8,959 matches
-
gândurile ca pe niște simple gânduri: ipoteze de lucru, care corespund sau nu realității. Impreună, ei meditează la eventualele consecințe dacă aceste gânduri erau reale. Terapeutul ridică problema raportului costuri/beneficii în cazul întreținerii unor astfel de gânduri. Exerciții de meditație Terapeutul o invită pe Gwen să conștientizeze discursurile sale interioare și să noteze efectul lor asupra dispoziției sale și asupra dorințelor de a mânca. Pentru a realiza acest lucru, el îi propune un exercițiu de meditație în stare de deplină
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de gânduri. Exerciții de meditație Terapeutul o invită pe Gwen să conștientizeze discursurile sale interioare și să noteze efectul lor asupra dispoziției sale și asupra dorințelor de a mânca. Pentru a realiza acest lucru, el îi propune un exercițiu de meditație în stare de deplină conștiență timp de trei minute. El îi cere să se concentreze asupra respirației, fără a încerca să o schimbe. Gwen devine conștientă și de momentele sale de neatenție. De fiecare dată când atenția sa nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
le-a abandonat, pe ea și pe mama sa. După ce Gwen s-a calmat, terapeutul insistă asupra importanței de „a-și trăi din plin viața” și de a „duce o viață care merită efortul de a fi trăită”. Exercițiu de meditație Sedința se termină cu un exercițiu de meditație (conștientizarea voluntară și non evaluativă a senzațiilor sale, a gândurilor și sentimentelor timp de un minut, apoi a respirației sale timp de un minut, apoi a corpului său în întregime timp de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sa. După ce Gwen s-a calmat, terapeutul insistă asupra importanței de „a-și trăi din plin viața” și de a „duce o viață care merită efortul de a fi trăită”. Exercițiu de meditație Sedința se termină cu un exercițiu de meditație (conștientizarea voluntară și non evaluativă a senzațiilor sale, a gândurilor și sentimentelor timp de un minut, apoi a respirației sale timp de un minut, apoi a corpului său în întregime timp de un minut). Sedința 11 Trecerea în revistă a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
urmate de vomismente. In urma investigațiilor, se constată că aceasta se simte singură. Ea se gândește la relația sentimentală nereușită și la decesul bunicului său. Terapeutul vorbește despre aceasta cu ea, inspirându-se din abordarea interpersonală a doliului. Exercițiu de meditație Terapeutul propune un exercițiu de meditație pentru a o pune pe Gwen în relație cu trecutul său. El reașează bulimiile și vomismentele în contextul emoțional actual mai dificil de traversat. El trece în revistă progresele realizate și o asigură de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se constată că aceasta se simte singură. Ea se gândește la relația sentimentală nereușită și la decesul bunicului său. Terapeutul vorbește despre aceasta cu ea, inspirându-se din abordarea interpersonală a doliului. Exercițiu de meditație Terapeutul propune un exercițiu de meditație pentru a o pune pe Gwen în relație cu trecutul său. El reașează bulimiile și vomismentele în contextul emoțional actual mai dificil de traversat. El trece în revistă progresele realizate și o asigură de încrederea lui în capacitățile sale de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mai bine în corpul său. Ea evocă un curs de dans modern ca pe un mijloc posibil de a scăpa de tensiunile sale și o modalitate de a se simți în formă. Terapeutul o încurajează în acest sens. Exercițiu de meditație Sedința se termină cu un exercițiu de meditație centrată pe conștientizarea corpului (conștientizare a ținutei corpului, a senzațiilor corporale, a limitelor corpului...). Sedința 16: întâlnire cu părinții Sedința se desfășoară împreună cu Gwen și părinții săi pentru a treia oară și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
curs de dans modern ca pe un mijloc posibil de a scăpa de tensiunile sale și o modalitate de a se simți în formă. Terapeutul o încurajează în acest sens. Exercițiu de meditație Sedința se termină cu un exercițiu de meditație centrată pe conștientizarea corpului (conștientizare a ținutei corpului, a senzațiilor corporale, a limitelor corpului...). Sedința 16: întâlnire cu părinții Sedința se desfășoară împreună cu Gwen și părinții săi pentru a treia oară și constituie ocazia de a face bilanțul situației, de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
distorsiunilor în aprecierea dimensiunilor sale corporale. Gwen înțelege faptul că ea confundă impresiile și percepțiile sale, faimosul „raționament emoțional”. După trei minute de respirație ventrală, Gwen se privește din cap până în picioare, într-o oglindă mare, adoptând o atitudine de meditație în deplină stare de conștiență: ea observă cu atenție, se descrie într-o manieră neutră și detaliată și trăiește reacțiile - emoționale, corporale și cognitive - ca răspuns la imaginea corpului său din oglindă. O atitudine care nu emite judecăți este aprofundată
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
terapie integrativă multimodală. Ea asociază terapiei cognitiv-comportamentale clasice a bulimiei concepte și intervenții - strategice și tehnice - ale convorbirii motivaționale, ale terapiei interpersonale și ale terapiei cognitiv-comportamentale de a treia generație (terapie cognitivă integrativă, terapie comportamentală dialectică, terapie cognitivă bazată pe meditație, Acceptance and Commitment Therapy, Functional Analytic Psychotherapy). Terapie de largă întindere, ea acoperă toate dimensiunile persoanei (istoria sa, identitatea, viața sa socială, afectivă și spirituală...) și abordează întreaga complexitate a comportamentelor sale - adaptate și neadaptate. Ea este deschisă curentelor terapeutice
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sau a colegilor săi. Antecedents-Beliefs-Consequences: în schema restructurării cognitive a terapiei rațional-emotive-comportamentale a lui Ellis (1962), persoana pune în relație situațiile care crează probleme (Antecedents), interpretările acestora (Beliefs) și reacțiile emoționale și comportamentale (Consequences). Ea efectuează cu neregularitate exercițiul de meditație. Ea spune că acesta îi oferă o oarecare stare de bine. Terapeutul îi vorbește de această pierdere, fără a încerca să o liniștească altfel decât printr-o ascultare atentă. El îi spune că visele sale sunt accesibile și îi cere
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și al., 2004; Miller și Rollnick, 2002; Thompson, 2004; Treasure și al., 2003: aceste terapii cognitive și comportamentale combină tehnici de schimbare și de acceptare a comportamentelor; ele iau în considerație valorile personale și experiențele emoționale și relaționale; ele utilizează meditația pentru a cultiva momentul prezent și acceptarea fără critică a existenței. Ghaderi, 2006; Hendricks și Thompson, 2005. Kennedy-Moore și Watson, 2001. Nu "informală" chiar dacă stilul relațional este relaxat. Vezi capitolul 3. Linehan, 2000. Ca, de exemplu, exercițiul celor două scaune
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mai cuprinde pe William Somerset Maugham, Thornton Wilder, Richard Aldington, Terence Rattigan, Saul Bellow ș.a. După o serie de încercări nereușite în proză - romanul Războiul ascuns (1961) - L. revine relativ spectaculos ca poet, cu un volum intitulat Ca și cum (1980). Sunt meditațiile unui intelectual ce trăiește într-un univers dominat de ziduri - zidul fiind și un loc al memoriei, atunci când poartă înscrise numele celor morți în lagăr - și care gustă mediat voluptatea culorilor și sunetelor lumii, ceea ce dă un sens special subtitlului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287927_a_289256]
-
a fondat cenaclul literar Casa de sub Pădure, pus sub președinția de onoare a lui Eugenio Montale. A fost o prezență statornică în emisiunile culturale ale Radiodifuziunii, mai ales după 1960 (debutase în publicistica radiofonică în 1934, susținând conferința Poezia și meditațiile lui Leopardi), o mare parte din materia volumului Întâlniri cu scriitori italieni (1972) fiind convorbiri și medalioane transmise pentru emisiunile „România - Italia”, „Lecturi paralele”, „Scriitori ai secolului XX” și „Meridiane lirice”. În 1975, ajuns la momentul retrospectivei poetice, V. își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
spirit de observație, cu obiectivitate și chiar cu o benefică mizantropie, ce topește unda sentimentală subînțeleasă, adesea anulând-o. Aerul vetust al însemnărilor lui B., cu atâta grijă mimat, ascunde, de fapt, cu „petece”, o realitate a zilei, invitând la meditație. SCRIERI: Cartea cu petece, München, 1978. Repere bibliografice: Popa, Ist. lit, I, 193, 201, 1 209-1 210, 1 216, II, 216. N.Fl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285958_a_287287]
-
avut un copil de la aceasta. La moartea părinților, când avea 30 de ani, după ce primește încuviințarea fratelui său mai mare, Vardhamăna își împarte averea, părăsește lumea și devine călugăr rătăcitor. După un an renunță la purtatul veșmintelor și se dedică meditației și unui ascetism foarte riguros. După paisprezece ani de asceză, într-o noapte de vară, sub un copac sala, pe malul unui fluviu, dobândește „atotștiința”. Devine conducătorul sectei Nirgrantha (descătușații), cunoscută mai târziu ca secta jainistă sau adepții lui Jaina
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
sine crearea unei noi „materii karmice”. Eliberarea (mokșa) nu se poate obține decât prin încetarea oricărui contact cu materia, adică prin anihilarea acelui karman deja acumulat și prin oprirea oricărui nou influx karmic. Ea se obține printr-o serie de meditații și concentrări de tip yoghin, care încununează o viață de asceză și reculegere. Ultimul adversar de idei a lui Buddha a fost Maskarin Gosăla, susținătorul unei concepții fataliste extreme. Pe acesta, Buddha însuși îl considera cel mai primejdios rival. Discipol
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a determinat pe mulți adepți să-și pună capăt vieții prin înfometare. Nimic referitor la tehnicile spirituale ale adepților Ăjīvika nu ni s-a păstrat. Se poate presupune că ei își aveau tradițiile lor ascetice și propriile lor metode de meditație; este ceea ce ne lasă să înțelegem unele aluzii la un fel de Nirvăṇa, comparabilă cu Cerul suprem al altor școli mistice. Religia ajivikașilor, foarte activă în secolul al III-lea î. Hr., a început să decadă și până la urmă a dispărut
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
îndeosebi trei mișcări: upanișadică, yoghină și jainistă. Relația lui cu aceste mișcări a fost complexă. Mai întâi, el a preluat unele din propunerile lor, respingând altele. S-a bazat pe interesul yoghinic-upanișadic pentru introspecție și a dezvoltat tehnicile lor de meditație, dar a respins doctrina yoghină asupra Sinelui. A adoptat doctrina despre karma și ciclul samsaric, dar a respins automortificarea. Totuși, Gautama n-a împrumutat doar ceea ce i s-a părut lui că este plauzibil și n-a suferit pasiv influența
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
recitarea pe dinafară și la repetare”. Înțelegând că această doctrină se baza pe experiența meditativă a învățatului, Buddha l-a întrebat: „Cît de mult socotești că te-ai apropiat de doctrină, extrăgând-o de-a dreptul din cunoașterea întemeiată pe meditație?”. Ărăḍa Kălăma a răspuns că a ajuns până la Sfera Meditației asupra nimicului. Ceea ce l-a impresionat pe Buddha a fost insistența maestrului ca orice discipol să experimenteze pe cont propriu pentru a se putea convinge personal de adevărul învățăturii sale
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
se baza pe experiența meditativă a învățatului, Buddha l-a întrebat: „Cît de mult socotești că te-ai apropiat de doctrină, extrăgând-o de-a dreptul din cunoașterea întemeiată pe meditație?”. Ărăḍa Kălăma a răspuns că a ajuns până la Sfera Meditației asupra nimicului. Ceea ce l-a impresionat pe Buddha a fost insistența maestrului ca orice discipol să experimenteze pe cont propriu pentru a se putea convinge personal de adevărul învățăturii sale, al cărei scop era atingerea unei forme de transă obținută
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
adevărul învățăturii sale, al cărei scop era atingerea unei forme de transă obținută prin concentrare. Instruit de Kălăma, Gautama a reușit să atingă cea mai înaltă stare de transă meditativă predicată de acesta, starea de „insubstanțialitate a materiei” sau de „meditație asupra nimicului”. Înfățișându-i maestrului realizarea sa, acesta l-a felicitat și l-a tratat ca pe un egal. Gautama însă a înțeles că învățătura lui Ărăda Kălăma nu duce la diapariția patimii, la stingerea dorinței, la pace, la eliberarea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a înțeles că adevărul pe care îl caută nu poate fi găsit decât de el însuși și că nu mai are nevoie de ajutorul nici unui alt maestru. Gautama a respins învățăturile celor doi maeștri din cauză că el i-a depășit. Treptele meditației pe care le învățase de la aceștia ofereau doar „adăpostirea confortabilă în aici și acum”. Ele sunt însă deosebite de „anihilarea totală”, adică de eliberarea completă de suferința nașterii și a morții, ce poate fi realizată doar urmând calea deschisă de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
aceștia ofereau doar „adăpostirea confortabilă în aici și acum”. Ele sunt însă deosebite de „anihilarea totală”, adică de eliberarea completă de suferința nașterii și a morții, ce poate fi realizată doar urmând calea deschisă de Buddha după Trezire. Capacitățile de meditație sunt unidimensionale și înguste, lăsând neatinse deopotrivă evoluția intelectuală și cea morală. Prin meditație, lumea aceasta și problemele ei dispar, dar meditația nu poate dura la nesfârșit. E nevoie și de altceva pentru izbăvirea totală de suferință. Vorbele frumoase pe
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
anihilarea totală”, adică de eliberarea completă de suferința nașterii și a morții, ce poate fi realizată doar urmând calea deschisă de Buddha după Trezire. Capacitățile de meditație sunt unidimensionale și înguste, lăsând neatinse deopotrivă evoluția intelectuală și cea morală. Prin meditație, lumea aceasta și problemele ei dispar, dar meditația nu poate dura la nesfârșit. E nevoie și de altceva pentru izbăvirea totală de suferință. Vorbele frumoase pe care i le-au adresat cei doi maeștri n-au avut pentru viitorul Buddha
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]