KorAP: Find »[drukola/base=filosofic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...350 351 352 ...429 >

10,713 matches

Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394

principiul noncontradicției: substanța primă e integră și totodată produce din sine existențe distincte, Dumnezeu e unu și totodată multiplu, Isus Hristos este Dumnezeu și om în același timp. Datorită acestui lucru, dogmele au fost privite cu jenă și dispreț în mediile filosofice și științifice, susține Blaga. Ce semnificație filosofică pot să aibă dogmele, dincolo de acest fapt clar, că sunt antinomii, adică structuri de gândire ce încalcă legea fundamentală a logicii, principiul noncontradicției? Aceasta a căutat să afle filosoful român. El va susține

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
totodată produce din sine existențe distincte, Dumnezeu e unu și totodată multiplu, Isus Hristos este Dumnezeu și om în același timp. Datorită acestui lucru, dogmele au fost privite cu jenă și dispreț în mediile filosofice și științifice, susține Blaga. Ce semnificație filosofică pot să aibă dogmele, dincolo de acest fapt clar, că sunt antinomii, adică structuri de gândire ce încalcă legea fundamentală a logicii, principiul noncontradicției? Aceasta a căutat să afle filosoful român. El va susține că există în dogme încă ceva foarte

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
logicii obișnuite. Altfel spus, dogmele sunt antinomii transfigurate. Transfigurarea nu este propriu-zis o soluție a antinomiei, dar ține loc de soluție, sau, mai exact, este rezultatul unei soluții postulate, dar inaccesibilă intelectului. Lucian Blaga consideră că aceasta este singura înțelegere filosofică adecvată a dogmelor. Fără a ne plasa în acest unghi transcendent, dincolo de linia raționalului obișnuit, nu vom putea înțelege structura dogmelor. Numai astfel, aceste deformări ale raporturilor dintre noțiuni, prin care se evadează din logic, vor căpăta un sens. Rezumând

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Dogmele devin punct de plecare pentru o nouă metodă și un nou tip de ideație, pe care filosoful român le considera absolut necesare nevoilor spirituale ale timpului. Pentru a legitima acest tip aparte de ideație, Lucian Blaga propune câteva inovații filosofice absolut originale 85. Ele sunt integrate apoi în teoria cunoașterii luciferice, care ocupă cea de-a doua parte a trilogiei cunoașterii 86. Una dintre ele este diferența dintre două stări ale intelectului: "intelect enstatic" "intelect ecstatic". O alta va fi

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
de o parte, ele sunt ceea ce sunt, pe de altă parte sunt cu totul altceva, semne ale unor mistere 187. Să vedem cum se așează existența umană în ordine metafizică. Cunoașterea este caracteristica fundamentală a omului și are în sistemul filosofic al lui Blaga rolul unui adevărat vector 188. De aceea, pentru Blaga ontologia omului este integrată în ordine metafizică pe dimensiunea cunoașterii. Censura transcendentă este lucrarea în care el face acest lucru. Aici, filosoful român își propune să vorbească despre

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
individuată e un organ de convertire apologică a misterelor existențiale"196. Argumentația filosofului român urmează, impecabil întreținută. Orice aducere a unui mister existențial în conul de lumină al cunoașterii individuate este numită de către Blaga "revelație"197. Există foarte multe doctrine filosofice care susțin că este posibilă o revelare pură, nealterată a misterului, a transcendenței. Blaga, însă, se așează împotriva acestui curent de gândire și afirmă că nu există arătare pură a misterelor existenței. Prin însăși structura cunoașterii individuate, orice revelare de

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
o caracterizează, accentuând fie pe o latură, fie pe alta, înseamnă a trăda și a rata un destin care instituie cea mai semnificativă diferență în această lume214. 1.6. Metafora și structura sa antinomică Un element deosebit de important în reflecția filosofică a lui Blaga este metafora. Sergiu Al-George o consideră "o structură de adâncime a întregii sale filosofii", iar acest lucru s-ar datora faptului că filosoful din Lancrăm a conceput-o într-un mod foarte larg, dincolo de cadrul îngust al

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
în cultura indiană, el reușește să arate nu doar amploarea pe care o are metafora aici, ci și natura profund antinomică a acesteia. Într-un sens invers față de Occident, în India " metafora a fost implicată de la început în sfera religioasă, filosofică și epistemologică pentru ca de-abia ulterior să devină centrul preocupărilor de retorică și stilistică poetică și implicit de estetică"219. Ceea ce este specific interpretării indiene este înțelegerea metaforei ca "singurul mijloc de trecere de la individual la universal, de la sensibil la

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
mai târziu în ordine sistematică, el susține că ordinea de drept este inversă, iar acest lucru poate fi întrevăzut în lucrarea de tinerețe, Filosofia stilului, unde Blaga dezvăluie "solidaritatea configurativă" dintre simbolic (metaforic), antinomic și dogmatic. În ordinea sistemului său filosofic, metaforicul apare abia în a doua trilogie, cea a culturii. În elaborarea epistemologiei antinomice (din prima trilogie), el nu este pomenit deloc. Aici, Blaga începe cu dogmaticul (antinomia transfigurată), continuând cu cunoașterea luciferică (antinomia fanic-criptic) și cu censura transcendentă, unde

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Aici, Blaga începe cu dogmaticul (antinomia transfigurată), continuând cu cunoașterea luciferică (antinomia fanic-criptic) și cu censura transcendentă, unde dialectica paradoxală a arătatului și ascunsului (sub forma revelației disimulatoare) este extinsă la toate formele de cunoaștere 238. Impactul metaforei asupra creației filosofice blagiene nu se oprește aici. Se pare că metafora configurează "modelul matriceal" al întregii sale concepții filosofice 239. "Formula matriceală" a metodei de gândire a lui Blaga, indiferent de temele tratate, este dată de "schema metaforei, care se bazează concomitent

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
unde dialectica paradoxală a arătatului și ascunsului (sub forma revelației disimulatoare) este extinsă la toate formele de cunoaștere 238. Impactul metaforei asupra creației filosofice blagiene nu se oprește aici. Se pare că metafora configurează "modelul matriceal" al întregii sale concepții filosofice 239. "Formula matriceală" a metodei de gândire a lui Blaga, indiferent de temele tratate, este dată de "schema metaforei, care se bazează concomitent pe o adecvare și pe o neadecvare. Nu numai toate formele culturii sunt definite ca metafore, ci

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
care se bazează concomitent pe o adecvare și pe o neadecvare. Nu numai toate formele culturii sunt definite ca metafore, ci toate soluțiile date temelor fundamentale de filosofie stau, în ultimă analiză, sub semnul soluției adecvării neadecvate"240. Întreaga construcție filosofică a lui Blaga este privită ca "o vastă metaforă plastic configurată în ea însăși, metaforă în interiorul căreia semnificantul și semnificatul se joacă "de-a v-ați ascunselea"..."241. La sfârșitul acestui decupaj tematic, sper ca ideea cu care am pornit

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
metaforă în interiorul căreia semnificantul și semnificatul se joacă "de-a v-ați ascunselea"..."241. La sfârșitul acestui decupaj tematic, sper ca ideea cu care am pornit la drum să fi căpătat consistență. Tema antinomicului pare să marcheze destul de puternic gândirea filosofică a lui Blaga, putând fi regăsită la diferite paliere și în diferite registre ale acesteia. Cel mai puternic apare în registrul epistemologic. În plan secund, antinomicul structurează ontologia blagiană, care întreține întregul sistem, supozițiile sale antinomice repercutându-se asupra celorlalte

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
direcția iraționalismului, ci mai degrabă în aceea a încercărilor de lărgire a ideii de raționalitate, de extindere a raționalismului. Se poate spune că întreaga tematizare a antinomicului pe care o desfășoară Blaga susține ceea ce el a definit drept poziția sa filosofică, anume "raționalismul ecstatic". * * * În continuare, voi urmări determinările, conexiunile, deschiderile și implicațiile tematizării blagiene a antinomicului. Spuneam la început că aceasta poate fi racordată la anumite contexte de gândire, din perspectiva cărora dobândește semnificație și valoare. În contextul istoriei filosofiei

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
multe ori eforturile 242. Ele au fost o problemă constantă pentru filosofi, consumând eforturi considerabile și generând atitudini diverse. În cea mai mare parte a timpului, antinomiile au fost întâmpinate negativ și aceasta datorită faptului că, cel puțin în tradiția filosofică occidentală, contradicția a fost considerată adversarul cel mai sever al rațiunii, obstacolul ei cel mai dificil. De aceea, o luptă permanentă cu antinomiile traversează istoria filosofiei, obiectivul strategic fiind dizolvarea acestora, eliminarea lor. Există, însă, în această istorie și momente

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
începe cu adversarii antinomicului, pentru a mă opri ulterior la cei care îl integrează. 2.1. Lucian Blaga și întâmpinarea eleată a antinomicului Antinomiile au intrat în atenția filosofiei occidentale foarte devreme, imediat ce vechii greci au ajuns la maturitatea reflecției filosofice. Aceasta se întâmpla în secolul al VI-lea înainte de Hristos, pe fondul disputelor dintre școlile filosofice grecești cu privire la problema raportului dintre substanța lumii și dinamica ei, dintre persistență și schimbare, dintre unu și multiplu. În special două școli se angajau

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Lucian Blaga și întâmpinarea eleată a antinomicului Antinomiile au intrat în atenția filosofiei occidentale foarte devreme, imediat ce vechii greci au ajuns la maturitatea reflecției filosofice. Aceasta se întâmpla în secolul al VI-lea înainte de Hristos, pe fondul disputelor dintre școlile filosofice grecești cu privire la problema raportului dintre substanța lumii și dinamica ei, dintre persistență și schimbare, dintre unu și multiplu. În special două școli se angajau atunci în dezbaterea de idei: Școala ioniană, al cărei mare reprezentant era Heraclit din Efes, și

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
numai până la punctul în care aceasta începe să caute soluții antinomiilor, mijlocindu-le într-un terț prin care devine o doctrină a probabilului sau a plauzibilului 255. În loc de o căutare a soluției aporiilor, metoda lui Blaga vine cu o interpretare filosofică a acestora, cu o resemnificare a lor, cu posibilitatea situării gândirii în chiar conținutul contradicției 256, chiar dacă acest lucru o angajează într-o sciziune de sine. Prin delimitarea față de calea eleată, Blaga nu cade în extrema cealaltă (afirmarea concretului ca

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
însă, investește această idee cu existență de sine stătătoare și caută să-i determine caracterele, firește fără să recurgă la experiență, pur rațional. Rezultatul a fost, spune P.P. Negulescu, "că determinările acestea au luat forme contradictorii, care au încurcat gândirea filosofică într-o "antitetică" cu atât mai penibilă cu cât, fiind naturală, era inevitabilă. Din cauza ei, în adevăr, rațiunea omenească a fost silită să facă, cu privire la Univers, afirmații care, deși se excludeau reciproc, erau totuși deopotrivă de necesare. Acelor contradicții fatale

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
al treilea rând, efortul lui Kant de a rezolva antinomiile întărește atitudinea negativă pe care acesta o are față de antinomic: rezolvarea sa este de fiecare dată una dizolvatoare sau eliminativă. Vedem, în felul acesta, că logicul primează în conduita rațiunii filosofice și la Immanuel Kant, ca și la eleați. Diferența față de eleați este însă foarte mare, aș spune radicală. Acolo, paradoxurile erau consecința încercării de cuprindere rațională a lumii sensibile. Dincoace, antinomiile sunt rezultatul încercării rațiunii de a cuprinde lumea suprasensibilă

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
la antinomii, aceasta nu înseamnă că aplicarea conceptelor la transcendent este iluzorie. Faptul acesta ar putea însemna "prezența antinomicului, într-un sens incomprehensibil pentru noi, în însăși firea transcendentului"280. Descoperirea ideației dogmatice îi dovedea acest lucru. În Despre conștiința filosofică, Lucian Blaga desfășoară încă trei argumente 281: 1) Gândirea metafizică nu duce totdeauna și inevitabil la construcții antinomice. Argumentele posibile în favoarea tezei și antitezei nu au o stringență logică impecabilă, ca să se poată afirma că teza și antiteza se impun

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
XX înspre ipotetic, teoretic și problematic îi servea lui Blaga drept argument că modelul de cunoaștere științifică după care și-a construit Kant teoria cunoașterii nu mai era valabil decât parțial. Cum am văzut, Kant și-a construit toată argumentația filosofică în jurul distincției dintre "fenomen" și "lucru în sine", susținând că acesta din urmă rămâne un mister la porțile căruia eșuează orice efort de cunoaștere, inclusiv cel al metafizicii. În replică, Blaga face din mister ideea centrală a filosofiei sale și

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
ale lui Blaga cu unele tematizări favorabile antinomicului. Va fi un prilej de a pune în evidență originalitatea metodei antinomiei transfigurate. 2.3. Metoda dogmatică și paradoxiile filosofiilor orientale Orientul a fost, în genere, mult mai permisiv față de antinomic. Gândirea filosofică orientală nu a resimțit, cel puțin în antichitate, nici o dificultate în a conviețui cu antinomia sau paradoxul. Formula paradoxală a fost adoptată aici cu ușurință, fiind cultivată "ca fapt normal pentru existență"299. Voi aduce, în acest sens, în discuție

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
exprima". Ceea ce se poate spune despre el este aproximativ". El reprezintă starea existenței de dinaintea apariției diferențelor, atunci când numele nici nu existau. Așadar nu are cum să aibă nume. "Tao nu este nomabil", iată un prim paradox care traversează toată gândirea filosofică chineză. Pentru că, deși nenomabil, a fost totuși numit și i s-au căutat anumite diferențe pentru a putea fi înțeles ca idee. Dintre toate asocierile care s-au făcut, cel mai bine seamănă cu Brahman al indienilor, în sensul că

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
pe care le iau conceptele concrete sunt, în concepția lui Hegel, momente în mișcarea dialectică a "ideii absolute". Voi urma pentru o vreme acest gând, pentru a mă întoarce mai apoi la comparația dintre antinomia transfigurată și paradoxia dialectică. Contextul filosofic în care s-a format Hegel era dominat, cum bine se știe, de puternica gândire a lui Kant. După o perioadă în care s-a crezut că filosofia lui Kant a ajuns aproape de desăvârșire, a început să se manifeste nemulțumire

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]