9,028 matches
-
din R.S.S.M. prin Hotărârea sa nr. 532 din 12 iunie 1945 a deschis în orașul Bălți un Institut învățătoresc. La momentul înființării sale, Institutul învățătoresc era amplasat într-un singur bloc de studii al clădirii fostului Liceu de fete „Domnița Ileana” (actualul bloc de studii nr.1 de pe strada Pușkin), având un contigent de numai 120 de persoane . La institut activau două facultăți: Istorie și Filologie, Științe ale naturii și Geografie, având un efectiv de 120 de studenți și 13 lectori
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți () [Corola-website/Science/316788_a_318117]
-
bagheta celor mai renumiți dirijori ai vremii: Nicu Novac, Nicu Stănescu, Victor Predescu, Gelu Barabancea, George Vancu, Constantin Busuioc sau Paraschiv Oprea. A întreprins nenumărate turnee și concerte cântând alături de: Maria Tănase, Maria Lătărețu, Ioana Radu, Rodica Bujor, Victoria Darvai, Ileana Constantinescu, Maria Cornescu, Ștefania Stere, Ion Luican, Emil Gavriș și mulți alții. Totodată, s-a preocupat de depistarea de noi talente, tinere și promițătoare pe care le-a îndrumat cu o deosebită grijă și competență, între aceștia numărându-se: Maria
Justina Băluțeanu () [Corola-website/Science/315269_a_316598]
-
ca grupuri distincte, încadrate în Marea Legiune a Cercetașilor. Cea mai celebră reprezentantă este Ecaterina Teodoroiu, cercetașă în București și Târgu Jiu, înrolată ulterior în armata româna și cazută la datorie în primul război mondial. In primăvara anului 1929 principesa Ileana a României, Nissa Cămărășescu și cpt. Ioan Dimăncescu (comandantul cohortei I Galben - București) formează un comitet care va conlucra cu Ministerul Școalelor (Ministerul Invațământului din acei ani) și cu alte personalități pentru inființarea unei organizații de cercetașe, separată de cea
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
pentru inființarea unei organizații de cercetașe, separată de cea a băieților. La 18 ianuarie 1930 lua ființă "Asociația “Cercetașele României”". In ianuarie 1932 erau înregistrate 23 cohorte, formate din 2,078 cercetașe, comandanta Marii Legiuni a Cercetașelor României fiind principesa Ileana, secondată de Nissa Cămărășescu (ajutoarea comandantei) și Viorica Litzica (directoarea generală). Cel mai important eveniment al cercetașelor a fost Jamboreea de la Breaza (august 1935). Simbolul cercetașelor era frunza de trifoi. Cercetașii erau organizați în patrule. O "patrulă" era formată din
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
descendenți ai Principelui Barbu Știrbei, sunt Costinescu Tătăranu Alexandru Barbu, Costinescu Petre Nicolae, Costinescu Tătăranu Gheorghe, Flondor Iancu, Flondor Mircea, Pană Maria Barbara și Hiott Constantin. Cel care s-a ocupat de vânzarea palatului este baronul austriac Jakob Kripp, soțul Ilenei Costinescu Tătăranu, fiica primului moștenitor enumerat aici. În 2006, domeniul Știrbey a fost retrocedat moștenitorilor familiei prințului Știrbey, prin decizie a Curții Europene a Drepturior Omului. Astfel, peste două treimi din domeniul public care aparținea Primăriei Buftea, printre care și
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
construită în anul 1841 de către marele vistiernic Alexandru Balș și soția sa, Elena (Elencu), în timpul domniei principelui Mihail Sturdza (1834-1849) în Principatul Moldova. În apropiere de biserică, boierul a avut și un conac care a aparținut mai apoi și Principesei Ileana a României și a fost ulterior transformat în spital. Deasupra intrării în biserică se află o pisanie în care este scris următorul text în limba română cu caractere chirilice: ""Acest sfnt lăcaș sau zidit dinnou spre cinste și laoda sfntului
Biserica Sfântul Nicolae din Poieni () [Corola-website/Science/318882_a_320211]
-
care și Constantin Artachino, care fuseseră refuzați la Salonul Oficial, deschis în același timp. Împreună cu alți pictori ai vremii, printre care Nicolae Vermont și Ștefan Luchian, Artachino organizează în iulie 1897 o societate denumită "Societatea pentru dezvoltarea artelor în România - "Ileana"". A fost membru fondator al societății Tinerimea artistică înființată la 3 decembrie 1901 de un grup de pictori, între care Ștefan Luchian, Nicolae Vermont, Arthur Verona, Frederic Storck, Ștefan Popescu și Gheorghe Petrașcu. Gruparea milita pentru o artă realistă, pentru
Constantin Artachino () [Corola-website/Science/321563_a_322892]
-
pictură a profesorului Dimitrie Serafim, în 1908. Între 1909 - 1912 studiază la Academia Regală de Arte din München, (Akademie der Bildenden Künste München). Elena Alexandra Barabaș a fost profesoară de desen și pictură la liceele: „Principesa Elena” din Brașov, «Domnița Ileana” și Notre-Dame din București. A ținut cursuri de stilizare, desen și pictură la Academia Liberă a soților Bednarik, în București, Calea Victoriei nr.162, unde i-a avut elevi pe: Elisa Leonida Zamfirescu, Ion Șahighian, Maria Bănică-Orăscu, Cornelia Pillat. S-a
Elena Alexandrina Bednarik () [Corola-website/Science/315327_a_316656]
-
locuit aici permanent de la naștere până în 1846, apoi cu întreruperi până în 1855, când a plecat spre Iași, la Seminarul de la Socola. După moartea lui Ștefan a Petrii și a Smarandei, casa a fost moștenită de fiica lor cea mai mică, Ileana. Ulterior, aceasta, neavând copii, a donat-o nepoatei sale, Sofia, fiica Mariei, o altă soră a lui Creangă. Construcția a fost restaurată în 1937 prin grija istoricului Nicolae Iorga. În 1944 Sofia Grigoriu, născută Creangă, donează casa Asociației Învățătorilor din
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
Brașov, București, Constantă, Craiova, Hunedoara, Iași, Oradea, Pitești, Satu Mare, Sibiu, Târgu Mureș, Timișoara etc. Marele Premiu al Festivalului: Gerard Bayo (Franța), Marc Quaghebeur (Belgia), Dominique Daguet (Franța), Charles Carrère (Senegal), Slavko Almășan (Novi Sad), Dan Laurențiu (București), Srba Ignatovici(Șerbia), Ileana Mălăncioiu (București), Valeriu Anania (Cluj-Napoca), Aurel Rău (Cluj-Napoca), Carolina Ilica (București), Marta Petreu, Adrian Popescu(Cluj-Napoca), Ion Mircea (București), Jeannine Baude (Franța), Philippe Jones (Belgia), Dorli Blaga. Premiul OPERA OMNIA: Geo Bogza, George Uscătescu, Eugenio Coseriu, Eugen Todoran, Ioan Alexandru
Festivalul internațional Lucian Blaga () [Corola-website/Science/321795_a_323124]
-
cu regele George al II-lea al Greciei (alt descendent al Victoriei); a doua fiică, Maria (1900-1961), a fost trimisă la Belgrad să se căsătorească cu regele Alexandru I al Iugoslaviei care a fost asasinat în 1934; a treia fiică, Ileana (1909-1991), s-a căsătorit cu Anton, arhiduce de Toscana care aparținea de o ramură mai mică a Habsburgilor. A doua fiică a lui Alfred, Victoria Melita (1876-1936) - Melita pentru că s-a născut în Malta - s-a căsătorit prima dată cu
Descendenții reginei Victoria a Regatului Unit () [Corola-website/Science/321802_a_323131]
-
pozitive ale filmului el a remarcat scenografia lui Mihnea Mihăilescu și imaginea profesionistă a lui Vivi Drăgan Vasile. Criticul a concluzionat următoarele: "„E un Moromeții visat de Fellini și pus pe film de Kusturica. Plus Chaplin, Keaton și Keystone Cops”". Ileana Bîrsan considera filmul ca fiind "„superficial și demonstrativ”", plin de clișee narative și de teatralism și în care se face exces de dialoguri pretins amuzante și glume grosolane. Într-o recenzie publicată în noiembrie 2008 pe situl LiterNet, Lucian Maier
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
de culoare și de vitalitate”". El critică însă teatralitatea interpretărilor. În ajunul Crăciunului anului 2008, Horațiu Mălăele a publicat în "Jurnalul Național" un pamflet intitulat „Horațiu Mălăele și croncănicarii”. El a atacat agresiv trei critici: Andrei Gorzo, Lucian Maier și Ileana Bîrsan, ale căror recenzii critice le-a catalogat drept "„o îngurgitare nesănătoasă și confuză la limita toxiinfecției intelectuale”". Uniunea Cineaștilor din România (UCIN) a acordat acestui film în anul 2008 trei premii: Premiul pentru imagine (Vivi Drăgan Vasile) , Premiul Opera
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
Bogdan Silvestru. În anii 1984-1985 a realizat ca regizor, pentru aceeași casă de filme, "Sper să ne mai vedem", un lung-metraj pe scenariul lui Ion Băieșu, cu imaginea semnată de Alexandru Groza. În rolurile principale doi debutanți: Valentin Mihali și Ileana Harșa-Negru. Ei sunt anturați de vedete ale ecranului: Mitică Popescu, Ion Besoiu, Dan Condurache, Margareta Pogonat, Ernest Maftei, Dorel Vișan. Revine după o lungă absență Cici Dumitrache-Caraman, iar în roluri episodice vedete din alte zone: Ion Dolănescu, Nicolae Dobrin sau
Puși Dinulescu () [Corola-website/Science/322428_a_323757]
-
arhitecturei moderniste. Ea este autoarea clădirilor pentru primărie, cluburi, case particulare din diferite localități ai județului. A proiectat locarurile pentru școlil în județ și în municipiul Bălți: Liceul industrial de fete, Liceul de băieți Ion Creangă, Liceul de fete Domnița Ileana (actualmente Blocul administrativ al Universității Alecu Russo). Pentru activitatea rodnică în domeniul proiectărilor localurilor pentru școli a fost distinsă cu Medalia „Răsplata Muncii pentru construcții școlare” clasa I, în 1936. După cel de-al Doilea Război Mondial s-a întors
Etti-Rosa Spirer () [Corola-website/Science/322503_a_323832]
-
din 1984, regizat de Iulian Mihu după un scenariu inspirat de piesa de teatru „Surorile Boga” (1959) a dramaturgului Horia Lovinescu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Adela Mărculescu, Elena Albu, Viorica Dinicu, Traian Stănescu, Andrei Finți, Olga Tudorache și Ileana Predescu. Filmul urmărește schimbările intervenite în viața a trei surori ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial și al instaurării unui nou regim politic în România. În anii celui de-al Doilea Război Mondial, mai precis în anul
Surorile (film din 1984) () [Corola-website/Science/328895_a_330224]
-
mai mică, Ioana (Viorica Dinicu), s-a căsătorit cu ofițerul Radu Grecescu (Andrei Finți), în timpul unei scurte permisii a acestuia de pe front. Ofițerul fusese crescut în casa moșierei Catinca Gorăscu (Olga Tudorache) și era fiul surorii nebune a acesteia, Eleonora (Ileana Predescu). Apropierea frontului determină retragerea armatei române, iar căpitanul Stratilat pleacă fără Valentina. Moșiereasa Catinca se refugiază și ea, în timp ce palatul ei este rechiziționat. După evenimentele istorice de la 23 august 1944, Iulia își dedică timpul îngrijirii luptătorilor antifasciști, luând contact
Surorile (film din 1984) () [Corola-website/Science/328895_a_330224]
-
Aurel Vlaicu" (1977), "Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii" (1980), "Saltimbancii" (1981) și "Secretul lui Bachus" (1984). S-a născut la 24 aprilie 1926, în orașul București. A absolvit Institutul de Arte Plastice din București în 1952 (în aceeași promoție cu Ileana Oroveanu), obținând calificarea de pictor-scenograf. a lucrat ca pictoriță și creatoare de costume de teatru și film, debutând în cinematografie cu realizarea costumelor din filmului "Pași spre lună" (1964). A participat la realizarea costumelor a unui număr mare de lungmetraje
Nelly Merola () [Corola-website/Science/328952_a_330281]
-
Liliana Ciobanu, n. la 1 decembrie 1960, Roșiile, județul Vâlcea) este o soprană stabilită în Franța. Născută în satul Roșiile din județul Vâlcea, este fiica cântăreței de muzică populară Maria Ciobanu. A studiat la "Conservatorul de Artă din București" cu Ileana Cotrubaș, debutând în 1987 în rolul lui "Manon" din opera "Manon" de Jules Massenet pe scena Teatrului Capitol din Toulouse, în Franța. Ca una dintre cei care a primit "Premiul de Operă Laurence Olivier" (în engleză, "Laurence Olivier Opera Award
Leontina Văduva () [Corola-website/Science/328992_a_330321]
-
joacă actorii Ion Dichiseanu și Dan Nuțu. Din cauză că nu se mai înțelege cu părinții săi, tânărul Petre (Dan Nuțu) se mută la fratele său mai mare, Andrei (Ion Dichiseanu), care este un actor de succes. Petre se împrietenește cu Dora (Ileana Popovici), o fată care-l admiră pe fratele său. Când Andrei începe să-i dea atenție Dorei, Petre pleacă simțindu-se trădat, refuzând până și o sută de lei pe care el i-o dăduse. Filmul a fost vizionat de
100 de lei () [Corola-website/Science/326989_a_328318]
-
a societății în care trăiau. De urmărit în acest film jocul extrem de modern al unui mare actor, Dan Nuțu, care a ales și el, de mult, libertatea ca și regizorul Mircea Săucan. În film mai puteți admira pe lon Dichiseanu, Ileana Popovici și Violeta Andrei, toți cu 22 de ani mai tineri.”" Filmările au avut loc în vara anului 1972 timp de trei săptămâni. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 2.085.000 lei.
100 de lei () [Corola-website/Science/326989_a_328318]
-
Luminiței Dobrescu un qvintet de muzică populară care o includea pe aceasta. A debutat pe scena amatorilor de la „Modern Club”, cu acest cvintet, în 1965. Ajunsă - în același an - cu cvintetul la TVR, a fost remarcată de regizorii Cornel și Ileana Pop, realizatorii unei emisiuni de muzică ușoară pentru tineret - "Clubul tinereții". Mulți ani opțiunea viitoarei soliste a fost să studieze medicina, opțiune care avea să se schimbe ulterior. Deși a dat examenul de admitere la Medicină și ulterior a visat
Luminița Dobrescu (cântăreață) () [Corola-website/Science/326957_a_328286]
-
bisericii se află familiile următoare: Tărniceru Petru și Camelia, Chiforescu Stelian și Doina, Iordache Gavril și Gheorghina Geta, Crăciunescu Ilie și Floarea, Alupei Mircea și Elena, Proboteanu Sorin și Doina, Pardău Dumitru și Geta, Rusu Mircea Filaret, Irinariu Gheorghe și Ileana, Boancheș Ilie și Rodica, Boancheș Luca și Mariana, Bădiliță Doru și Ramona, Schmid Scridon și Lucia, Iordache Gheorghe și Carmen, Vezeteu Gheorghe și Olimpia, Păsat Daniel și Roxana, Boca Lazăr Florin și Felicia, Piticaru Tusnelda, Candrea Nicolae și Rodica, Bodea
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
refuza să dezvăluie prezența în casa lui a femeii și a copilului, lăsându-se bătut. Filmul conține o violență latentă, iar reconcilierea între făptaș și victimă pare a fi imposibilă, Katalin fiind ucisă atunci când nu-și poate împlini vendeta. Jurnalista Ileana Bîrsan a afirmat că valoarea și complexitatea rolului Katalin Varga interpretat de talentata actriță Hilda Péter „se măsoară în expresii mult prea stridente și prin accente groase”. În schimb, criticul Andrei Gorzo a considerat acest film un kitsch fără valoare
Katalin Varga (film din 2009) () [Corola-website/Science/323741_a_325070]
-
Inscripția este pictată cu litere mari, aurite, și are următorul început: "„Pomelnicu S(fin)t(e)i Bisericii Gosp(o)d ce să prăznu(i)ește Naghia Paraschevi în Tărgu Frumos 1815 Fev(ruarie) 10: Ioan Petru v(oie)vod, Ileana do(a)mna și fii(i) lor Ștefan, Costandin, Rucsanda, Petru și tot neamul lor, Scărlat vo(ie)vod, Smaranda do(a)mna, cu fii(i) și tot neamul lor, V(e)namin mitropolit cu tot neamul său [...]”". Pomelnicul a
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]