9,279 matches
-
cele două formațiuni. Comuna Panaci se învecinează: - La nord cu Comuna Dorna-Arini - La est Orașul Broșteni - La sud cu Județul Harghita - La vest Comuna Șaru Dornei . Caracterul complex al reliefului este o reflectare directă a originii și structurii geologice: Rețeaua hidrografică a comunei Suprafața comunei este de 13.754 hectare. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Panaci se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,43
Comuna Panaci, Suceava () [Corola-website/Science/301980_a_303309]
-
european E574 - 30 km; gara din Sinești și calea ferată industrială - 15 km, aeroportul din Craiova la 90 km și benzinăria din Tufeni la 5 km. Dotarea comunei Icoana din punct de vedere al infrastructurii este ilustrată prin: Clima bazinului hidrografic Vedea este caracterizată prin precipitații medii anuale de 550 mm - deficitară față de valoarea medie pe țară care este de peste 600 mm. Dintre factorii climatici care influențează nefavorabil scurgerea, temperaturile au rol hotărâtor - vara sunt foarte ridicate. Vânturile sunt cele neregulate
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]
-
grade către est. Relieful comunei este fragmentat de cursul râului Sucevita care prezintă o albie majoră cu lățime variabilă cuprinsă între 250 m la ieșirea din zona muntoasă până la 500 m în zona centrală a comunei. Din punct de vedere hidrografic, comuna Marginea se situează în bazinul hidrografic al râului Siret prin afluentul sau pe partea stângă râul Suceava. Râul Suceava colectează de pe teritoriul comunei Marginea apele râului Sucevita. Râul Sucevita prezintă un curs în general cu direcția E-S-E, ușor meandrat
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
de cursul râului Sucevita care prezintă o albie majoră cu lățime variabilă cuprinsă între 250 m la ieșirea din zona muntoasă până la 500 m în zona centrală a comunei. Din punct de vedere hidrografic, comuna Marginea se situează în bazinul hidrografic al râului Siret prin afluentul sau pe partea stângă râul Suceava. Râul Suceava colectează de pe teritoriul comunei Marginea apele râului Sucevita. Râul Sucevita prezintă un curs în general cu direcția E-S-E, ușor meandrat în zona în care traversează dealurile Piemontane
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
valoarea caracteristică de 35 m/sec cu intervalul de recurenta de 50 ani și 2 % probabilitatea de depășire anuală și presiunea de referință a vântului, mediata pe 10 min la 10 înălțime este de 0,5 kPa. Secțiunea 3. Rețeaua hidrografica "'a. Cursurile de apă, debite normale, creșteri înregistrate"' Apele de pe cuprinsul Comunei Marginea pot fi grupate în două categorii : Ape de suprafață; Ape subterane. Apele de suprafață includ râurile și pârâurile cu regim de curgere permanentă și cele de curgere
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
normale, creșteri înregistrate"' Apele de pe cuprinsul Comunei Marginea pot fi grupate în două categorii : Ape de suprafață; Ape subterane. Apele de suprafață includ râurile și pârâurile cu regim de curgere permanentă și cele de curgere temporară. Principalul component al rețelei hidrografice de suprafață îl reprezintă pârâul Sucevita, care face parte din bazinul hidrografic al Râului Suceava. Pârâurile cu debit mai mic, dar tot cu caracter permanent sunt : Șoarecul, Hasca, Havris, Floaca, Volovat și Ursoaia. Pe teritoriul comunei se mai găsesc și
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
două categorii : Ape de suprafață; Ape subterane. Apele de suprafață includ râurile și pârâurile cu regim de curgere permanentă și cele de curgere temporară. Principalul component al rețelei hidrografice de suprafață îl reprezintă pârâul Sucevita, care face parte din bazinul hidrografic al Râului Suceava. Pârâurile cu debit mai mic, dar tot cu caracter permanent sunt : Șoarecul, Hasca, Havris, Floaca, Volovat și Ursoaia. Pe teritoriul comunei se mai găsesc și „slatine: - izvoare sărate, de unde locuitorii se aprovizionează cu apă sărată (slatina
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
Sadova (în germană Sadowa) este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Așezat în partea de vest a județului Suceava, spațiul geografic al comunei Sadova se suprapune peste bazinul hidrografic al pîrîului Sadova, afluent al rîului Moldova, fiind situat în marea subunitate flzico-geografică a Obcinelor Bucovinei, subunitate bine individualizată în nord-estul Carpaților Orientali. Intersecția paralelei de 47 grade și 30 minute latitudine nordică cu meridianul de 25 grade și 39
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
influențe de aer vestic. Temperatura medie anuală este de 7,8 grade C, luna cea mai caldă fiind ianuarie (între -3 și 4 grade C). Alt element climatic îl reprezintă precipitațiile, a căror valori medii anuale ating 700-750 mm. Rețeaua hidrografică este strâns legată de altitudine, formațiunile geologice, felul de exprimare climatică și gradul de acoperire cu vegetație. Toate apele de suprafață sunt captate în bazinul râului Căpuș. Izvorăște din Finciu în locul numit Sanțul Popii. De acolo coboară prin Mănăstireni, unde
Bedeciu, Cluj () [Corola-website/Science/300318_a_301647]
-
versanții sud-estici spre satul Cheia și valea Arieșului. Zona este puțin frământată și prezintă pe alocuri alunecări de teren în apropierea carierei de gips, unde se află o folie pe direcția S-V spre N-E. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul aparține râului Arieș, ce colectează toate apele din zonă. Acestea au debite variabile în cursul anului, apele freatice aflându-se la adâncime de 1-3 m pe văile largi și de la adâncimi mai mici pe restul văilor. Pe versanți, adâncimea
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]
-
pâlnie săpate de apă în zonele calcaroase, acestea fiind o atracție deosebită pentru iubitorii naturii. În acest sens, interesantă este Valea Șoimului care este bogată în dolomit alb stratificat, calcare închise la culoare dispuse în plăci și calcare marmoreene. Rețeaua hidrografică este reprezentată prin Valea Crișului Repede, râu care traversează teritoriul comunei Negreni pe direcția E - V. Crișul Repede primește ca afluenți: pâraiele din Valea Neportocului Valea Caselor Valea Negrii Valea Făgădăului În arealul geografic al comunei Negreni este predominant un
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
de relief infățișând un personaj uman, câteva mici piese sculptate, diferite fragmente epigrafice. Delimitând structuri teritoriale organizate pe văi, străvechiile linii de hotar din Transilvania Evului Mediu timpuriu erau situate pe cumpenele de ape. Pe aceste limite dintre diferitele bazine hidrografice erau situate fortificații de hotar ( "indagines",„pasarici”), puncte de straja si locuri de trecere. Acestea din urmă erau denumite "kapu", termen care provine și numele văii Căpușului, prin care se făcea trecerea dinspre țara transilvăneană a românilor și slavilor, atestată
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
satului Boteni. Între 400 și 490 de metri altitudine există platourile Turmaș, Botăș, Haler, Șușpătac, Hagău, Fânațe, Poderei, ș.a. Aici sunt întâlnite numeroase păduri - pădurea Biteni, Ocoliș, Crișeni, Spini, Dumbrava-Ghiriș, Toag și cea mai mare dintre ele, Pădurea Lată. Rețeaua hidrografică este slab reprezentată, prin mici cursuri de apă ca Valea Crișeniului, Valea Zorenilor, Botănaș, Heler, Valea Morii, Valea Roșieni, Valea Chesăului, Valea Ghirișului. În văi mai există încă mici ochiuri de apă, rămășițe ale fosturilor lacuri existente odată. Clima este
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
livezile de pomi fructiferi și pe suprafețele cultivate cu viță de vie. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Apele de suprafață sânt reprezentate de văile Văcăreț și Sărături aparținătoare bazinului hidrografic al Someșului. Toate au debite inconsecvente, semipermanente, torențiale în timpul ploilor. Someșul are un debit de aproximativ 72 m3 și, mai ales primăvara și toamna, inundă lunca. Datorită depunerilor de aluviuni, fundul albiei sale minore s-a ridicat astfel încât, la debite
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
cu o suprafață de alimentare de 224 km², și se varsă în râul Olt, în zona localității (jud. Brașov). În zona Biborțeni se întâlnește cu apa pâraileor Agriș (dinspre nord) respective Bodoș și Bățani (dinspre est și sud). Densitatea rețelei hidrografice în această parte a Bazinului Baraolt variază între 0,20 și 0,40 km/ km², media fiind de 0,38 km/ km². De remarcat că această valoare este inferioară medie pe țară. De asemenea, pâraiele mici, cu debite intermitente, cum
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
și în partea nordică a hotarului, de-a lungul drumului principal care face legătura cu Suatu, precum și la limita hotarelor, unde masele au alunecat pînă în lunca pârâului numit "La Rât”, determinind reducerea înălțimii culmilor și atenuarea energiei reliefului. Rețeaua hidrografica a satului este reprezentată prin cursuri de pâraie din bazinul superior de recepție al afluentului ce se varsă, la Bonțida, în Someșul Mic . Cursurile de apă, în formă de evantai se adună din hotarul satului, urmând direcția nord - est și
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de 22 iunie 2004 a fost finalizată Hartă topografica a satului , scara 1:5000,ce cuprinde toate parcelele de teren agricol conform Titluri de proprietate emise în baza Legii fondului funciar nr.18/19 februarie 1991, inclusiv drumurile și rețeaua hidrografica, respectiv amplasamentul fiecărei gospodării din sat. Hartă s-a întocmit și în format electronic, pe DVD, oferind identificare rapidă a fiecărei proprietăți cât și posibilitate de organizare mai bună a terenurilor agricole prin concentrarea parcelelor fărâmițate excesiv . După înfrângerea turcilor
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
vânt rece și uscat, cu putere distructivă foarte mare și Austrul - un vânt uscat, iarna fiind însoțit de ger, iar vara de caldură înăbușitoare și de secetă) și din est, specific iernii (Crivățul - vânt rece și uscat, foarte violent). Rețeaua hidrografică de pe teritoriul comunei Breasta este relativ săracă. În afara râului Jiu, care doar mărginește teritoriul comunei spre est, este reprezentată de râul Raznic, care își adună apele din zona limitrofă a județelor Mehedinți și Dolj, drenează valea de la Busu-Grecești-Raznic-Breasta și se
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
orientate de la nord la sud) și câmpia ce se întinde de-a lungul Gilortului. Partea joasă a reliefului comunei este formată din nisipuri, pietrișuri și argile, în care văile (cu apă ori părăsite) sunt adâncite și prezintă maluri abrupte. Rețeaua hidrografică aparține bazinului hidrografic al râului Gilort care primește în aceasta apele din văile satelor comunei. Solurile - formate pe rocile argiloase sunt solurile brune de pădure slab erodate, care au un conținut moderat de humus și azot, fiind însă insuficient dotate cu
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
la sud) și câmpia ce se întinde de-a lungul Gilortului. Partea joasă a reliefului comunei este formată din nisipuri, pietrișuri și argile, în care văile (cu apă ori părăsite) sunt adâncite și prezintă maluri abrupte. Rețeaua hidrografică aparține bazinului hidrografic al râului Gilort care primește în aceasta apele din văile satelor comunei. Solurile - formate pe rocile argiloase sunt solurile brune de pădure slab erodate, care au un conținut moderat de humus și azot, fiind însă insuficient dotate cu fosforoși potasiu mobil
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
și Jilțului străbat vecinătățile de vest și est ale așezării Mătăsari și împart dealurile în Dealurile Motrului,catre Motru și Jiu și dealurile drenate de Jilț și afluenții săi (Jilțurile) din dealul Bujorăscu și mai din amonte. În general, rețeaua hidrografica a acestei zone e tributara râului Jiu. apă Tismanei, prin canalizare, se varsă și ea în Jiu precum Jilțul, în apropiere de satul Borăscu, la sud de Mătăsari. Apele freatice din zona Jilț au adâncimi mici, de până la 3m, ca
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
așezată în partea de nord-est a județului Harghita la o altitudine medie de 650 m, pe cursul inferior al Râului Bistricioara . Aceasta izvorăște din Călimani de la o altitudine de 1.350 m și străbate în total 68,5 km. Bazinul hidrografic al Bistricioarei pe teriotriul așezării, este format din pâraiele: Tulgheșul și-a primit denumirea de la Pasul Tulgheș ce leagă depresiunea Hangului, din județul Neamț cu Depresiunea Giurgeului din județul Harghita. Căile de comunicație sunt exclusiv rutiere. Dintre localități în apropierea
Tulgheș, Harghita () [Corola-website/Science/300488_a_301817]
-
nord de masivul Prislop, iar la est de versanții vestici ai Munților Bihor, ce constituie nucleul Munților Apuseni (Carpații Occidentali) și totodată treaptă montană cea mai înaltă a acestora (altitudinea maximă: 1849 m - vîrful Curcubăta Mare). Din punct de vedere hidrografic, zona este dominată de rîul Valea Băiței, care s-a constituit din afluența Văii Calului și Valea Mare. Datorită poziției geografice ce exprimă etajarea reliefului, regiunea beneficiază de un climat temperat continental cu cu patru anotimpuri distincte: o vară călduroasă
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
este un curs de apă din S-SE României, afluent al Dunării la Oltenița. Are 350 km iar suprafața bazinului hidrografic este de 12.550 km. Izvorăște din partea central-vestică a culmii principale a Munților Făgăraș prin doi afluenți: Buda și Capra. Buda (izvorul principal al sistemului hidrografic Argeș) izvorăște de sub vârful Arpașu Mic, de la 2.030 m altitudine, din lacul glaciar
Râul Argeș () [Corola-website/Science/298599_a_299928]
-
S-SE României, afluent al Dunării la Oltenița. Are 350 km iar suprafața bazinului hidrografic este de 12.550 km. Izvorăște din partea central-vestică a culmii principale a Munților Făgăraș prin doi afluenți: Buda și Capra. Buda (izvorul principal al sistemului hidrografic Argeș) izvorăște de sub vârful Arpașu Mic, de la 2.030 m altitudine, din lacul glaciar Buda, iar râul Capra izvorăște din lacul glaciar Capra, aflat sub vârful Vânătarea lui Buteanu. În aval de confluența pârâului Buda cu Capra, a fost construit
Râul Argeș () [Corola-website/Science/298599_a_299928]