10,917 matches
-
da seama ce mi se întâmplă, mă trezesc așezată pe un scaun de pluș la o masă lustruită, iar Antoine îmi întinde cataloage lucioase în față. — Voi crea pentru dumneavoastră un tort care să vă depășească orice așteptare, mă anunță modest. Nici o imagine nu este dincolo de puterile creativității mele. — Pe bune? Mă uit la fotografia unui tort cu șașe etaje ornat cu lalele de zahăr caramelizat, apoi dau pagina și văd un altul, în formă de cinci fluturi diferiți! Sunt cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de ceilalți ?”, „Păgânii care nu o cunosc [sfânta lege creștină] vor fi pedepsiți ?”, „Ierarhia neamurilor. Țiganul, evreul, ungurul, sasul, românul etc. Cum sunt explicate Însușirile naționale ?” etc. <endnote id="(768, pp. 223-248)"/>. Dar rezultatele acestor inițiative au fost mai degrabă modeste. În afară de faptul că bibliografia existentă referitoare la subiectul cerce tării este subțire, veche și depășită, În România nu s-a realizat, nici măcar În ultimii ani (ca În alte țări din zonă : Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Austria), vreo anchetă serioasă care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
curat, ieftin, dar bețiv” <endnote id="(431)"/>. Peste un secol, Nicolae Iorga va susține și el că meseriașii evrei „se adaptau cu cea mai mare ușurință la orice mediu” și Își „biruiau [concurenții] prin iuțeala lucrului adesea superficial și prin modeste pretenții” <endnote id="(479, p. 186)"/>. Cercetătoarea Olga Goldberg-Mulkiewicz a pus În evidență un fenomen similar celui din România, de apariție a clișeelor amintite În coordonatele mentalității populare poloneze. În pofida structurii ocupaționale reale a comunității evreiești din Polonia, „care includea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tradiției musical-ului american. Vezi filmul documentar Moștenirea Goldfaden, realizat În 2004 de regizorul Radu Gabrea. Pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, puternica tradiție est-europeană a muzicanților evrei a influențat probabil și moda din familiile evreiești (chiar și din cele modeste) de a-și Învăța copiii să interpreteze la un instrument muzică clasică. Prozatorul Isaac Babel vorbește despre „această demență” care cuprinse cartierul evreiesc al Odessei, devenit o „fabrică” de virtuozi care-și căutau apoi celebritatea În Europa și America : „Odessa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
folosească limba ebraică ca o limbă vie”. Intenția era de a face tineretului o educație morală prin lecturi în comun, conferințe, muzică, cor, de a face o educație fizică sănătoasă, prin gimnastică, excursii, de a-i deprinde cu o viață modestă, în respect și supunere față de părinți, profesori, autorități; de a sta la dispoziția organizației sioniste din localitate pentru golirea cutiilor Fondului Național Evreesc”. Activitatea se desfășura prin conferințe, șezători literare și artistice. Comitetul de conducere era numit de organizația sionistă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
tricolor, organizam șezători în zilele de sărbătoare la care participau oamenii satului. Noi ne prezentam ideile și planurile mișcării iar ei își prezentau necazurile lor. Într-o perioadă de exacerbare a cultului pentru viața materială, legionarii au venit cu trăirea modestă și credință în Dumnezeu. Legionarii intrau în sate în formație de marș, se opreau la biserică, se închinau, cântau cântece legionare. În anii 1935 și 1936, autoritățile au fost tolerante cu organizațiile de extremă dreaptă, nu au luat măsuri ferme
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
2688 de evrei, se arată că „din numărul total de evacuați, peste 2000 sunt oameni total săraci, fără îmbrăcăminte, care trebuie întreținuți de comunitate. Am înființat patru cantine cu buget zilnic, de 16 lei pe zi cu o hrană foarte modestă; contribuția populației este de 15000 lei săptămânal, contribuție care se dă în numerar afară de adăpostul și hrana în natură ce se dă la un alt număr de persoane găzduiți în oraș. Așadar suntem în deficit la acoperirea cheltuielilor pentru șase
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
dacă știi că de Anul Nou revista Ateneu m a felicitat de două ori, la două adrese diferite. Pe loc, n-am putut să-mi dau seama care este misterul sau scopul unei așa de rare atenții față de persoana mea modestă. Apărînd însă nr. 1 al revistei am constatat cu uimire că însemnările mele despre Eminescu (2 pagini), care nu cred să fie lipsite de idei, n-au apărut. Au fost preferate, pentru pagina 1, însemnările poetului Baconski . Acum am înțeles
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
întreagă reconstituind momente din 1877, studiate amănunțit din „Memorii”. Am văzut acolo, printre altele, o căsuță mică într-un parc cu multe nume de ostași morți cu gîndul la „Patria Mumă”. în căsuța mică s-a odihnit pe un pat modest de fier - cu gratii - Comandantul armatei române de al cărui nume se leagă „Independența”. Din ziua cînd s-a declanșat războiul pînă s-a terminat cu izbînda, El a dus viață de „soldat comandant” degerînd ca „oricare”, visînd la zile
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
lucruri. întrebarea, la cît spațiu se poate aștepta, cam care ar fi măsura obișnuită? Bacăul are o așezare mai prielnică decît Iașul și perspective mai bune pentru viitor. Vom avea în curînd acolo o universitate. Revista Ateneu, pornită de la începuturi modeste, se va dezvolta. Deci putem fi optimiști. N-am luat încă hotărîrea definitivă privind rubrica propusă mie. Ea nu trebuie neapărat să se numească „filologie”, ci poate purta și titlul „cultură” sau „literatură străină”, sau alt titlu mai general. Dacă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cunoscut, deși avea numai 56 de ani, nu adopta opiniile, ritmurile și gusturile zilei. Monotone, repetitive, scrisorile primite de la el de-a lungul a peste un sfert de veac au, din cînd în cînd, note profunde: dezvăluie un om calm, modest, migălos, atent (inclusiv la data onomastică a destinatarului), surîzător, dispus să compună urări în stil popular, să-și etaleze scepticismul și melancoliile, să se declare „vechi” ori să se amuze improvizînd belferește cronici rimate. în ciuda vetusteții sale, l-am respectat
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
profesor. (De asemenea, pe A. Philippide, Iorgu Iordan, Octav Botez, Giorge Pascu...) Mă gîndesc, însă, că nu m-ar dezaproba, căci s-au făcut multe afirmații care nu corespund adevărului în ce privește viața lui. și, totuși, era un om așa de modest și discret... și anumiți oameni scormonesc totul și caută să pătrundă în anumite intimități... Dar, ce să-i faci? Aceasta e soarta oamenilor mari... În adevăr, văd c-am scris, din cauză că m-am alunecat cu condeiul, cum ar spune A
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
am terminat și ultima secvență din serialul G. Ibrăileanu, pe care mă grăbesc să o trimit. Vă mărturisesc sincer că-s foarte bucuros. A fost o muncă care m-a obosit. Dar am făcut-o cu plăcere. O consider un modest omagiu postum adus fostului meu profesor de la Facultatea de Litere a Universității din Iași... Pentru un alt număr v-aș putea trimite o corespondență între Eugen Vaian și Panaite Mușoiu, care privește școala nouă . Este foarte interesantă. Originalele scrisorilor aparțin
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
dacă mai era nevoie - că spiritul dumitale critic se exprimă întotdeauna cu finețe și pătrundere autentică a textului. Ai intuit și relevat laturi și intenții ale cărții mele care au scăpat unor critici cu mari pretenții. Ești însă mereu prea modest și regret că nu scrii mai mult, nu te afirmi cu mai multă evidență. Ce este cu ediția promisă? Nimic nu-mi mai amintește de ea. Eu am fost mereu bolnav din ianuarie și abia acum - în pofida stării încă precare
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Gutman recunoștea cu franchețe că „...nu suntem deloc simpatizați dar din interese vitale masa evreiască este alături de noi”. Adică ceva despre dracul și puntea evocate În episodul anterior. t. Realizări, cică... Acestui capitol, autorul raportului Îi rezervase un spațiu destul de modest dar perfect explicabil atâta timp cât comuniștii evrei hușeni nu erau simpatizați ci numai tolerați. Una din auto-laude se referise la prelucrarea legii electorale susținută de „...tov. Artur Țipris” În sala Teatrului comunal. Profitând de ocazie, dar și de prezența În sala
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și cum dacă nu ar fi citit ciorna numărului 251/10 decembrie 1968 al cotidianului local care semnalase apariția unei „Foi literare” la o școală din comuna Fălciu. Tovul avusese două supărări: prima prilejuită de calitatea revistei („...mai mult decît modestă, ea fiind bătută la mașină”) și a doua: „...pentru că a apărut fără aprobarea noastră”. Puse În aceeași balanță, lipsa aprobării atârnase greu În talger. b.v. Despre ceapeuri, mucles! Ele sînt dovada succesului partidului În agricultură! Dacă predecesorul ceaușescului permitea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
menită a-i Îngropa definitiv În omătul cuvintelor pe câțiva sărmani, În special tipografi: „La noi, o problemă doar aparent străină de activitatea de control este procesul de producție În tipografie. Avem o unitate nouă. Muncitorii sînt la un nivel modest de pregătire profesională și de cultură generală, situație care, alăturată inexperienței serviciului de corectare, duce la o Întîrziere foarte mare a serviciului de noapte, chiar În condițiile normale cînd nu avem materiale oficiale. Ultima pagină este gata În mod obișnuit
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
partid. Copoii Direcției Generale pentru Presă și Tipărituri s-au apucat și ei, cu râvnă revoluționară, să taie, să adauge, să șteargă și să schimbe sensul unor texte ce nu „cadrau” cu noua idee. Petru Necula, ce-și atașase și modestul prefix de „lector”, semnase la data de 1 iunie 1975, un material de două file numit „Analiza activității gazetei <<Vremea nouă>> pe perioada 25 noiembrie 1974 - 25 mai 1975 privind acțiunea de popularizare a principiilor eticii și echității socialiste, de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și amenajarea spațiului de spitalizare. O atenție deosebită a acordat-o bunei instruiri a studenților privind diagnosticul și tratamentul bolilor chirurgicale. Deși nu dispunea de un spațiu propriu, a organizat o sală de operații în cadrul Spitalului Veterinar Județean. În condiții modeste, dar cu eforturi profesionale a reușit ca primele promoții de medici veterinari să nu sufere de acest început, pregătirea lor fiind competitivă cu a colegilor din alte centre universitare. După mutarea în noul local abundența cazuisticii în animale mari, datorită
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Iași este legată de marea personalitate care a fost prof. univ. dr. Ion Nicolau care avea o formație de om de laborator și de clinician și era un excelent profesor. Născut, în București, la 7 februarie 1885, dintr-o familie modestă, a făcut școala elementară și Liceul Petru și Pavel la Ploiești. La vârsta de 18 ani era student la Facultatea de Medicină din București, pe care o termină în mod strălucit în 1909, după ce și-a făcut stagiile de extern
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Basilio și Bartolo din Bărbierul din Sevilla de Gioachino Rossini, Cneazul Gremin din Evgheni Oneghin de Piotr Ilici Ceaikovski, Sparafucile din Rigoletto de Giuseppe Verdi, Osmin din Răpirea din Serai de Wolfgang A. Mozart, rolul titular din Boris Godunov de Modest Musorgski, rolul titular din Don Pasquale de Gaetano Donizetti, trei roluri: Dapertutto, Doctor Miracol și Lindorf din Povestirile lui Hoffmann de Jaques Offenbach etc. George Popa a reușit de fiecare dată să redea muzica întreagă lăsată de compozitor în partitură
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
morman îmblănit dar și pentru că sunt magnetizată de creatura placidă, de mai mult de jumătate de metru lungime, care se mișca sacadat, ca într-un film cu încetinitorul. Mare parte din localnicii din Cahuita sunt săraci și locuiesc în căsuțe modeste, încropându-și cu greu un trai de pe urma turiștilor. Stau în casa unei familii sărace și fac cursuri în fiecare zi, dimineață și dupa-amiază. Jose, profesorul de spaniolă, are o pasiune pentru limbile latine și este fascinat de ideea că are o
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
pentru a putea construi culcușul de peste noapte. Odată curățarea terminată, găsim patru țăruși în păduricea de lângă mal, îi înfigem cu greu în nisipul pietrificat și legăm plasticul care va forma acoperișul peste noapte. Terminăm operațiunile și ne așezăm pe plasticul modest, palpând cu partea dorsală pietricelele rămase care ne vor servi de saltea și gândindu ne, fetele cel puțin, că ce-și face omul cu mâna lui, se numește lucru manual. Apare și Alfonso, dispărut misterios în întuneric în timpul agitației organizatorice
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
a scris și câteva cărți traduse în engleza . În plus, își ocupă timpul învățând gratuit copiii săraci să picteze. Ca persoană, Amaringo emană atât de multă căldură și iubire umană, vorbind liniștit, cu o voce înceată și cu un zâmbet modest, încât aproape îmi dau lacrimile din senin. Doar prin simpla prezență m-a transportat într-o altă lume, în care pur și simplu sunt și mai ales în care simt iubirea lui pentru cei din jur și a mea pentru
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
explicație pentru faptul că ashramul era atât de populat în special cu germanii probabil au transmis informația de la unii la alții; fapt este că în primii ani în ashram Udita nu vorbea deloc engleza. Viața de zi cu zi era modestă, bazată pe meditație și cursuri despre idei spirituale. Odată cu popularitatea cărților lui Osho viața în ashram a devenit din ce în ce mai scumpă; cu ani în urmă, Udita nu plătea aproape nimic pentru a trăi acolo iar astăzi nu știe dacă își mai
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]