9,562 matches
-
Cetatea de Baltă, a participat cu vreo 30-40 de cucerzeni la Marea Adunare de la Blaj din 3-5 mai 1848, iar la întoarcerea acasă toți au fost spânzurați de autoritățile ungurești din localitate, trupurile lor neînsuflețite au fost aruncate într-o groapă comună în curtea moșierului Ludovic Demeny (ungur). Preotul F. Lăscudean a fost și el ucis într-o bătălie cu nemeșii unguri la Chirileu. Mult persecutată a fost și delegația de cucerzeni care a participat la Adunarea Natională de la Alba Iulia
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
interesați de calitățile extrem de variate , nutritive și medicale , ale afinelor. În legătură cu plantarea pădurilor și aceasta reprezenta o sursă importantă de venituri la care participă întreaga familie. Bărbații scoteau manual rădăcinile arbuștilor tăiați în timp ce femeile , sub atentă supraveghere a pădurarului , săpau gropile pentru brazi , iar copiii așezau brazii în gropi și acopereau rădăcinile acestora cu pământ bine bătătorit. După 1990 această " ocupație " a fost practic desființată. Numărul redus de locuitori raportat la suprafață de teren existența și tendința de diminuare în continuare
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
ale afinelor. În legătură cu plantarea pădurilor și aceasta reprezenta o sursă importantă de venituri la care participă întreaga familie. Bărbații scoteau manual rădăcinile arbuștilor tăiați în timp ce femeile , sub atentă supraveghere a pădurarului , săpau gropile pentru brazi , iar copiii așezau brazii în gropi și acopereau rădăcinile acestora cu pământ bine bătătorit. După 1990 această " ocupație " a fost practic desființată. Numărul redus de locuitori raportat la suprafață de teren existența și tendința de diminuare în continuare a populației comunei datorită unei natalitatio nesemnificative crează
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
descoperiri arheologice în acest sens. Urmărind descoperirile arheologice care atestă existența unor așezării în zona Cicirului încă de pe vremea dacilor, acestea s-ar contabiliza astfel: la 1,5 km S de sat, pe prima terasă a Mureșului, în punctul numit “Gropi” a fost descoperită o așezare dacică cu două nivele de locuire, un nivel aparținând secolelor III - II î.d.Hr., iar celălalt nivel secolelor II - III d.Hr. În total au fost descoperite 16 bordeie, dintre care 3 aparțin primului
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
cu conscriptorii Baro Ladislau Kemény și Antal Poentich, nobilul român din Giomal Nicolae Pop, familie de nobil de sute de ani - asesor la Comitat, protestează contra sătenilor care pe nedrept îi folosesc unele locuri ale sale, care se află „În Gropile Zepogie” - zapodie la Fântâna satului, la Mărăriști, la Grozile după șes, După Deal, la Buhulea, la Râpa Kutsului, la Kutsu, în Gruiu Popii, și în „Cărbunarea” și care să nu fie puse la dare fiind nobiliare. La 1820 erau în
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
locuitorii au început să defrișeze pădurile existente pe actualul loc al satului, depărtându-se astfel de zona expusă a Someșului; astfel, se puteau adăposti mai ușor de dușmani, fiind protejați și de inundații. În pădurile din imediata apropiere, au săpat gropi care le serveau drept ascunzători și depozite pentru cereale. Râul Someș în repetate rânduri și-a schimbat albia în detrimentul hotarului localității. Se spune că acesta ar fi ajuns până la marginea satului Arduzel; unde ar fi existat o moară de apă
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
ce face legătura dintre Vârful Farcau și Vârful Mihailecu, la o altitudine de 1615 m. Fiind la cumpăna dintre bazinul Vinderel, de unde își trage și numele, orientat spre vest, își trimite apele spre est în bazinul Socolăului, pe abruptul din Groapa Julii, care îl desparte doar la 2 m de creastă. Lacul este așezat la obârșia pârăului Vinderel, are o formă ovală și este orientat pe direcția est-vest. Are o lungime 155 m, cu o lățime maximă de 85 m, și
Poienile de sub Munte, Maramureș () [Corola-website/Science/301585_a_302914]
-
1800 lângă Poiana Frumoasă își are cuibul un tâlhar pe nume Monacu Sevastian, care ar fi fost primul locuitor al acestor meleaguri. Acesta atacă drumeți ce duceau bogații spre Bucovina și își îngropa victimele într-un loc denumit și astăzi Groapă Moșneagului. Stelian Diaconu știe istoria de la bunicul său, Gheorghe Diaconu, care a fost strănepotul tâlharului. Se pare că după un timp de la stabilirea să în zonă, Monacu Sevastian își construiește casă, se căsătorește și are un copil pe care îl
Frumosu, Neamț () [Corola-website/Science/301633_a_302962]
-
fapt tumuli cu dimensiuni de 3-4m înălțime"). În cadrul comunei Brazi, ca forme de relief antropic, se remarcă ramblul cu înălțimea de 0,7 -1 m ce însoțește calea ferată principală. Pe raza comunei se remarcă și cele aproximativ 100 de gropi de motorină realizate între anii 1996-2005, cu adâncimi cuprinse între 0,5 și 5m și diametre între 1,5 și 8 m. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brazi se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
Primul Război Mondial" este amplasat la hotarul comunei, la 1,5 km de localitate, spre est. A fost amenajat în anii ’20 și are o suprafață de 2.400 mp. În acest cimitir sunt 72 de morminte individuale și o groapă comună în care au fost înhumați cca. 500 de eroi. Inițial însemnele de căpătai au fost din lemn, dar în anul 1960 acestea au fost înlocuite cu unele din beton.
Porumbacu de Sus, Sibiu () [Corola-website/Science/301727_a_303056]
-
satului deținea un cimitir de 246 stânjeni, două grădini de 110 și, respectiv, 484 stânjeni, o casă parohială cu curte de 330 stânjeni, o biserică cu 133 stânjeni și 48 stânjeni. În extravilan avea terenuri în punctele În față, În groapa viilor și În poiană. În punctul numit În față deținea trei proprietăți: 1 iugăr 1027 stânjeni pășune, 2 iugăre 993 stânjeni și, respectiv, 1 iugăr 251 stânjeni pădure. În groapa viilor deținea 1455 stânjeni de teren arabil. În poiană avea
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
stânjeni. În extravilan avea terenuri în punctele În față, În groapa viilor și În poiană. În punctul numit În față deținea trei proprietăți: 1 iugăr 1027 stânjeni pășune, 2 iugăre 993 stânjeni și, respectiv, 1 iugăr 251 stânjeni pădure. În groapa viilor deținea 1455 stânjeni de teren arabil. În poiană avea patru terenuri arabile, cu suprafețele de 787 stânjeni, 1148 stânjeni, 1 iugăr 1275 stânjeni și 9 iugăre 1204 stânjeni. La acestea se adăuga 1420 stânjeni de teren cositor . Din cauza numărului
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
39 stânjeni, un cimitir de 819 stânjeni și trei grădini de 196, 933 și 137 stânjeni. Biserica a deținut în extravilan un cimitir, în punctul La ulmi, de 800 stânjeni, un teren arabil de 1004 stânjeni, aflat în locul numit În groapa viilor. Cele mai multe loturi le avea în punctul În poiană: două terenuri arabile de 5 iugăre 18 stânjeni și 1290 stânjeni și 6 loturi pentru fân de 5 iugăre 167 stânjeni, 1 iugăr 900 stânjeni, 594, 359, 730 și 1054 stânjeni
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
teritoriul comunei se află între localitățile Medieșu Aurit și Potău, în punctul de hotar numit Togul lui Schweitzer. Aici, sapându-se în anul 2003 șanțul pentru conducta de gaz Medieșu Aurit-Oradea au fost descoperite un șir de 5 locuințe și câteva gropi menajere din epoca neolitică. În epoca romană perimetrul comunei Medieșu Aurit a fost intens locuit de o populație dacică și germanică. Zonele preferate pentru aceste locuiri au fost terasele Racteri și terasa înaltă a Seinelului. Pe locul numit Șuculeu a
Medieșu Aurit, Satu Mare () [Corola-website/Science/301767_a_303096]
-
acesta a situat Sărmașu rândul primelor localități din Europa în care s-a început exploatarea industrială a gazului metan, în 3 aprilie 1914. Prima sondă de foraj datează din 6 februarie 1908, fiind în prezent declarată obiectiv cu valoare muzeală. "Groapa comună a Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial" este amplasată în marginea nordică a cimitirului reformat-calvin din localitate. A fost amenajată în anul 1944 și are o suprafață de 200 mp. În această groapă comună sunt înhumați 40 de
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
declarată obiectiv cu valoare muzeală. "Groapa comună a Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial" este amplasată în marginea nordică a cimitirului reformat-calvin din localitate. A fost amenajată în anul 1944 și are o suprafață de 200 mp. În această groapă comună sunt înhumați 40 de eroi români.
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
Transilvania, România. Se află la 17 km la est de Reghin, 415 m deasupra nivelul mări. A fost în posesiune lui Gheorghe Rákóczi I. Numele sa schimbat de mai multe ori, în 1642 Saraphaza, în 1733 Sorophaza, în 1750 Soroohaza. "Groapa comună a Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial" este amplasată în curtea bisericii ortodoxe din localitate. A fost amenajată în anul 1944 și are o suprafață de 20 mp. În această groapă sunt înhumați 26 de militari români necunoscuți
Șerbeni, Mureș () [Corola-website/Science/300596_a_301925]
-
Saraphaza, în 1733 Sorophaza, în 1750 Soroohaza. "Groapa comună a Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial" este amplasată în curtea bisericii ortodoxe din localitate. A fost amenajată în anul 1944 și are o suprafață de 20 mp. În această groapă sunt înhumați 26 de militari români necunoscuți.
Șerbeni, Mureș () [Corola-website/Science/300596_a_301925]
-
Ivănești, Sânișor, Lăureni, Șardu Nirajului, Moșuni. Începând de la Șardu Nirajului drumul este neasfaltat. Populația satului a evoluat de la 242 loc. în 1930 la 220 loc. în 1966 și la 61 loc. în 1992. Satul este împărțit în următoarele zone: "Deal", "Groapă", "Devale". Terenurile aparținând acestui sat poartă următoarele denumiri: "Calea Beului", "Coasta", "Pădurice", "Ochiuri", "Rupturi", "Codona", "După Garduri", "Dâlma", "Apărat", "Lazuri", "Uric", "Recea", "Rât", "Lab", "Niergheș". Păduri: "Pădurea de după garduri", "Pădurea gropii", Pădurea Șardului", "Biher". Între satele Veța și Acățari există
Veța, Mureș () [Corola-website/Science/300598_a_301927]
-
în 1992. Satul este împărțit în următoarele zone: "Deal", "Groapă", "Devale". Terenurile aparținând acestui sat poartă următoarele denumiri: "Calea Beului", "Coasta", "Pădurice", "Ochiuri", "Rupturi", "Codona", "După Garduri", "Dâlma", "Apărat", "Lazuri", "Uric", "Recea", "Rât", "Lab", "Niergheș". Păduri: "Pădurea de după garduri", "Pădurea gropii", Pădurea Șardului", "Biher". Între satele Veța și Acățari există urme de drum roman.
Veța, Mureș () [Corola-website/Science/300598_a_301927]
-
denovelări de pământ rezultat în locurile pe unde au umblat vite mari pe pământul ud și au lăsat urme adânci; gișcilina= despărți ( ! nu este, nu se folosește opusul (antonimul) "încilina") . -"cu litera H" -hogină=odihnă; hamñișă=isteață, șmecheră, descurcăreață; hoancă=groapă, gaură mare prăpastie, apărută de regulă în urma unei ploi, alunecări de teren, surpări; hudă=gaură de șoarece, la butoi, la cadă, pentru prepeleac; hului=dărâma; hălăstău=balta, lăculețul care se formează in fața roții la morile de apă, înainte de a
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
fenomen, etc ; împcilit= nedezvoltat normal pentru vârsta care o are (vietate, plantă). -"cu litera L" -lesă, leasă=panou, corp confecționat din împletituri de nuiele cu sau fără ramă folosite ca vramiță (=ușiță, poartă) de gard, pod provizoriu, uscat prune pe groapă, încropire coteț provizoriu pentru vite mărunte; loză=neam, rudă, dar și lăstari, vrejuri de plante; laciță=bentiță, fundă, material textil cusut cu flori ori mărgeluțe care se pun la gâtul fetelor; liptari=magiun foarte consistent, de regulă din prune fără
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
mânăstire. După înfrângerea răscoalei, se știe că toți adepții lui Tudor au fost urmăriți de turci și pedepsiți cu temnița. Acest sat a fost bântuit de o ciumă groaznică care a făcut ca majoritatea locuitorilor să-și găsească moartea în gropile de var. Cei care au mai rămas și-au părăsit bordeiele și s-au mutat mai costișa din apropiere, formând satul Betegi. Urmele bordeielor au dăinuit până prin 1950, prin resturi de cărămizi, vetre, gropi, cioburi de vase, etc. Popa Pistol
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
locuitorilor să-și găsească moartea în gropile de var. Cei care au mai rămas și-au părăsit bordeiele și s-au mutat mai costișa din apropiere, formând satul Betegi. Urmele bordeielor au dăinuit până prin 1950, prin resturi de cărămizi, vetre, gropi, cioburi de vase, etc. Popa Pistol, după trecerea prigonirii turcilor, rămăsese cu un pistol pe care-l purta la chimir, pentru a se răzbuna pe cetele de turci care încă mai dădeau iama călări prin gospodăriile oamenilor.Și astfel a
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
luptă în această zonă, atât români, cât și de alte naționalități. An de an, de sărbătoarea "Înălțării Domnului", când este serbată și "Ziua Eroilor", sunt rostite rugăciuni în acest cimitir și sunt pomeninți toți cei care sunt înmormântați, fie în groapa comună, peste care se ridică un monument, fie în mormintele simple din jurul acestuia. Semn al luptelor din zonă, alături de Cimitirul Eroilor, în localitate mai există un monument dedicat aceluiași eveniment, respectiv "Cișmeaua din sat". Ridicat de către Cercul Militar al Subofițerilor
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]