9,631 matches
-
ați fost membru de partid sau de sindicat. S. Ț.: N-am fost membru pe nicăieri. Dacă ăsta, secretarul organizației de partid, un om despre care aș putea spune că era pervertit în maniera lui de a gândi, comunist, cu mentalitatea de comunist, mi-a zis de asemenea: "Vezi ce faci, situația ta nu este în regulă. Securitatea se interesează de tine" Și, la fel ca directorul prim, mi-a spus: "Descurcă-te!" și a continuat precizând: "la timp!" Adică să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
care, dacă are bani, îi tremură mâna și pentru ultimul pfenig. Dar n-am putut lega nicio prietenie, să fac o legătură de genul acesta, încât să pot spune: "domnule, îmi ești prieten!" C. I.: Este o cu totul altă mentalitate: sunt foarte independenți iar aceasta vine laolaltă cu răceala și distanța dintre oameni. S. Ț.: Da, este o altă mentalitate: nu se întâlnesc între ei. De exemplu, familia aceasta cu care am vrut să am o legătură mai solidă stătea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
o legătură de genul acesta, încât să pot spune: "domnule, îmi ești prieten!" C. I.: Este o cu totul altă mentalitate: sunt foarte independenți iar aceasta vine laolaltă cu răceala și distanța dintre oameni. S. Ț.: Da, este o altă mentalitate: nu se întâlnesc între ei. De exemplu, familia aceasta cu care am vrut să am o legătură mai solidă stătea în Naples iar părinții lui erau în Bonita. Eu i-am fost vecin în Naples și m-am mutat în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
zărăfia era o activitate rezervată în deosebi străinilor, între care se distingeau grecii, armenii și evreii", ei fiind interesați și de „arendarea vămilor, a drumurilor, minelor și ocnelor, împrumutând bani pe dobânzi mari domnilor, boierilor, negustorilor și meșteșugarilor", adaptând local „mentalități și reguli", aduse din afară. Votarea de către Parlamentul român în aprilie 1880 a legii de înființare a Băncii Naționale a României, punerea ei pe picioare, la început doar în câteva camere, cum se întâmplă de obicei la înființarea oricărei instituții, și apoi achiziționarea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
muzicologică la Universitatea de Muzică din București. Complicat, mai ales când vine vorba de întoarcerea acasă. Pentru că mulți nu ne-am întors de cât de dor ne era de sistemul românesc de învățământ, ci pentru că vroiam să schimbăm ceva: o mentalitate, o atitudine, o viață. Sau? Da-că nu, Monty Python te va consola: „Always look on the bright side of life, ta-tam, ta-ta-ta-ta-tam“. Cântat crucificat. Să stai, să nu stai? Înapoi în Rai. Văzut din afară, sistemul lor a format
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
pe care se bazează metodologia cercetării istorice (imaginea transmisă de presă fiind considerată una distorsionată); istoria de tip pozitivist încă domina scena istoriografică, deși cercetările au evoluat spre domeniile sociale și economice. Presa a fost recuperată ca sursă de către istoria mentalităților și a imaginarului. În accepțiunea clasică a metodologiei istorice, ea este considerată un izvor primar, însă nu și unul de primă mărime. Ca și alte ramuri științifice, în istoria presei este nevoie de materie primă, adică de material faptic, înțelegând
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din fiecare țară a căpătat, în funcție de caracteristicile naționale și de circumstanțele istorice, o fizionomie originală, ale cărei trăsături s-au păstrat chiar și astăzi 31. Îmbogățirea conținutului și răspândirea ziarelor a făcut ca presa să reprezinte un instrument în formarea mentalităților și a modului de viață în cadrul progresului societăților moderne 32. Publicistica reprezintă instrumentul cel mai la îndemână pentru informarea și culturalizarea "publicului" larg, dintre toate domeniile de activitate ale unei societăți. În procesul evolutiv al ziaristicii, o nouă etapă a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sa dar și ca pe un drept folosirea mijloacelor de comunicare socială pentru evanghelizare; de aceea acționa în toate modurile permise pentru folosirea lor corectă de către instituțiile publice și private 162. Grație influenței pe care acestea o au asupra moravurilor, mentalității, formării opiniei publice și a conștiinței civice și morale a cetățenilor, Biserica a fost și este încă foarte interesată de mijloacele de comunicare socială 163. Importanța lor constă în faptul de a-i ajuta pe credincioși să evalueze faptele și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Farul nou653 (în București). Scopul declarat al noii publicații a fost: "Pe terenul religios vom fi alături de tot ce este catolic; pe terenul național numai de ce este românesc"654. Toate publicațiile catolice (inclusiv noul ziar) au avut un caracter național. Mentalitatea existentă în acea vreme (invocată de clerul ortodox) era aceea de a vedea în catolici niște străini, niște minorități etnice și confesionale; în consecință, au apărut tipărituri catolice care combăteau această atitudine 655. Almanahul Presa Bună-Calendarul catolic În anul 1903
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
deși se cunosc luptele îndârjite între Templieri și Ospitalieri)346, ca și în ansamblul acestei povești despre un sfânt catolic care se poartă ca un Oedip orb. La ironia destinului personajului face ecou ironia istoriei care nu ezită să alieze mentalitatea superstițioasă și pulsiunea ucigașă, verosimilul și neverosimilul, realismul și delirul fantasmatic (fantasma ar veni din mentalitatea religioasă superstițioasă a unei epoci revolute, deschisă supranaturalului și care se hrănește și alimentează delirul). Folosind două procedee narative contrarii pentru a pune sub
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
despre un sfânt catolic care se poartă ca un Oedip orb. La ironia destinului personajului face ecou ironia istoriei care nu ezită să alieze mentalitatea superstițioasă și pulsiunea ucigașă, verosimilul și neverosimilul, realismul și delirul fantasmatic (fantasma ar veni din mentalitatea religioasă superstițioasă a unei epoci revolute, deschisă supranaturalului și care se hrănește și alimentează delirul). Folosind două procedee narative contrarii pentru a pune sub semnul întrebării autenticitatea legendei tradiționale, Flaubert subliniază statutul ficțional al textului implicând o dezavuare ironică a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
împiedice împlinirea teribilei profeții. Dar miraj este și ansamblul poveștii care poate fi obiectul unor lecturi contradictorii. Fiindcă mai multe puncte de vedere sunt posibile între explicația pur rațională pe care Flaubert o sugerează și punctul de vedere intern, propriu mentalității medievale. Profețiile auzite de către tată și de către mamă oscilează între obiectivitate și subiectivitate. Ele sunt firești în termeni de mentalitate și de situație, dar răspund cam prea mult dorințelor fiecărui părinte. Validitatea lor este ea însăși pusă la îndoială prin
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
puncte de vedere sunt posibile între explicația pur rațională pe care Flaubert o sugerează și punctul de vedere intern, propriu mentalității medievale. Profețiile auzite de către tată și de către mamă oscilează între obiectivitate și subiectivitate. Ele sunt firești în termeni de mentalitate și de situație, dar răspund cam prea mult dorințelor fiecărui părinte. Validitatea lor este ea însăși pusă la îndoială prin caracterul lor opus: In toiul nopții se trezi și zări, la lumina lunii ce intra pe fereastră o umbră care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și de ridicare (precum halucinațiile mistice ale lui Felicité), fenomene vizuale și olfactive asemănătoare ("suflul nărilor ei avea dulceața trandafirilor; un nor de tămâie se ridica din cămin, valurile cântau") țin de un delir halucinatoriu care a fost alimentat de către mentalitatea religioasă supersițioasă, deschisă către supranaturalul Evului Mediu, ca și de lecturile mai contemporane din Viețile Sfinților și Florile Sfinților. Totuși Flaubert nu ia nici o atitudine și, mulțumindu-se de relateze o poveste, născută ea însăși dintr-un vitraliu (poveste nemișcată
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o coexistența pașnică și mutual acceptată și agreată. B. Detensionarea regiunii orientale are șanse să se realizeze dacă vor fi îndeplinite câteva condiții obligatorii, ca de exemplu: o mai mare implicare a liderilor israelieni și palestinieni în negocieri directe, schimbarea mentalității 1092 celor două părți (astfel încât fiecare să-și perceapă vecinul ca partener și nu dușman), încheierea procesului de colonizare de către Israel, reconcilierea intra-palestiniană, stoparea programului nuclear iranian, stabilitatea regimurilor politice în statele vecine, cu precădere în Egipt,1093 Siria
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
p. (Dorin Dobrincu) Florentina SCÂRNECI, Ștefan UNGUREAN, Vieți paralele în secolul XX. Istorie orală și memorie recentă în Țara Bârsei, Editura Phoenix, Brașov, 2002, 297 p. (Ruxandra Moașa Nazare) Mirela-Luminița MURGESCU și Simion CÂLȚIA (coord.), Exerciții întru cunoaștere. Societate și mentalități în noi abordări istoriografice, Editura Domino, București, 2003, 307 p. (Andrei Pippidi) Luminița MACHEDON, Ernie SCOFFHAM, Romanian Modernism: the Architecture of Bucharest, 1920-1940, MIT Press, BOston, Massachusetts, 1999, 407 p. (Maria Raluca Popa) Cristian PREDA, România postcomunistă și România interbelică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
gata să „parieze” că oamenii obișnuiți, urmărindu-și propriul interes, vor promova, de fapt, interesul tuturor? 4. Etatismul întrebările de mai sus ne conduc la o altă problemă importantă. Fapt cu neputință de negat, cultura românească este dominată de o mentalitate etatistă. Aceasta se întinde de la instituții culturale (cum ar fi Academia Română) și sistemul universitar (format în întregime din instituții de stat până în 1990 și în cea mai mare parte și după 1990) până la un sistem politic centralizat, profund birocratic, după
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
politice și a nepotismului: care era, până la urmă, scopul obținerii unei funcții politice, dacă nu aducerea rudelor în diferite posturi și beneficiul financiar? Dar acest mod de gândire era atipic pentru Statele Unite.) Din păcate, în România de astăzi persistă o mentalitate etatistă, în ciuda efectelor dezastruoase pe care le-a avut etatismul asupra vieții a milioane de români. Astfel, protecționismul, cartelizarea, monopolurile bancare - pe scurt, intervenția economică de toate felurile a statului, paternalismul (îndreptat mai ales către majoritatea țărănească) și o fixație
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de dată foarte veche (antică ori medievală timpurie) în limba română [...] S-au aglomerat o sumedenie de erezii filologice, multe din ele pregnante specimene de etimologii populare, unele devenind cu timpul locuri comune. Erau stranii produse ale unor metode și mentalități învechite, anacronice, ale rutinei care pretindea că lucrează numai cu elemente atestate în vreo limbă antică [...] evitând cu admirabilă prudență utilizarea de tipuri reconstruite («poetice»), considerate ca periculoase și «nesigure»”. Al doilea exemplu l-am preluat dintr-una dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cea în legătură cu răspunderea majoră ce revine „intelectualilor de prestigiu care aveau și au datoria de a apăra libertatea de conștiință”. De asemenea, susțin opinia aceluiași M. Nițescu care denunța fără rezerve tarele poporului nostru: „Un fel de lașitate colectivă, de mentalitate a căpătuielii mărunte, de absență a sentimentului istoriei - acestea ne caracterizează”. în același spirit, Horia-Roman Patapievici arată că românii sunt sau cel puțin au fost un neam-turmă, înclinat să se supună unui conducător providențial, în ciuda experiențelor nefaste ale trecutului. După
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
poate fi mai inutil. Adevărul obiectiv nu constituie pentru el un mobil care să determine o atitudine morală și cu atât mai puțin o faptă”. Vreau să cred că, în ciuda existenței unor permanențe istorice, între care s-ar afla și mentalitatea colectivă, românii doresc să trăiască în libertate și să afle adevărul pentru ca astfel să intrăm în sfârșit în normalitate și să nu mai rămânem “încremeniți în proiect”. Elucidarea trecutului apăsător ar fi un pas înainte pe acest drum întortochiat care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
aceleași taine n-ar trebui ea să ne determine să trecem peste toate dificultățile și peste toate divergențele încă existente care ne împiedică să săvârșim împreună Euharistia? Acest lucru nu e ușor. Divergențele sunt înrădăcinate în trecutul nostru, în profunzimea mentalităților noastre”. Se pare că un astfel de mesaj nu a fost pe placul ierarhiei ortodoxe și al autorităților politice. Cu toate acestea, tratativele privind reglementarea situației Bisericii Catolice din România comunistă au continuat, Vaticanul fiind reprezentat de arhiepiscopul Luigi Poggi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
război, privind România ca țară învinsă, URSS nu numai că a reanexat Basarabia și Bucovina de Nord, dar a păstrat trupe în România vreme de 14 ani, fapt ce a lezat puternic nu numai dezvoltarea social-economică a țării, ci și mentalitatea națională colectivă. Numai în momentul când trupele sovietice s-au retras complet din România, în 1958, țara a început să stea cu adevărat pe picioarele ei. Totuși, chiar și în perioada stalinistă, dar mai ales după, România a căutat posibilități
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și baze de aprovizionare în România, după cum avea să accentueze trimisul special al lui Stalin, Vâșinski, în audiența sa la regele Mihai la 27 februarie 1945. în interpretarea acțiunilor legionarilor și agenților germani e necesar să se țină cont de mentalitatea și procedurile lor conspiraționiste, care au găsit în sovietici adversari pe măsură, practicanți chiar mai versați ai acelorași metode. 6.3. Adepții Uniunii Sovietice contra susținătorilor Reich-ului Dacă până la începutul lunii martie 1945 în acțiunea de urmărire a parașutiștilor fuseseră
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
muncitori, lucrează ca muncitori calificați, nu mai au mâinile mânjite de ulei, lucrează la mașini perfecționate, se respectă programele de opt ore, pleacă în vacanță peste mări și țări; nu se mai poate vorbi azi de clasă muncitoare sau de mentalitate proletară. Dar în anii ’60 ideologia și propaganda de stânga erau foarte active, de aceea pentru toate cercurile acestea, ce-și ziceau progresiste, o critică a comunismului era prost văzută, ba chiar o dovadă de primitivism. Se cunoaște reacția lui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]