9,370 matches
-
de lut și de arama, produsele de meșteșugărit, cenușarele pe locul cuptoarelor de altă dată. Urmele trecutului îndepărtat le păstrează movilele din hotarul satului: Movila Săpata, Movila Tătarului. Denumirea localității reprezintă un toponim de origine hidrografica. Pe amplasamentul satului, în lunca rîului Căinar, se aflau mici lăcușoare și heleșteie, care au determinat și denumirea așezării. Pentru prima dată satul este menționat documentar la 1528, cînd marele voievod Petru Rareș “pentru dreapta și credincioasa slujba către țara” dăruiește armașului Marcu Ciuciuma o
Bulboci, Soroca () [Corola-website/Science/305206_a_306535]
-
Braniște este o localitate-centru de comună în Raionul Rîșcani, Republica Moldova, așezată în lunca Prutului. Are aproximativ 500 de locuitori. În vecinătate se găsesc satele Pascauti, Petrosani, Cobani, Balatina etc. Pe o distanță de 5 km de la Braniște până la Cobani se întinde monument al naturii „Suta de Movile”. Suprafața - 10 km2. Distanța până la or
Braniște, Rîșcani () [Corola-website/Science/305199_a_306528]
-
iar mai aproape de rîu - salcia albă, salcia galbenă. Din plante se întîlnește urzica, leunurul (leunurus cardiaca). Printre crăpăturile din piatră atîrnă feriga, în caverne se formează pernuțe de mușchi, iar porțiunile deschise ale pietrelor sînt împodobite cu diferiți licheni. În lunca rîulețului, mai aproape de sat, putem întîlni coada calului de luncă. Pe “Movilă” și pe “Țiglău” din insuficiență de umiditate sînt poiene cu plante graminee, clopoței, garofițe, iar printre pietrele dezgolite cresc arbuști de măceș, drăcilă, păducel, corn, porumbar. Acolo unde
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
se întîlnește urzica, leunurul (leunurus cardiaca). Printre crăpăturile din piatră atîrnă feriga, în caverne se formează pernuțe de mușchi, iar porțiunile deschise ale pietrelor sînt împodobite cu diferiți licheni. În lunca rîulețului, mai aproape de sat, putem întîlni coada calului de luncă. Pe “Movilă” și pe “Țiglău” din insuficiență de umiditate sînt poiene cu plante graminee, clopoței, garofițe, iar printre pietrele dezgolite cresc arbuști de măceș, drăcilă, păducel, corn, porumbar. Acolo unde stratul de roci este mai mare apare coada șoarecelui. Din
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
La nord de localitatea Olănești este menționată o localitate cu denumirea Plugari. Pâna la 1966 școala era medie incompletă (de 8 ani). Prima promoție a școlii medii Purcari a fost la 1968. Satul, în special partea veche, se află în lunca Nistrului. Până la construirea digurilor care protejează terenurile agricole de inundații (în anii '60), inundațiile aveau loc destul de des. Se spune că apa venea până la a doua treaptă a primăriei. În 2008 digurile au cedat și apele Nistrului au pătruns în
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
cultivarea soiurilor roșii, clasice de struguri de calitate superioară. Clima microzonei Purcari se caracterizează prin temperaturi active de 32-33 °C și relativa umiditate a aerului. Purcarii sunt de fapt o câmpie înaltă colinară, situată în apropierea râului Nistru. Albiile și luncile râului sunt adânc conturate și de obicei au pante line, întinse, și coline înalte. Altitudinea variază de la 120-160 metri. Solul deosebit din Purcari, cu textură nisipoasă și lutoasă în a cărei compoziție intră un element rar, rubidiul, favorizează obținerea de
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
ha, din care terenuri cu destinație agricole - ha, terenuri ale fondului silvic - 73,78 ha; drumuri, străzi, piețe, construcții și alte terenuri neagricole - ha. Analiza tipurilor de sol întâlnite în localitate denotă că prevalează solurile de tip cernoziom și de luncă. Vegetația culturală este reprezentată prin culturile tradiționale cultivate: grâu, porumb, floarea soarelui, tutun, legume etc. Plantațiile multianuale au fost defrișate ca rezultat al repartizării cotelor de pământ echivalent proprietarilor particulari, degradării lor și neprelucrării acestor terenuri. Bazinele acvatice se întind
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
Ciuluc plugul scoate și astăzi la suprafață cioburi de oale, oseminte și cărbuni putreziți. Sub rădăcinile copacilor zace așezarea preistorică Curmeiești, pângărită de triburile nomade, vatra de la care s-a desprins mai târziu localitatea de pe colina împrejmuită cu stufării din lunca Răutului. Sărătenii pe Răut este menționat documentar în anul 1554. Cu această denumire îl întâlnim la 5 aprilie 1642 într-un hrisov al lui Vasile Voievod, când Mihail Șipoteanu cumpără cu 40 de taleri de la Maria Ciurea și fratele ei
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
în drum spre front, ajungând la podul stricat de peste Răut, dădeau busna în sat. Țăranii erau siliți să adăpostească, să hrănească nesfârșitele torente de cavaleriști și pedestrași. Băștinașii neputând suporta această grea povară, părăseau casele, se refugiau în codrii de peste lunca mlăștinoasă, acoperită de hățișuri imense și stufării. La începutul veacului al XIX-lea în sat rămaseră numai 88 de familii. O parte din populație își găsi azil în bordeiele de la viile din codru, punând astfel temelia cătunului Sărătenii Noi. În
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
pe când în Elizavetovca cea mai mare parte a locuitorilor sunt români. Este situată în imediata apropiere a orașului Ungheni. Teritoriul comunei Zagarancea se află în partea de vest a raionului Ungheni, fiind o zonă de șes și colinara, situată în lunca Prutului. Comună Zagarancea se mărginește cu următoarele comune: Petrești(la nord), Todirești (la est), Mănoilești(la sud-est) și cu orașul Ungheni în partea de sud și sud-vest. Relieful comunei se prezintă sub formă de interfluvii largi, cu platouri întinse și
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
rezervația naturală "Lucăceni", ceea ce face un obiect important de odihă, de atragere a turiștilor. Venind în această fermecată localitate d-ră întotdeauna veți fi întîmpinați de băștinași, oameni gospodari, ospitalieri, care vă vor ghida spre locuri de neuitat, inclusiv și spre Lunca Prutului, de unde se deschide o priveliște de neuitat, pe de o parte spre rezervația naturală din Romînia, pe cealaltă stînci, dealuri, păduri și desigur multă multă natură, aer curat. La dorința d-ră în perioada de vară veți putea să savurați
Lucăceni, Fălești () [Corola-website/Science/305230_a_306559]
-
vâlcelelor este medie, ele au lungime mare și sunt mai puțin adânci, cu versanți domoli. Valea râului Puhoi s-a format în urma acțiunii torentului de apă curgătoare permanent. Valea sa s-a format în depozitele argilo- nisipoase și de aceea lunca este bine exprimată cu versanți domoli. Debitul mic de apă a râulețului transportă o cantitate mică de material aluvial, de aceea terasele sunt slab evidențiate în relief. Debitul apei depinde de climă, în anii ploioși când debitul crește râulețul transportă
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
se varsă în râul Botna în apropierea satului Căinari. Înălțimea versanților pe unele sectoare ajunge până la , dar în general adâncimea lor este mică. Versanții râulețului sunt slab dezvoltați. Râulețul formează o vale sub forma de "Y" moderat întortocheată cu o luncă pe unele sectoare bine dezvoltată. La ieșirea din sat se formează o luncă largă și se varsă într-o serie de barine artificiale. O bună parte din lunca râului reprezintă vatra satului. Cele mai mari niveluri ale apei se înregistrează
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
sectoare ajunge până la , dar în general adâncimea lor este mică. Versanții râulețului sunt slab dezvoltați. Râulețul formează o vale sub forma de "Y" moderat întortocheată cu o luncă pe unele sectoare bine dezvoltată. La ieșirea din sat se formează o luncă largă și se varsă într-o serie de barine artificiale. O bună parte din lunca râului reprezintă vatra satului. Cele mai mari niveluri ale apei se înregistrează primăvara când se topesc zăpezile. Vara nivelul apei scade datorită evaporării, iar după
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
Râulețul formează o vale sub forma de "Y" moderat întortocheată cu o luncă pe unele sectoare bine dezvoltată. La ieșirea din sat se formează o luncă largă și se varsă într-o serie de barine artificiale. O bună parte din lunca râului reprezintă vatra satului. Cele mai mari niveluri ale apei se înregistrează primăvara când se topesc zăpezile. Vara nivelul apei scade datorită evaporării, iar după timpurile ploioase se înregistrează o creștere a nivelului apei, dar pe o perioadă scurtă. Iarna
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
totală. În structura terenurilor agricole cea mai mare parte o ocupă terenurile arabile 242 ha, urmate de plantațiile multianuale 85,7 ha și pășuni 54 ha. Resursele acvatice ale orașului sunt formate de râul Bâc care trece prin localitate și lunca lui. Suprafața totală a terenurilor de sub apă este de 7 ha. Baza economiei locale o formează cei peste 160 agenți economici. Cea mai mare parte a lor sunt gospodăriile țărănești - 152. În afară de aceasta în oraș activează 3 întreprinderi individuale, 4
Bucovăț () [Corola-website/Science/305247_a_306576]
-
Erau nevoiți să se lupte căci puteau fi jefuiți. Nistrul fiind cel mai mare rîu de pe teritoriul Republicii și din acele timpuri, avea un regim hidric bogat pe tot parcursul anului, iar în urma inundațiilor de primăvară și de toamnă inunda lunca și totodată și casele care se aflau în luncă. În urma inundațiilor respective rămîneau niște lagune umplute cu apă, iar pe lîngă aceste lagune creșteau niște flori destul de frumoase de culoarea cerului senin, pe care locuitorii le numeau Alce. Strămutîndu-se cu
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
Nistrul fiind cel mai mare rîu de pe teritoriul Republicii și din acele timpuri, avea un regim hidric bogat pe tot parcursul anului, iar în urma inundațiilor de primăvară și de toamnă inunda lunca și totodată și casele care se aflau în luncă. În urma inundațiilor respective rămîneau niște lagune umplute cu apă, iar pe lîngă aceste lagune creșteau niște flori destul de frumoase de culoarea cerului senin, pe care locuitorii le numeau Alce. Strămutîndu-se cu traiul din cauza inundațiilor frecvente ale Nistrului precum și jefuiți de
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
Iazul Dracșani există încă de dinaintea primului război mondial, fiind realizat printr-un mic baraj de pământ, construit cu mijloace locale, care inunda o zonă mlăștinoasă din lunca râului Sitna. În anul 1925, țăranii din comunele învecinate Flămânzi (astăzi orașul Flămânzi), Lunca și Sulița s-au constituit într-o obște care a cumpărat de la foștii proprietari, frații Fischer, lacul Dracșani precum și o suprafață de pădure învecinată. Obștea era
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
Iazul Dracșani există încă de dinaintea primului război mondial, fiind realizat printr-un mic baraj de pământ, construit cu mijloace locale, care inunda o zonă mlăștinoasă din lunca râului Sitna. În anul 1925, țăranii din comunele învecinate Flămânzi (astăzi orașul Flămânzi), Lunca și Sulița s-au constituit într-o obște care a cumpărat de la foștii proprietari, frații Fischer, lacul Dracșani precum și o suprafață de pădure învecinată. Obștea era formată din 182 de familii: 66 din Flămânzi, 85 din Lunca, 26 din Sulița
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
astăzi orașul Flămânzi), Lunca și Sulița s-au constituit într-o obște care a cumpărat de la foștii proprietari, frații Fischer, lacul Dracșani precum și o suprafață de pădure învecinată. Obștea era formată din 182 de familii: 66 din Flămânzi, 85 din Lunca, 26 din Sulița și 5 din alte sate. Iazul era utilizat în principal pentru piscicultură. În perioada regimului comunist, iazul a fost naționalizat. Au fost executate lucrări de supraînălțare a barajului, mărindu-se volumul acumulat, asfel încât să poată fi
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
agricolă realizându-se cu mijloace de ameliorare (îngrășăminte chimice și naturale etc.). Șesul piemontan este mai fertil, fiind alcătuit în părți aproximativ egale din "soluri brune eumezobazice" (treimea sudică), "cernoziomuri levigate redzinice" și "cernoziomuri redzinice" (treimea mijlocie) și "lăcoviști". În lunca Oltului din dreptul Feldioarei se regăsesc "cernoziomuri argiloiluviale" și "levigate", obiectul unor intense exploatări agricole. Restul luncii Oltului, precum și malurile râurilor mai mari prezintă "soluri aluviale de luncă", precum și "aluviuni crude", cu o fertilitate destul de ridicată, dar și cu exces
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
fiind alcătuit în părți aproximativ egale din "soluri brune eumezobazice" (treimea sudică), "cernoziomuri levigate redzinice" și "cernoziomuri redzinice" (treimea mijlocie) și "lăcoviști". În lunca Oltului din dreptul Feldioarei se regăsesc "cernoziomuri argiloiluviale" și "levigate", obiectul unor intense exploatări agricole. Restul luncii Oltului, precum și malurile râurilor mai mari prezintă "soluri aluviale de luncă", precum și "aluviuni crude", cu o fertilitate destul de ridicată, dar și cu exces de umiditate. Gradul de fertilitate al solurilor variază de la VI, în lunca Oltului, la XI, în zonele
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
sudică), "cernoziomuri levigate redzinice" și "cernoziomuri redzinice" (treimea mijlocie) și "lăcoviști". În lunca Oltului din dreptul Feldioarei se regăsesc "cernoziomuri argiloiluviale" și "levigate", obiectul unor intense exploatări agricole. Restul luncii Oltului, precum și malurile râurilor mai mari prezintă "soluri aluviale de luncă", precum și "aluviuni crude", cu o fertilitate destul de ridicată, dar și cu exces de umiditate. Gradul de fertilitate al solurilor variază de la VI, în lunca Oltului, la XI, în zonele muntoase, compact acoperite de păduri. Cel mai important râu al Țării
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
unor intense exploatări agricole. Restul luncii Oltului, precum și malurile râurilor mai mari prezintă "soluri aluviale de luncă", precum și "aluviuni crude", cu o fertilitate destul de ridicată, dar și cu exces de umiditate. Gradul de fertilitate al solurilor variază de la VI, în lunca Oltului, la XI, în zonele muntoase, compact acoperite de păduri. Cel mai important râu al Țării Bârsei este Oltul. Acesta intră în zonă în dreptul localității Lunca Câlnicului, de unde urcă spre nord și iese în dreptul localității Apața. În șesul depresionar bârsan
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]