9,794 matches
-
Niște bieți oameni, în definitiv." După ce inițial mă întristase, pentru că nu-ți place să-ți vezi idolii trecând pe lângă valoare, și încă și mai puțin pe scriitorul cu pana vrăjită, acest pasaj din Călătorie în Orient sfârșește prin a mă liniști. El îmi confirmă toate temerile: 1) un tip interesant poate spune uneori și lucruri tâmpite; 2) să n-ai niciodată încredere în spoiala politică: ea ascunde culoarea; și 3) poate exista câte un pai până și în ochiul absolut care
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
faptul de a nu te interesa de ceilalți. Unul dintre aprigii mei dascăli a ridicat o sprânceană stufoasă atunci când am evocat situația musulmanilor din Franța, dar poveștile cu alogeni par să-i lase indiferenți. Acest lucru ar trebui să-i liniștească pe apărătorii "lumii libere". Frații pe care membrii al-Qaida îi detestă, chiar dacă cei din Iordania, sunniți ca și ei, s-au dus să se închine la trupul neânsuflețit al iordanianului Zarqawi, corespondent al al-Qaida în Irak nu au nicio idee
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
n-ar fi fost terminate. Într-un loc atât de sacru, în văzul tuturor, acest obiect plasat acolo nu putea decât să corespundă unei fine intenții hermeneutice, simbol al înălțării la cer, o ilustrare a destinului lui Iacob, cine știe... Liniștiți-vă. Armenii tocmai spălau geamurile când a ajuns aici hotărârea privitoare la statu-quo. Au lăsat deci lucrurile așa cum erau și, de un secol și jumătate încoace nimeni nu îndrăznește să se atingă de nimic. Căci la un drept odată dobândit
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și el a fost bucuros să se întoarcă în Deltă, în stuhăriile lui, la viața-i primitivă. Ș-aici a murit. La 25, seara, înainte de a intra în Tulcea, facem un mic ocol și pe brațul Sulina. Sunt acolo rânduri liniștite de sălcii, și sate care par tihnite în pacea amurgului. În pulberea răscolită ca nouri ușori vin gospodarii de la câmp; trec și copii și fete, cu apă, se întorc vitele, mugind, latră cânii, zburdă caii; și într-un târziu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
femeilor, vecinilor și copiilor, povestesc despre năcazuri și suferinți trecute. Îmbucă domol și vorbesc despre foamea și pânea mucedă; beau o gură de apă rece și spun despre cruntele zile secetoase și despre negrele umbre ale holerei; se închină apoi liniștiți cu fața cătră răsărit în palidul soare de început de toamnă. Acest soare blând luminează frumoasa noastră țară pe care ei au ridicat-o ș-au mărit-o, ei, umiliții și obijduiții de totdeauna, ei, flămânzii și nedreptățiții, vrednicii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mânia apelor și a cerului, de neliniștea înconjurătoare, începe a fi neastâmpărat. Parcă s-ar gândi la ceva, parcă ar vrea să ia o hotărâre; bea des din ploscă; și deodată începe a avea mișcări ciudate. Cum izbutesc a-l liniști și cum el singur în urmă e mulțămit, se închină și oftează în liniștea serii, la un canton singuratic în munte... * La Dorna 6 August. La Hotar. Bistrița murmură între plutele înșirate la amândouă malurile. Poenile și răriturile pe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se aud vești despre convoiuri de nenorociți care vin la malul Nistrului de dincolo, întinzând brațele și cerșind cu plângere ajutor, ca să se poată întoarce liniștea la bântuitul lor cămin... Sorocenii treceau dimineața la treburile lor, se opreau și vorbeau liniștiți despre zgomotele nopții... A bătut tunul la Iampol... Era o întâmplare neînsemnată. Dar în câte locuri, în marele întinderi ale Podoliei și Hersonului, până la Kiev și dincolo, bate tunul și curge sângele. În câte colțuri se sugrumă frați pe frați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
știrile telefonice foarte spăriat de toate prostiile pe care le aude, iar subprefectul cu el și cu popa îndată țin sfat, comentează chestia pe toate fețele, și iau rezoluție, după care, între multe pahare de vin și gustări, notarul se liniștește. Au pus țara la cale; ș-au făcut datoria. Un om tânăr, slăbănog, castaniu, are un ochiu verde și unul foarte negru, ca o măslină. Proca mânâncă o dată în zi; umblă fără palton iarna, descheiat la jachetă, cu mănuși însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fi fost ceva definitiv și extraordinar. Am spus zâmbind (nu eram deloc binedispus) că eu aș fi de părere să așteptăm veștile de a-doua-zi. A-doua-zi vești catastrofale de altă natură: mare biruință navală a aliaților în Marea Nordului. Ieri, m-am liniștit, căci încă nu e nimic definitiv: Germanii continuă operațiile în Norvegia; Norvegienii rezistă; lupta navală continuă; d. Churchil a declarat că flota germană nu se va mai întoarce la baza ei. Germanii au pierdut multe vase de războiu și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Todicescu și Țântilă. Oamenii l-au ascultat și au stat liniștiți. Al. Vasiliu, Tătăruși Știe să vorbească oamenilor. Le vorbește limba lor și poartă portul lor. Satul îl ascultă. Oamenii de obiceiu sunt turbulenți, dar el a știut să-i liniștească și în sat la el nu s'a întâmplat nici-o dezordine. C. Iordăchescu din Boureni Învățător care se amestecă în toate treburile satului. A lucrat cu stăruință pentru potolire. Căzându-i în mână o scrisoare a țăranilor din Moțca, prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lucrat cu stăruință pentru potolire. Căzându-i în mână o scrisoare a țăranilor din Moțca, prin care chemau la revoltă și pe cei din Boureni, el a trimis scrisoarea parchetului, care a operat arestări. Tot timpul a stat printre oameni, liniștindu-i. Sturdza, proprietarul de la Cristești, i-a mulțămit pentru ceia ce a făcut. Ion Murariu, Gâștești În sat mare agitație. S'au făcut pregătiri pentru devastarea Pașcanilor. Învățătorul a intervenit cu multă energie. S'a vârât printre oameni, i-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Pleșești). Dar acest învățător s'a închis în casă și a lăsat să treacă lucrurile așa, cum s'a putea. E timid din fire. N. Tomescu din Giurgești Mișcare. Sosește armata. Învățătorul vorbește cătră săteni și-i convinge să se liniștească. N'au avut loc devastări cum era vorba. Totul s'a sfârșit cu pace. Vasile Costăchescu din Pleșești. Fierberea din alte sate a ajuns și aici. Învățătorul are trecere printre oameni; a venit norodul și i-a cerut sfatul. El
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de interne, alta cătră Ad-ția Casei Centrale a băncilor populare, arătând păsurile și rugile lor. Apoi au așteptat într'o liniște desăvârșită. Ed. Enășescu, Valea Glodului Și-a ținut liniștit satul prin sfaturi. Dealtfel nu era greu căci sătenii sunt liniștiți și pașnici de felul lor. Au alungat ei singuri pe cei de la Giurgești cari veniseră să facă zurbavă la Valea Glodului. Iuliu C. Dimitriu, din Știrbăț (Siliștea) Sătenii s'au mișcat și cu mânie s'au îndreptat spre moșia fostului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a vorbit cum se cuvenea cătră popor. I. Pintiliescu și N. Popovici, Liteni Sătenii din Liteni s'au mișcat și s'au dus până la Rotunda, unde au bătut pe proprietar (un om destul de hrăpăreț de altfel). Amândoi învățătorii au stat liniștiți în casele lor. Satul e mare, sunt mulți pantalonari în el; învățătorii stau destul de bine, au legături acolo, și avându-și "Societatea" lor, n'au contact cu țăranii și n'au nici autoritate asupra lor. Asupra lui Pintiliescu știu eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
era, regele a trebuit să încalece și să se arate oștenilor săi și l-a trimis și pe fratele său, Sigismund „să potolească mișcarea”. S-au aprins torțe, regele s-a arătat în mai multe locuri și spiritele s-au liniștit. O armată numeroasă, în urma unei victorii însemnate, nu mai este cuprinsă de spaimă la zvonul că dușmanul s-ar putea să atace. După această întâmplare, au sosit călăreții lituani, cam la o mie, spune Wapowski. Sosirea a produs o mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Primejdia era cu atât mai mare, cu cât o parte din locuitorii din Podolia, încep să treacă de partea domnului Moldovei.” În această vreme, solul lui Ștefan, Ilie Steclea, le spunea liovenilor să nu se teamă, negustorii lioveni pot veni liniștiți în Moldova, deoarece domnul nu vrea să aibă război cu regele, el și-a luat doar țara bunicului său. Prin solul său, Ștefan îl ruga pe starostele de Liov, Stanislav de Chodcze (Chodeck) să intervină pe lângă rege: „Acum te rog
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
față de Poartă. Demnitarul turc și cei 60.000 de turci, care-l însoțeau, și-au așezat tabăra pe malul Dunării. Aflând Ștefan cel Mare de discordia iscată între boierii săi, a mers la locul în care aveau discuțiile și, ca să liniștească pe deplin spiritele, a poruncit să fie decapitați fruntașii ambelor tabere. „Cum s-a purtat cât a fost în viață și pe deplin sănătos, tot astfel a dovedit că este teribil și prudent”, scrie Massari. După care faptă, i-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unei revoluții, care trăgeau din toate pozițiile, ochind ținta cu precizie. În spitalele bucureștene au fost aduși numeroși teroriști, răniți, alții au fost capturați și apoi interogați de noile organisme de ordine publică. După o săptămână, când evenimentele s-au liniștit, acești teroriști s-au volatilizat, au dispărut, vorba proverbului ”ca măgarul în ceață”. De fapt, acești terorițti nu erau în realitate, decât persoane care au fugit, atunci când se trăgea, fie de teama de a nu fi împușcați, așa cum s-a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Vicovu de Jos - Suceava). Tot ce se află sub semn solar este benefic și biruiește întotdeauna: „Eu m-am dus ș-am disturnat/ Cu apî margatoari/ Di la râu șî di la Sfântu Soari,/ Soarili, luna șî stelili/ S-o liniștit,/ Bubili s-o mântuit” (Botoș - Suceava). În basmul Porcul cel fermecat din colecția Petre Ispirescu, Sfântul Soare devine personaj indicator pe drumul inițiatic: „ - Nu poate să știe draga mea, îi răspunse muma sântei Lune, dar du-te încolo, spre răsărit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fetele de măritat încercau să supună prin apucarea de coarne un bou aflat sub influență bahică, iar similitudinea nu se limitează doar la importanța coarnelor în ritual: „După ce boul «era stăpânit» de o fată «se băga în grajd să se liniștească» prin acțiunea unui descântec la care se foloseau nouă cărbuni «stânși în cana cu apa n’e-cepută»”. Funcția de incantație a adresării fetei din colindă are, așadar, un suport real în obiceiul calendaristic de fertilitate, în care capacitatea magică a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dimineață se scula,/ Cetină, cetioarele!/ Mijlocul și-l încingea,/ Perișorul pieptăna,/ Pe ochi negri se spăla,/ La icoane se-nchina,/ Vedrița-n mână și-o lua,/ La fântână se ducea”. În contextul acestei resimțiri mistice a momentului premarital, acțiunea împărătesei liniștite de răspunsul fecioarei se transformă în ajutor năzdrăvan: „- Nu gândi, împărăteasă,-așa,/ Că eu sînt de-o logodită,/ De azi-mâine nunta-mi vine,/ Și pe mine mă vor duce/ Peste munți în alte curți,/ La părinți necunoscuți,/ La curți dalbe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
avocat? Cred că la un milion de avocați daca găseai unul ca el. El spunea: "Mie îmi dai 2 lei să-ți dau un sfat". Și îți spunea: "Nu-l da în judecată pe dușmanul dumitale; fii cuminte și te liniștește, că din proces nu te alegi decât cu bani mulți cheltuiți și cu nici un folos". Dna lui Iancu Gorschi, mă ura, iar fiul ei Gorschi Artur mă iubea. El mă întreba: " Măi Rădășanule, de ce ai venit așa de mare la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
sat, are să poată, Maria Ionescu să mulgă vaca? A muls ea vreodată vreo vacă? Ție îți trebue o fată de gospodari, să te ajute în toate trebile gospodăriei de la țară. Să trimiți fetei și scrisori și fotografie și să te liniștești cu treabă frumușică. Și așa am făcut că alt feli nu era de chip, cu tata nu era de jucat, când zicea el o vorbă era zisă. Am plâns să înnebunesc, dar nu s-a ales nimica de logodna noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
într-o pungă pe un raft. Mi- am zis că sunt cam puține pentru cei trei euro, prețul micului dejun, dar neavând altceva mai bun le-am luat și am plecat cu un mic sentiment de remușcare. Dar m-am liniștit singur spunândumi că o mică lecție nu le strică și altădată să nu mai procedeze așa. Ziua se anuntă înnorată, ca și cele anterioare în cursul dimineții, cu o temperatură foarte bună pentru mers. Până la prima localitate, Viana, drumul are
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
plin a analgezice, ca de obicei. Discret, pelerinii se schimbă pentru culcare, aranjându-și cum pot lucrurile și pregătindu-se pentru somn. Uf, deși ușa este închisă, glasul unui spaniol se aude de pe hol. Sper ca la ora 22 să se liniștească. Cardenuela Riopico, 28 iulie Ca de obicei, la ora șase se aprinde lumina în dormitor. înțeleg că pe tot camino stingerea este la ora 22 iar deșteptarea la ora 6. Cine vrea se poate trezi mai devreme și poate pleca
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]