adevărurilor științifice în toate domeniile. Spiralogia vede, în buclele ascendente, procesul de diminuare a incertitudinii și apropierea de adevărul absolut, care
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
la mamiferelele superioare și la cimpanzeul hominid. Cunoașterea și conștiința au o epistemologie (o natură) și o hermeneutică (o interpretare) comună. Tratarea lor individuală a rezultat din separarea subiectivității de obiectivitate, având ca rezultat incertitudinea în cunoașterea conștientă a lumii. Filosoful raționalist René Descartes a exprimat incertitudinea cunoașterii în mod filosofic și matematic prin "Hiperbola dubiului". Kant, în Critica rațiunii pure, analizează și dezvoltă fenomenul "iluziei transcendentale", care ne depărtează de cunoașterea științifică. Bio-medicina studiază corpul omenesc și sistemul de apărare
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
constantă pentru supraviețuire, împotriva vulnerabilității omului; ea sporește rezistența și permite adaptarea la noile situații impuse de schimbările naturale, economice, sociale, culturale și politice. Cunoașterea, dobândită și "memorată" prin experiență și învățare, își asigură astfel dinamismul și autenticitatea. Dintre toți filosofii care abordează diferitele aspecte ale relațiilor cunoașterii, Descartes, Spinoza și Bacon s-au apropiat cel mai mult de infrastructura ei cerebrală. Din punct de vedere filosofic, metodele de gândire (prin rațiunea deductivă, inductivă și experimentală), forme descrise de Descartes, Spinoza
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
cuantică, matematică, psihologie, religie și filosofie. Spirala devine o temă a aventurilor fascinante 7,8,9 . De-a lungul evoluției, spirala biomedicală distinge patru bucle: a) Bucla antichității grecești, în care biologia este parte integrantă a filosofiei. Marea majoritate a filosofilor greci și-au însușit biologia după însușirea științelor matematicii și logicii; b) Bucla Iluminismului, în care multitudinea de descoperiri ale legilor naturii conferă independență științelor; biologia se desparte de biochimie și de biofizică, dând naștere la filosofii adaptate fiecărei științe
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Marea majoritate a filosofilor greci și-au însușit biologia după însușirea științelor matematicii și logicii; b) Bucla Iluminismului, în care multitudinea de descoperiri ale legilor naturii conferă independență științelor; biologia se desparte de biochimie și de biofizică, dând naștere la filosofii adaptate fiecărei științe în parte; c) Bucla modernă, reprezentată de apariția de domenii noi, ca fizica cuantică, cibernetica și internetul, care lărgesc orizontul biomedicinei; d) Bucla interdisciplinarității și globalizării, care tinde să reunifice științele cu filosofia. Filosofia științelor apare ca
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
orizontul biomedicinei; d) Bucla interdisciplinarității și globalizării, care tinde să reunifice științele cu filosofia. Filosofia științelor apare ca rezultat al implicațiilor pe care descoperirile legilor naturii le au asupra gândirii și rațiunii. În secolul al XVII-lea, John Locke 10, filosof emblematic al întregii perioade iluministe, vorbește despre filosofia științei. Ideile sale despre cunoaștere și conștiință, deși nu enunță teza spiralogiei și a dublei spirale cunoaștere-conștiință, conțin germenele acestei idei. Descoperirile științifice, în funcție de semnificația lor rațională, capătă sau nu substrat filosofic
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
scrie cartea The Nature of Selection: Evolutionary Theory in Philosophical Focus. Transformă filosofia biologiei în cercetare majoră a filosofiei, reușind să sublinieze importanța ei, transformând selecția naturală în esență a evoluției. 3 Daniel Clement "Dan" Dennett III (născut în 1942), filosof al științei cognitive, prezintă (ca o concluzie filosofică) permanentul feed-back neuronal a creierului ca "o continuă revizie editorială" a narativului din literatură. 4 Filosofia biologiei este o ramură a filosofiei științelor care analizează raportul dintre descoperirile legilor universale ale vieții
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
prezintă (ca o concluzie filosofică) permanentul feed-back neuronal a creierului ca "o continuă revizie editorială" a narativului din literatură. 4 Filosofia biologiei este o ramură a filosofiei științelor care analizează raportul dintre descoperirile legilor universale ale vieții și concepțiile filosofice. Filosofii clasici, de la Aristotel la Kant, au fost interesați de impactul științelor biologice în măsura în care justifica concepția lor filosofică. Biofilosofia devine un domeniu independent începând cu neodarwinismul și descoperirea structurii moleculei de aur, ADN-ul, în 1953, și a genomului uman, în
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
neuroștiințe, prin abordarea vieții ca un proces fizico-biochimic natural al organismului uman. Biologia încearcă să dea răspuns problemelor fundamentale ale vieții și trage concluzii filosofice în domeniile eticii, esteticii, epistemologiei și antropologiei. 5 Thomas Samuel Kuhn (1922-1996), fizician, istoric și filosof al științelor, publică, în 1962, cartea The Structure of Scientific Revolutions, în care introduce noțiunea de "schimbare paradigmatică" (paradigm shift). El susține că progresul în știință nu este linear, ci prin schimbări paradigmatice, care deschid noi orizonturi în înțelegerea naturii
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
limba română. 9 Linsay Clarke (născut în 1939), scriitor de ficțiune, este apreciat pentru cărțile Timpurile și Teatrul de apă cu care câștigă competițiile pentru cele mai bune cărți de ficțiune ale anilor 2011-2012. 10 John Locke (1632-1704), medic și filosof englez, a cărui gândire se impune ca fiind cea mai autoritară în filosofia Iluminismului (secolele XVII-XVIIII). Locke consideră identitatea sinelui drept o esență a filosofiei și o numește "continuitate a conștiinței". Consideră mintea omului ca o tabula rasa la naștere
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Bacon cu teoria contractului social. Dezvoltă epistemologia și filosofia politică. Scrierile sale i-au influențat pe Voltaire, Rousseau și Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii. Spiralogia se inspiră din ideile lockiene despre cunoaștere. 11 Carl Gustav "Peter" Hempel (1905-1997), scriitor și filosof german, figură majoră a logicii empirice și a filosofiei științelor secolului XX. Este autorul modelului deductiv-nomologic - modelul DN (nomologic în sensul de lege). "Paradoxul Hempel" ridică problema inducției întrebării asupra răspunsului, apropiat de efectul observatorului în cuantică. Structura deductivă ascunde
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Structura deductivă ascunde în întrebare predicția sau postdicția fenomenului ce trebuie explicat. Se referă la abilitatea prin care oamenii descoperă cauza, apropiind procesul de axiomatism. Se inspiră din ceea ce Aristotel numea explicații în fizică. 12 Paul Oppenheim (1877-1948), chimist și filosof german. Clasifică legile naturii în minore și majore. Domeniul filosofiei cuantice este un exemplu de lege majoră ce impune necesitatea abordării filosofice a științelor universale în plină dezvoltare. 13 Karl Raimund Popper (1902-1994), filosof al științelor, respinge inductivismul clasic (metoda
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
12 Paul Oppenheim (1877-1948), chimist și filosof german. Clasifică legile naturii în minore și majore. Domeniul filosofiei cuantice este un exemplu de lege majoră ce impune necesitatea abordării filosofice a științelor universale în plină dezvoltare. 13 Karl Raimund Popper (1902-1994), filosof al științelor, respinge inductivismul clasic (metoda considerată științifică de Francis Bacon) și care confirmă, prin experiențe, o modestă axiomă, pe care o transformă într-una foarte importantă. El recomandă evitarea manevrelor de a îndrepta contradicția (dacă experimentul a dovedit-o
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
care o transformă într-una foarte importantă. El recomandă evitarea manevrelor de a îndrepta contradicția (dacă experimentul a dovedit-o). Apără democrația liberă și susține criticismul social în realizarea unei societăți deschise. 14 Gottfried Wilhelm von Leibniz, (1646-1716), matematician și filosof german, dezvoltă calculul infinitesimal (independent de Isac Newton). Sistemul său de notare devine una din bazele mecanicii calculatoarelor. Este inventatorul "calculatorului râșniță" (pinwheel calculator) în anul 1685. A utilizat un aritmometru care a servit la prima producție în masă a
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
notare devine una din bazele mecanicii calculatoarelor. Este inventatorul "calculatorului râșniță" (pinwheel calculator) în anul 1685. A utilizat un aritmometru care a servit la prima producție în masă a calculatoarelor și care a fost depășit odată cu sistemul numărului binar. Ca filosof este un raționalist, ca Descartes, și un optimist ca Spinoza; consideră universul ca una dintre cele mai minunate creații ale lui Dumnezeu. Anticipează filosofia analitică, dar respectă tradiția scolastică. Este foarte fertil în diferite domenii ca biologia, geologia, psihologia, lingvistica
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
un optimist ca Spinoza; consideră universul ca una dintre cele mai minunate creații ale lui Dumnezeu. Anticipează filosofia analitică, dar respectă tradiția scolastică. Este foarte fertil în diferite domenii ca biologia, geologia, psihologia, lingvistica și medicina. 15 Immanuel Kant (1724-1804), filosof german a cărui lucrare de bază, "Critica rațiunii pure" devine biblia filosofiei moderne. Rațiunea, împreună cu experiența, trebuie privite dincolo de greșelile filosofiei tradiționale și ale metafizicii. Critică filosofia speculativă, ce transformă obiectele din afara experienței în suportul unor teorii inutile. El rezistă
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Linné descrie "troglodiții" ca "oameni ciudați". Antropologul expediției fertilizează o femelă-"troglodit" cu spermă umană, omoară pruncul și își declară fapta, urmând a se stabili dacă a făcut o crimă, sau, simplu: a jertfit un animal. Discuțiile dintre antropologi, medici, filosofi și parlamentari sunt captivante și pline de sevă, dar incapabile să ajungă la o concluzie finală, deoarece nimeni nu a putut stabili în ce constă esența umană a unei creaturi. Hominizii au apărut în urmă cu 2 milioane de ani
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
și B împreună, nu separat. Immanuel Kant dă acestui fenomen denumirea de "unitate a conștiinței". Enciclopedia de la Stanford a închinat un capitol aparte istoriei acestei idei, în care menționează, printre altele, atitudinea lui Kant față de unitatea conștiinței și problema cunoașterii. Filosofii P.F. Strawson 70 (1966), Cassam 71 (1996) , Hurley 72 (1994; 1998) și Revonsuo 73 (2003) adoptă atitudini diferite. Bio-filosofia, preocupată să înțeleagă arhitectura neuronală a conștiinței sau a componentelor creierului implicate, formulează întrebarea: "Care sunt conexiunile neuronale ale conștiinței (NCC
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
73 (2003) adoptă atitudini diferite. Bio-filosofia, preocupată să înțeleagă arhitectura neuronală a conștiinței sau a componentelor creierului implicate, formulează întrebarea: "Care sunt conexiunile neuronale ale conștiinței (NCC)?" Această întrebare dă un start greșit ideii de dihotomie. Biofilosoful P.M. Churchland 74 (filosof și neurolog) răspunde, în 1995: "Conștiința constă într-o transformare vectorială în creier (vezi fig. p. 31) diferită de cunoaștere". Spiralogia, considerând cunoașterea și conștiința ca un sistem dinamic simultan în creierul uman, nu vede structuri neuronale separate pentru cunoaștere
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Lehmann J., observând o recuperare neobișnuită a unui bolnav care a suferit de un accident întins al emisferei stângi, consideră posibilitatea efectului top-down. Ei susțin existența unui factor rațional, psihologic, care reprezintă acțiunea gândirii asupra neuroplasticității. 23 Arthur Schopenhauer (1788-1860) filosof german, autor al cărții Lumea ca voință și reprezentare (Die Welt als Wille und Vorstellung), în care stipulează că voința (dorința) înlocuiește rațiunea. Lumea este condusă de o voință nesatisfăcută care caută satisfacție. Tatăl său se sinucide când el avea
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Doamnei Anna O. și, observând că ori, de câte ori bolnava descria fenomenele, vorbirea avea un efect cathartic și fenomenele dispăreau, dezvoltă metoda "terapie prin vorbire", ca metodă cathartică de vindecare. Freud o preia, integrând-o în psihanaliză. 43 Jacob Bernays (1824-1881), filosof și filolog evreu-german, fiu de rabin, își termină studiile la Universitatea din Bonn. Este numit profesor de filologie la vârsta de 29 de ani, la seminarul de teologie iudaică la Breslau, după care se reîntoarce la Universitatea din Bonn, ca
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
tânărului erou celebrele cuvinte: "La valeur d'un homme n'attends point le nombre des années " ("Valoarea unui om nu așteaptă să se adune anii"). Piesele lui Corneille, Racine și Molière au darul cathartic. 46 Gotthold Ephraim Lessing (1729-1781) scriitor, filosof, dramaturg și critic de artă, figură reprezentativă a Iluminismului secolului al XVIII-lea. Fiu al unui teolog luteran, își începe studiile la o școală latină, dar tatăl insistă să-l trimită la mănăstirea din Meissen. Reușește să se înscrie la
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Fiu al unui teolog luteran, își începe studiile la o școală latină, dar tatăl insistă să-l trimită la mănăstirea din Meissen. Reușește să se înscrie la Universitatea din Leipzig, de unde i se atribuie calificările de teolog, medic, filolog și filosof, la vârsta de 19 ani. Căsătorit cu actrița Karoline Neuber, este atras de teatru și scrie prima sa piesă Tânărul școlar. În 1750 inițiază la Berlin, împreună cu prietenul său Christlob Mylius, editarea periodicului Beiträge zur Historie und Aufnahme des Theaters
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]