11,358 matches
-
la marele pelerinaj de la Drăgești se ocupa direct de partea muzicală a ceremoniilor lăsând celor ce l-au auzit cântand o amintire de neuitat. La 29 august 1948 a celebrat cu mare fast prima liturghie în satul natal. Conform obiceiului, gardurile de pe traseul pe care urma să-l străbată călăreții și trăsura ce-l aducea de la Hălăucești pe tânărul preot erau acoperite de fiecare gospodină cu cele mai frumoase scoarțe și lăicere viu colorate, iar flăcăii au amenajat arcuri din crengi
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
ca urmare a regimului de înfometare la care erau supuși. „...Mâncarea era mizerabilă. Rația legală era de 5500 calorii, dar nu primeam decât 1500-2000, diferența mergea la batalionul de Securitate care ne păzea. Colonia avea cca. 400 deținuți, înconjurată cu gard de scânduri de 4-5 m. înălțime și sârmă ghimpată la partea superioară. Nu mai lucra nimeni, chiar nici croitorii și nici cei ce lucrau la bucătărie... Singurii care luau masa erau medicii și sanitarii care trebuiau să-i îngrijească pe
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
să-și primească fiecare patul său cu capac și nume de aur și perne de damasc cu umbriș de rindea și să fie cărați de-acolo. O parte din sicrie se aliniau vertical unul lângă celălalt la perete ca niște garduri. Altele erau așezate pe podea la orizontală, umplute cu umbriș de rindea. De câte ori m-am dus acolo în vizită nu l-am văzut niciodată pe tâmplar lipind un nume format din litere aurii, niciodată cosând o pernă și umplând-o
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
dovlecii și harbujii. Își supraevaluează forțele vrând să poarte o povară pe care de unii singuri n-ar fi în stare s-o ducă. Rămân fragili, își așază căpățânile pe grumazul unui câmp grăsan, le spânzură vertical de lemnul unui gard. Uitându-mă la aceste plante pe când eram copil în sat, sub ochii mei o propoziție bisericească se transforma în vegetale: „Purtați-vă sarcinile unii altora“ (Epistola către Galateni a Sfântului Apostol Pavel, 6, 2). La aceste plante observai din afară
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
atribui plantelor diverse intenții. Ostili precum porumbul la sat s-au arătat la oraș tuia și brazii. Acestea erau plantele celor de la putere, în timp ce daliile și plopii erau ale celor fără de reazem. Tuia și brazii slujeau puterea sub formă de garduri vii și veșnic verzi ce împrejmuiau clădirile oficiale și vilele particulare. Că vrem sau nu, capsulele seminale ale tuiei și conurile brazilor seamănă cu niște urne miniaturale. Aceste plante își părăsiseră natura lor, iar eu eram convinsă că țineau cu
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ochiului. Pășesc pe el și pantofii scrâșnesc, o pietricică îmi intră în pantoful drept și-mi roade călcâiul. Mama vâră degetul în pantof, scoțând piatra din el. Merg mai departe până ce ajung la marginea ochiului ei, unde dau peste un gard de cimișir; în fața lui, pe un scaun, șade un bărbat în halat alb, care mângâie un dulău și-mi zice: ăsta-i câinele-rac. Desigur, la trezire am știut imediat că de-acum înainte obrazul mamei își are și el umbra
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Și îngeri frumoși și draci Cum din păcate mai sunt O mulțime pe pământ? Dar mai întâi vreau să știu De ești mort sau de ești viu Și hoinărești ca-n Cișmigiu Cu buzunarele goale Printre căile astrale? Mai sari gardul câteodată La vreo împopoțonată S-o lași cu gura căscată Cum făceai tu altădată? Sau când ți-e dor de-o femeie Străbați căile lactee Spilcuit și fain berbant În costumu-ți elegant? O tu, frate-al meu mai mic, Te-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
A cui e obiectul ăsta? Al nostru, domnule primar. Ia-ți-l! Îmi pare nespus de rău că ați avut parte de un asemenea tratament. Dobitoc nenorocit! Mergeți acasă fără frică. S-a terminat. Luați-vă și uscătura aia de lângă gard. Liniștiți-o și pe mama voastră care, desigur, este foarte îngrijorată. La revedere copii. Vă mulțumim, domnule primar. La revedere. Apropo, condu-i pe băieți până la strada cu numărul trei. Am înțeles, tovarășe primar! răspunse tânărul milițian. Dar nu puteam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
decor. Casele mai apropiate unele de altele, toate acoperite cu tablă, având forme și dimensiuni diferite, bucurându-se de avantajele extraordinare oferite de electricitate. La noi, la deportați, acoperișuri de paie și iluminatul cu lămpi sau lumânări. De ce, Doamne, de ce? Garduri de lemn cu porți de intrare în curte; vopsite, dichisite, aranjate după priceperea și gustul proprietarului. Femeile cu broboade negre legate după ceafă și bărbații cu căciuli cu garnitură, fără cupolă, plate, de parc-ar fi fost niște modele tătărești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
coborât din ospitalierul dud, mulțumindu-i atât lui, cât și lui Dumnezeu pentru breakfast-ul delicios și binevenit, s-a încălțat și a plecat mai departe în aceeași direcție. Moș Danilov... La un moment dat, s-a oprit în fața unui gard de scânduri lung de vreo nouă-zece metri, dar care se vede treaba nu mai fusese de multă vreme reparat. Portița deschisă atârna într-o balama, iar în curte se zărea o chichineață de căsuță acoperită cu tablă ruginită și găurită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
se putea spune despre tatăl meu: Unde pune el mâna, pune Dumnezeu mila" (Proverb) A făcut curtea lună. A mărunțit crengile de sub vișin, a greblat și a măturat curtea, încât acum era o plăcere să privești ograda bătrânului. Până seara gardul a fost reparat. Harnic om ești, Văsălie, harnic de tot... Dimineață, bătrânul l-a condus pe tata până la familia care avea nevoie de ajutor în gospodărie. În speranța că va găsi curând o căsuță și pentru ai săi, tata i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
o constituia o lampă de petrol. Prin urmare, nici grăjdulețul lui nu avea curent. Seara, înainte de a ne culca, mama aprindea o lumânare pe care o introdusese într-o cană spartă umplută cu țărână pe care o găsise tata lângă gardul reparat. După ce adăpa iepele și le umplea ieslea cu iarbă cosită de pe câmp, tata se așeza lângă noi, aflați în jurul lumânării aprinse care-și pâlpâia flăcăruia în "garsoniera" iepelor, cu o adiere bolnăvicioasă, gata-gata să-și dea duhul. Adevărul e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
făcea veacul proprietarul, iar pe cealaltă a pus-o la dispoziția familiei Aciocîrlănoaiei. Holul avea obligația să deservească în mod egal ambii utilizatori. Nu i-a cerut tatălui nostru bani pentru găzduire, ci l-a rugat să mai repare un gard, să taie bălăriile din ogradă, să grebleze, să măture etc. Într-un cuvânt, au convenit ca tata să se ocupe de estetica gospodăriei sale. Lucru pe care l-a acceptat bucuros. Iar mama nu avea motive să se opună mutării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Precizez că această activitate se desfășura numai la răscruce de ulițe, de străzi, fără să fie sărită nici cea mai mică încrucișare de artere comunale. Odată ajuns la intersecție, cobora de pe mijlocul lui de transport biped, își rezema obiectul de gard ori de un copac și pășea în mijlocul uliței la răscruce. Se oprea. Își depărta puțin picioarele, crăcănându-se pentru a avea o mai bună stabilitate și aderență la sol și, luând bețișoarele, începea o serie de lovituri în tobiță și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mirosit și apoi s-a întins la soare lângă noi. Dar cand din aceeași grămadă un vecin a luat un purcel, acesta a guițat, scroafa a sărit și îl rupea dacă vecinul nu lasă purcelul și nu sarea repede peste gard. În anul 1939 am inceput școală. Dar la 23 august 1939 a început și marea nenorocire: satana a împărțit Europa la cei doi emisari ai săi: Hitler și Stalin. Începând de la această dată evenimentele rele s-au derulat într-un
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93330]
-
pe-o sfoară groasă cât degetul ca să le pot atârna de gât ca pe un colier și cum merg noaptea spre casă cu ele bălăngănite pe piept. De câteva ori, cer împrumut o lădiță de lemne de la Piri, vecina de peste gard, mult mai prevăzătoare și organizată. De Crăciun primesc de la Kety și Fodori butuci gata tăiați și bulgări de cărbuni plini de pământ, care însă ard bine. Mai aduc câte o sacoșă de lemne și părinții fetelor cu care fac meditații
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
îmi vâră lumina în ochi prin grilajul de fier, apoi izbucnește în râs și spune iau mami cum arăți parc-ai fi babacloanța. Îmi vine să-i ard una, dar nu pot, fiindcă am mâinile ocupate și oricum e dincolo de gard. Țip isteric în aia mă-tii oană nu sta cu limba-n gură și-ajută-mă. O văd cum se-ndoaie de râs și cum scapă pisica din brațe. Din inerție, mai scot două-trei smiorcăituri și gem patetic unde-am ajuns Doamne
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cărți, mobile, saci de ciment, televizoare, gresie, coroane mari la înmormântări, aspiratoare, săculeți cu pământ pentru flori, un calculator, faianță, butelii de aragaz, găleți cu nisip, butoiașe cu murături, baxuri de apă, lădițe cu fructe, o imprimantă, cărămizi, lampadare, un gard de papură, tablouri, ficuși și leandri, colaci de sârmă, covoare făcute sul, Oana în cârcă, din joacă, până pleacă studentă-n America, mama în brațe când nu se poate mișca. Cum lesne se vede, revoluția română a dezlănțuit în mine
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Veronica mi-a explicat cu mândrie că le primise drept remunerație pentru spălat-călcat de la un domn din blocul nostru care avea un nepot în Germania Federală. Trupurile, alb-negru și color, în variate poziții verticale și orizontale, alcătuiau un fel de „gard viu“ în jurul imaginii centrale, de parcă suma energiilor lor copulative s-ar fi concentrat asupra acelui perimetru privilegiat. Acesta consta într-o poză-afiș (de tip centerfold, aveam să-mi dau seama ulterior) ce înfățișa un bărbat în pielea goală, culcat pe
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
curgea apa. 28 septembrie Despre nea Pricop, pensionarul de la parter care ține cartea de imobil, se spune că a fost securist. L-am surprins de mai multe ori cotrobăind în lăzile de gunoi. Când nu face asta, șade pe bordura gardului și supraveghează cine intră și cine iese, cine ce are în sacoșe („Unde ați găsit ulei?“) sau cum e îmbrăcat („Aveți pantofi noi, duduie Roman, să-i rupeți sănătoasă!“). Dacă un necunoscut intră pe poartă, îl întreabă pe cine caută
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
ceva de dat. Ne roadem fiecare cu voluptate și pe-ndelete oscioarele celuilalt. Nu pentru înțelepciune, nu pentru morală pledez eu aici, nimic nu mi-e mai antipatic decât un profesor bătrân. Pledez pentru ștergerea ochelarilor aburiți; perfecțiunea nu-i peste gard, nici la răsăritul, nici la apusul soarelui... De unde vine cuvântul ideal - o lume ideală, o iubire ideală - și de ce tot tindem spre perfecțiune (auzi cuvânt, tindem...)? Om fi fost cândva, mai știi? Într-un ideal, într-o perfecțiune, de asta
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
din subsol al lui Scârța-scârța, despre care nu se mai vorbea nimic acasă, iar “învârtelile“ băieților din cartier îl scoteau din minți pe sectorist și pe milițienii din cartier, puși mereu în situația de a număra biciclete furate, bucăți de gard de la fier vechi și să dezbine cauciucul de la ușile de autobuz, fixate la balcoanele închise fără aprobare. * „Gata, Tanțo. Trage-ți un ciorap roșu. Așa, și tu, Maria, ăla galben. Pui halatul albastru. Perfect. Ești un tricolor frumos. 1, 2
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
coase. Așa că eram terorizată de ideea că mă scoate la tablă și că or să se uite toți băieții la mine din spate și or să vadă cât sunt de diformă în uniforma aia care stătea pe mine ca pe gard. În afara școlii, vreo câțiva ani, de pe la 15 până pe la 17 ani, am purtat cu fală și mândrie boarfe date cadou de niște amici de-ai lui taică-meu din Germania. După aceea însă s-au terminat, nu mai știu de ce
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
se făcea gura apă, încercând numai să-și închipuie forma și gustul mâncărurilor cu care își hrănea greutatea. Efectul ei asupra mea sporea fascinația neputincioasă cu care îi miroseam deodorantele golite. Când trecea pe stradă, îmi strecuram nasul prin zăbrelele gardului, ca să pot adulmeca mai bine parfumul dulce-amărui - un soi de combinație între coaja de portocală rasă, pe care o țineam în frigider de la Crăciun, și înghețata de la cofetăria Opera, unde mă ducea taică-meu o dată la vreo trei luni. Reușeam
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
iar vântul mia luat la un moment dat căciula care a zburat undeva departe, iar eu m-am întors acasă fără căciulă. Când aveam 4 ani, părinții s-au mutat la oraș. La gara din Iași, îmi amintesc de un gard verde din lemn, vedeam probabil prima dată o mașină, am încercat să dau și un ordin; ,,oprește măi, mașina măi ! “ Nu m-a ascultat. Apoi mama a luat un taxi ,,Pobeda” care a urcat pe la ,,Râpa Galbenă” spre dealul Copoului
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]