10,211 matches
-
au: 1. categoriile gramaticale ale verbului Ț moduri, timpuri (de regulă, o formă de trecut); (!!) timpul prezent fiind utilizat, mai ales, în scrierile epistolare, în narațiunea cu caracter memorialistic sau fals memorialistic; 2. pronumele (de obicei, pers. a III-a) (!!) narațiune inversă: acțiunile unui personaj sunt relatate de alt personaj, în cadrul unui dialog (sau al unui monolog); - narațiunea se desfășoară în timp și în spațiu (deci este, în egală măsură, o modalitate temporalo - spațială); - de aici: împletirea cu celelalte moduri de
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
fiind utilizat, mai ales, în scrierile epistolare, în narațiunea cu caracter memorialistic sau fals memorialistic; 2. pronumele (de obicei, pers. a III-a) (!!) narațiune inversă: acțiunile unui personaj sunt relatate de alt personaj, în cadrul unui dialog (sau al unui monolog); - narațiunea se desfășoară în timp și în spațiu (deci este, în egală măsură, o modalitate temporalo - spațială); - de aici: împletirea cu celelalte moduri de expunere (descrierea, dialogul, monologul); Procedee specifice narațiunii: a. interferența planurilor; b. antiteza dintre personaje; c. rememorarea și
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de alt personaj, în cadrul unui dialog (sau al unui monolog); - narațiunea se desfășoară în timp și în spațiu (deci este, în egală măsură, o modalitate temporalo - spațială); - de aici: împletirea cu celelalte moduri de expunere (descrierea, dialogul, monologul); Procedee specifice narațiunii: a. interferența planurilor; b. antiteza dintre personaje; c. rememorarea și evocarea unor momente semnificative; d. reflectarea în conștiința unui personaj, a unor evenimente; e. ramificarea unor conflicte f. îmbinarea națiunii cu descrierea, cu monologul interior. Evitarea monotoniei, a formei liniare
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
interferența planurilor; b. antiteza dintre personaje; c. rememorarea și evocarea unor momente semnificative; d. reflectarea în conștiința unui personaj, a unor evenimente; e. ramificarea unor conflicte f. îmbinarea națiunii cu descrierea, cu monologul interior. Evitarea monotoniei, a formei liniare a narațiunii se face prin: 1. intervertirea cronologică a evenimentelor; - nu mai există o concordanță între timpul real al desfășurării evenimentelor și timpul narării acestora; - ordinea firească a evenimentelor este intervertită; (!!) se poate ajunge până acolo, însă efectul să preceadă Ț în
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
evenimentelor; - nu mai există o concordanță între timpul real al desfășurării evenimentelor și timpul narării acestora; - ordinea firească a evenimentelor este intervertită; (!!) se poate ajunge până acolo, însă efectul să preceadă Ț în text Ț cauza; 2. povestirea în povestire. Narațiunea poate fi: A. în funcție de atitudinea naratorului: a. subiectivă: - axată pe confesiune; - se folosește verbul la pers. I; - implicarea naratorului; b. obiectivă: - se bazează pe observație; - verbul este utilizat la pers. a III-a; - detașarea naratorului; B. a. realistă: fapte și
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
nivel sintactic:predicatul, complemente; - propoziții și fraze mai scurte (decât în cazul descrierii); - la nivel stilistic, accent pe elemente prin care: - se urmărește sensibilizarea cititorului; - o relatare frumoasă (prin epitete, metafore, hiperbole, enumerări etc.). Alte obiective, de urmărit: 1. arta narațiunii, în general; tipul de narațiune, persoana (verbal Ț pronominală) la care se narează; 2. identificarea, definirea și scopul unitățilorb minimale ale narațiunii (teme, motive, subiect, demers narativ etc.); 3. logica acțiunilor; 4. înlănțuirea liniară a evenimentelor, cu sau fără intervenții
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
și fraze mai scurte (decât în cazul descrierii); - la nivel stilistic, accent pe elemente prin care: - se urmărește sensibilizarea cititorului; - o relatare frumoasă (prin epitete, metafore, hiperbole, enumerări etc.). Alte obiective, de urmărit: 1. arta narațiunii, în general; tipul de narațiune, persoana (verbal Ț pronominală) la care se narează; 2. identificarea, definirea și scopul unitățilorb minimale ale narațiunii (teme, motive, subiect, demers narativ etc.); 3. logica acțiunilor; 4. înlănțuirea liniară a evenimentelor, cu sau fără intervenții cronologice; efectul obținut. DESCRIEREA Definiție
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
urmărește sensibilizarea cititorului; - o relatare frumoasă (prin epitete, metafore, hiperbole, enumerări etc.). Alte obiective, de urmărit: 1. arta narațiunii, în general; tipul de narațiune, persoana (verbal Ț pronominală) la care se narează; 2. identificarea, definirea și scopul unitățilorb minimale ale narațiunii (teme, motive, subiect, demers narativ etc.); 3. logica acțiunilor; 4. înlănțuirea liniară a evenimentelor, cu sau fără intervenții cronologice; efectul obținut. DESCRIEREA Definiție: Prezentarea, înfățișarea, zugravirea, prin enumerarea detaliilor, aspecte ale realității; scriere sau pasaj dintr-o scriere, în care
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
sau fără intervenții cronologice; efectul obținut. DESCRIEREA Definiție: Prezentarea, înfățișarea, zugravirea, prin enumerarea detaliilor, aspecte ale realității; scriere sau pasaj dintr-o scriere, în care este înfățișat un aspect, un cadru, o situație etc. - este un mod de expunere, alături de narațiune, dialog, monolog; prin care se prezintă, cu ajutorul imaginilor artistice, trăsăturile particulare ale unui personaj, fenomen, obiect, colț din natură etc.; - trebuie să fie plastică, sugestivă, pentru a face ca obiectul descrierii să apară cât mai viu în mintea cititorului; - evidențiează
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
verbe statice și pe grupul nominal, substantive, adjective etc.; - realitatea se recrează prin cuvinte, imagini artistice, simboluri, deci este centrată pe imagine: (a) spațiu; (b) linii; (c) culori; (d) forme; etc. (!!) imaginile din descriere echivalează cu faptele, întâmplările, conflictele din narațiune. - adeseori descrierile de natură sunt în strânsă legătură cu stările sufletești ale personajului, imaginea artistică sugerează astfel de trăsături, sentimente, reacții; idei și sentimente ale personajului din contactul cu elementul descris; la fel se petrece și cu cititorul; rolul elementelorb
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
nespecifice), schimbarea categoriei gramaticale etc.; b. sintactic; etc. PARALELA poate fi de mai multe feluri: a. paralela romanescă: - personajele sunt organizate în câteva grupe independente; fiecare dintre ele având destinul său; (!!) destinele lor se intersectează în anumite momente, locuri, situații; - narațiunea este purtată pe mai multe planuri; b. paralelismul de subiect - concomitența desfășurării narative; c. paralelismul de confruntare (sau de comparație). ANTITEZA - este un tip de descriere asemănător cu paralela; deci se pun față în față tot două personaje, idei, fapte
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
interesele, țelurile care animă acțiunea; - astfel, se captează mai mult interesul cititorului / spectatorului; - prin dialog, personajul își dezvăluie direct gândurile și sentimentele (nedeformate de timp sau de influența altor personaje); astfel, prezentarea personajelor apare mai vie, mai colorată;utilizat în cadrul narațiunii, potențează conflictul dintre eroi. MONOLOGUL - este un mod de expunere, alături de narațiune, descriere, dialog; (!!) nu toți specialiștii recunosc monologul ca mod de expunere, socotindu-l o variantă a dialogului. - este de fapt o replică mai lungă, ce s-a detașat
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
spectatorului; - prin dialog, personajul își dezvăluie direct gândurile și sentimentele (nedeformate de timp sau de influența altor personaje); astfel, prezentarea personajelor apare mai vie, mai colorată;utilizat în cadrul narațiunii, potențează conflictul dintre eroi. MONOLOGUL - este un mod de expunere, alături de narațiune, descriere, dialog; (!!) nu toți specialiștii recunosc monologul ca mod de expunere, socotindu-l o variantă a dialogului. - este de fapt o replică mai lungă, ce s-a detașat din dialog; - personajul își rostește gândurile, își analizează anumite sentimente și rațiuni
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
și prin trăirile sale - ca alcătuire sufletească, interioară; - poate fi lipsit de o individualitate marcantă, sau dimpotrivă; personajul propulsează mecanismul acțiunii;personajul este plasat într-un animit mediu de viață; - dezvăluirea trăsăturilor se face prin orice mod de expunere: descriere, narațiune, dialog, monolog; - în operele epice și dramatice, personajul este obiectivat; - acțiunea conturează personajul literar; - personajul devine o semnificație a condiției umane; - personajul poate fi: a. real, a existat cândva; b. imaginar, rezultat al ficțiunii, al imaginației scriitorului.personajul unei opere
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
modul de viață, obiceiuri, conduita (față de individ, față de grup etc.). GENURI LITERARE GENUL EPIC / OPERA EPICĂ - prezintă fapte, întâmplări, evenimente, caracterele și sentimentele unor personaje; deci, acțiunea și personajul sunt cele două elemente de bază; (!!) prezentarea lor se face cu ajutorul narațiunii; (!!) alături de celelelte moduri de expunere Ț care sunt complementare Ț pentru schimbarea registrului epic, pentru dinamizarea acțiunii etc.; - timpul și spațiul acțiunii sunt nelimitate; de regulă prezentarea evenimentelor se face indirect (de către autor sau de către narator, ca observatori Ț de
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
citește;cântarea are un caracter solemn și dramatic; există o strânsă legătură între melodie și text;înglobează o mare varietate de teme și motive; unele cu circulație europeană, altele cu circulație mai restrânsă; - se caracterizează printr-o amplă desfășurare epică; - narațiunea este rectilinie; rămâne schematică și redusă la dimensiunile cele mai mici ale unei antiteze; narațiunea fixează un singur moment (rareori 2 sau 3); - momentul este memorabil, dramatic, conflictual, o situație limită; - orice tulburare a ordinii morale este înlăturată; - nu există
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
text;înglobează o mare varietate de teme și motive; unele cu circulație europeană, altele cu circulație mai restrânsă; - se caracterizează printr-o amplă desfășurare epică; - narațiunea este rectilinie; rămâne schematică și redusă la dimensiunile cele mai mici ale unei antiteze; narațiunea fixează un singur moment (rareori 2 sau 3); - momentul este memorabil, dramatic, conflictual, o situație limită; - orice tulburare a ordinii morale este înlăturată; - nu există gratitudine; totul se face cu un scop; ae deci o teleologie, tendențiozitate; - îndeplinește un rol
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
îmbinarea meșteșugită a tonului grav cunota umoristică, satirică, sarcastică; ceea ce asigură o bogată paletă și o variație permanentă a atmosferei; o maniestare a necesității de a învinge adversitatea zâmbind; - elementele narative predomină; - digresiunile descriptive sunt rare; pentru că descrierea încetinește ritmul narațiunii sau chiar îl întrerupe; - arta peisajului nu atinge înalte virtuți (adeseori: locuri comune); există însă o artă a tabloului; tabloul este prezent în trecerea de la descriere la narațiune, de fapt niște descrieri în mișcare; - adeseori apare dialogul, dialogul în dialog
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
zâmbind; - elementele narative predomină; - digresiunile descriptive sunt rare; pentru că descrierea încetinește ritmul narațiunii sau chiar îl întrerupe; - arta peisajului nu atinge înalte virtuți (adeseori: locuri comune); există însă o artă a tabloului; tabloul este prezent în trecerea de la descriere la narațiune, de fapt niște descrieri în mișcare; - adeseori apare dialogul, dialogul în dialog, monologul;arta dialogului: vorbirea personajului este introdusă de un verbum dicendi („zicea”, „grăia”, „întreba” etc.); - discursul contrastului epic este stilizat, compus din figuri repetitive, locuri comune; - reluarea integrală
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
simerie între întrebare și răspuns; între ceva și opoziție, între poruncă și executarea ei, între amenințare și răspunsul la aceasta, repetiții accidentale; 3. legea acțiunii tripartite: trei este numărul maxim de persoane sau de obiecte care își au locul în narațiune; 4. legea dualității scenice: doar două personaje pot acționa în același timp (indiferent de numărul total de personaje existente în baladă); 5. legea contrastului: personajele (situațiile) sunt antitetice; 6. personajele secundare au caracter slab, șters 7. fiul cel mai mic
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
baladă); 5. legea contrastului: personajele (situațiile) sunt antitetice; 6. personajele secundare au caracter slab, șters 7. fiul cel mai mic (fiica) iese învingător (învingătoare); are mai multe calități; este modelul; 8. legea echilibrului: personajul principal ocupă totdeauna locul privilegiat în narațiune; i se acordă cea mai mare atenție; 9. evoluția liniară a narațiunii, se renunță la tot ce, secundar fiind, ar putea deveni balast; 10. multe balade poartă numele personajului principal. FABULA DEFINIȚIA: scurtă povestire alegorică, de obicei în versuri, în
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
caracter slab, șters 7. fiul cel mai mic (fiica) iese învingător (învingătoare); are mai multe calități; este modelul; 8. legea echilibrului: personajul principal ocupă totdeauna locul privilegiat în narațiune; i se acordă cea mai mare atenție; 9. evoluția liniară a narațiunii, se renunță la tot ce, secundar fiind, ar putea deveni balast; 10. multe balade poartă numele personajului principal. FABULA DEFINIȚIA: scurtă povestire alegorică, de obicei în versuri, în care autorul, folosind procedeul personificării animalelor, plantelor și lucrurilor, satirizează anumite moravuri
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
și lucrurilor, satirizează anumite moravuri, deprinderi, mentalități sau greșeli, cu scopul de a le îndrepta. METAFORE: 1. Fabula este o micșorare a basmului. - este o specie a genului epic; - este în versuri sau, mai rar, în proză; - este o scurtă narațiune alegorică; - definește situații și pilde în maxime memorabile (foarte asemănătoare cu proverbele); fabula generează proverbul, dar și invers; - are un caracter social, politic, critic, satiric, polemic; dar și rol moralizator, educativ, etic;reduce un principiu etic general la un caz
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
puternice accente lirice; - structural, fabula are în mod obișnuit două părți: partea narativă și cea finală; partea narativă cuprinde povestirea alegorică a faptelor; o acțiune concisă dar dinamică (!! un sensibil fir epic); deci fabula are un caracter de scurtă, concisă narațiune epică; dar și o oarecare orientare de la epic la dramatic; - se remarcă o mare libertate în folosirea măsurii versurilor; nu se respectă un anumit tip de strofă; - partea finală constituie morala fabulei (care nu este obligatorie); - în unele fabule, morala
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
fenomenului psihic al imaginii rezultă din faptul de a se identifica simultan cu realul și irealul 2. Teoria lupașciană a logicii contradictoriului rămâne esențială pentru fundamentul antropologiei Imaginarului, în măsura în care structurează principiile de organizare ale logicii imaginative, prin revalorizarea ecuației dintre narațiune și discurs, într-un raport de consubstanțialitate cu termenul de imago. 1. Funcția imaginii Orice teorie antropologică se circumscrie unei dimensiuni a Imaginarului în care aventura simbolică a imaginii este urmărită în cadrul unei sintaxe specifice, dominată de imaginația simbolică. Gilbert
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]