60,569 matches
-
și "de o gravitate maximă". "Reducerea pragului de validare a referendumului de la 50% plus 1 la 30% este un lucru de o gravitate maximă! Încalcă o decizie a Curții Constituționale din iulie 2012. Și subliniez iulie 2012, pentru că este vara neagră prin care a trecut România, cu toate consecințele, acele derapaje inadmisibile și cu ecou atât de nefast pentru România, în care Curtea Constituțională a stipulat clar: referendumul trebuie să asigure participarea a cel puțin jumătate plus unu", a declarat Radu
Radu F. Alexandru critică dur reducerea cvorumului pentru referendum by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/37324_a_38649]
-
Anca Murgoci La începutul Săptămânii Patimilor, Dan Negru a semnalat un lucru care nu s-a mai întâmplat până acum în istoria televiziunilor din România. Prezentatorul TV a scris că este pentru întâia oară când nicio televiziune nu a programat de Paște, în 2014, filmul "Iisus din Nazaret
Dan Negru, uluit: E prima oară când se întâmplă asta de Paște by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37393_a_38718]
-
împart colăci de post, vin, miere și fructe. Bărbații aprind focuri rituale în curți, pentru sufletele morților care se reîntorc acasă. În după-amiaza acestei zile se fac copturile: pâinea, pasca și cozonacul. În Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor se ține post negru, nu se face treaba sau mâncare, unii se scalda în râuri pentru a fi sănătoși tot timpul anului și seara se merge la biserică pentru Prohod și trecerea pe sub Sfanțul Aer. În Sâmbătă Mare, femeile pregătesc mielul sacrificat în această
Paște 2014. Ce nu aveți voie să faceți în Săptămâna Mare by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37384_a_38709]
-
a ieși din scenă. Transmiterea orală a istoriei lui Emil în mintea lui Lucian va fi însoțită de-acum de transferul scris, dintr-un caiet în altul: „Unul era plin pe sute de pagini cu rînduri mărunte, ordonate, în cerneală neagră, altul era neatins. E vorba de caietul acesta, în care, de un an și ceva, am înșirat de-a valma cuvinte și am amestecat povești, în care am spus doar ce mi s-a năzărit și în care am copiat
Pe înălțimi by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3738_a_5063]
-
Anca Murgoci Dan Negru a mărturisit că a aflat o veste care l-a lăsat cu ochii în lacrimi. "M-a marcat moartea lui Tito Vilanova, antrenorul Barcelonei. L-am văzut pe Nou Câmp și atunci când era secund și atunci când era antrenor principal. Sunt
Dan Negru, în lacrimi: M-a marcat moartea lui by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34783_a_36108]
-
sau carieră unui om noi îi anunțăm moartea că o "lupta pierdută". Astea sunt amenzile pe care CNA-ul ar trebui să le dea... analfabeților care construiesc clișee stupide! Mulțumesc Tito pentru toate serile frumoase de tiki-taka...!", a scris Dan Negru pe contul personal de socializare. Tito Vilanova a murit la spital, în urma unei intervenții chirurgicale. El a mai fost operat, la 20 decembrie 2012, la spitalul Vall d'Hebron din Barcelona, după ce i-a fost detectat un ganglion la doi
Dan Negru, în lacrimi: M-a marcat moartea lui by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34783_a_36108]
-
sarcastic-ironică: „este foarte probabil ca această abordare persiflantă să fie legată și de o degradare efectivă a «spațiului mioritic», redefinit ca «spațiu social», respectiv «socio-politic»”. De la transhumanță s-a ajuns la traseism. O degradare a suferit și legenda mânăstirii lui Negru Vodă: nu mai e vorba despre a clădi durabil și a sacrifica în numele unicității operei, ci de alternanța între „construcție și ruinare”. Râsul galben al eseistului știe că orice aspect al Lumii îngăduie și „perspectivele (conjugate sau despărțite) ale umorului
Între geometric și ludic by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3488_a_4813]
-
cu slănină friptă. Eram specialiști la pregătirea ei. Curățam pasta de pe electrozii de sudură, Îi frecam cu șmirghel și puneam pe ei bucăți de slănină pe care le Încălzeam cu aparatul de sudură. Grăsimea o adunam pe felii de pâine neagră. Erau bune. Lucram Împreună cu prietenul meu, Rică Ivanov, În acea perioadă tânăr inginer, și adeseori Îl invitam pe dr. Juvara să ia parte la „festinul” nostru. Faceți o treabă extraordinară băieți, ne spunea cu bândețe profesorul, care avea În acea
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
situație, înfățișînd un amestec de cutezanță și familiaritate, ca și cum autorul nu s-ar îndura a-și părăsi mediul proxim de viețuire, percepțiile comune, habitudinile, despuindu-le în schimb la sînge de banalitate, acordîndu-le enigmaticele echivalențe ale unei ficțiuni suverane: „pămînturi negre de spaimă/ ce ați zice de o lege pentru mări/ să tremure și mările/ doar spaima e ca o gămălie de ac/ e ceva ascuns în încăperile din cioc/ și-n orice fel de ambalaje/ ciocurile nu sînt chiar razele
Un poet de excepție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3502_a_4827]
-
chiar pentru cronicile pe care le voi scrie/ eu nu mă plictisesc/ ca poeții mari pe care îi citesc la ceai/ zgîrii însă geamurile/ dincolo de geamuri e lumea cu șosele/ pe care fac afaceri cerșetori înalți cît Statuia Libertății” (Pămînturi negre de spaimă). Așa-zicînd normalul nu e abolit, ci suspectat fiind de-o vlăguire ce l-ar putea împinge în inautenticitate, e pus sub protecția unei cupole a imaginarului. Acest imaginar exaltat, însă nu mai puțin metodic, de-o inefabilă pedanterie
Un poet de excepție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3502_a_4827]
-
unei cupole a imaginarului. Acest imaginar exaltat, însă nu mai puțin metodic, de-o inefabilă pedanterie, reprezintă o generozitate a poetului care acordă obiectelor o mereu surprinzătoare proiecție în condiția estetică reciclată. Clădirile sînt somnoroase, dinții sînt păziți cu pînză neagră, orice picătură de sînge e o aventură, osul mîinii drepte înțelege groapa mîinii stîngi, inima zgîrie pămîntul ș. a. m. d. E o lume în lume, feerică tocmai printr-o asemenea placentară legătură cu realele ce-i transmit tensiunea lor vitală
Un poet de excepție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3502_a_4827]
-
public, nu a fost atribuit de Senat și este cunoscut doar de către cei care au lucrat cu Firea în presă sau care lucrează cu ea în Parlament. Este imposibil ca unii cetățeni revoltați să fi introdus din întâmplare pe ”lista neagră” numărul unui consilier necunoscut marelui public, sau să fi ajuns la acestă prin accesarea unor surse deschise. Cert este că sute de protestatari au folosit numărul, trimițând mesaje de amenințare sau înjurături consilierei. Membrii Comisiei de Cultură, timorați prin sms
Dovada că protestele din Piața Universității au o coordonare strategică by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/35021_a_36346]
-
Covrig Roxana Ministrul Marilor Proiecte, Dan Șova, a explicat care este opinia sa cu privire la proiectul minier de la Roșia Montană. Ministrul a dat trei bile negre și trei albe. Primul motiv pentru care nu aș face proiectul este nerespectarea condițiilor de mediu de cel mai înalt standard din Uniunea Europeană. Al doilea motiv ar fi nerespectarea condițiilor cu privire la protecția patrimoniului cultural. Și trei, nu l-aș face
Șova: Trei motive pro și trei contra proiectului Roșia Montană by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35033_a_36358]
-
să dispară de-acolo - / coropișniță înfometată cu picioarele încîlcite / în orologiul orașului. // Bucurie, fericire, seninătate, plecați de-acum, exilați-vă, / furtunile de pe mare vin să sfîșie cu nebune meduze/ mai rău decît invidia și ura / dar mai blînd decît buba neagră din suflet / adusă din soare de gîzele nopții. // Bucurie, fericire, seninătate, cîntați cu picioarele tremurînd / de nemernicia voastră, de necredința voastră, / mironosițe ascunse sub voaluri, / arătați-vă fața, ochii tulburi, aripile cu găuri, / voi, bucurie, fericire, seninătate. // Dansați îndrăcit cu
Proiectul unificator by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3500_a_4825]
-
Las ție toți colegii și colegele îți/ Las ședințele îți las toate/ Hârtiile pe care trebuie să le dau până la liniile morții și dincolo de ele.// Dorin Gherman să facem un schimb/ Te las să urci printre grafitti cu geanta mea/ Neagră cu roșu doldora/ De documente să mergi pe Schitu Măgureanu 1/ Să te întâlnești cu câinele bătrân al lui Aracis, Cenefis și Cenecesis”. Demonii din ultimul vers nu sunt, aviz celor ce nu știu, aceia heliadești (Belzebuth, Astaroh, Temnuț, Hamos
Câinele bătrân și acronimele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3504_a_4829]
-
în drumul său din Franța în România, pictorul s-a oprit de trei ori în Galiția (în 1864, 1867 și 1869), unde a realizat desene cu evrei ortodocși. Pictura Evreul cu gâsca reprezintă un evreu est-european tipic. El poartă caftan negru și căciulă tradițională cu blană (streimel), are barbă și perciuni rituali etc. Este un evreu sărman dintr-un ștetl din Moldova. ține în mâna stângă o hârtie și în mâna dreaptă (zdravăn, ca să nu o scape) o gâscă vie. Evreii
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
armonioasă a locurilor pe care le descriu. Iată, de pildă, o Carte poștală din cetatea universitară (ce poate fi mai nepotrivit cu lumea de vacanță a insulelor? Și totuși...): „Caiete de franceză/ de tagalog/ dicționare de buzunar/ - galben, alb/ și negru, în patrate uriașe - / afișe vorbind fiecare/ în altă limbă/ fete desculțe/ cu o năframă’ n vânt/ la gât/ săli respirând/ din oră în oră/ cu plămâni cosmopoliți/ fiecare respirație/ o altă limbă/ un alt obraz/ cărți lăsate/ pe iarbă/ par
Amintire din Waikiki by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3515_a_4840]
-
a rostit o rugăciune, iar apoi - după câteva cuvinte rostite de președinte - vorbitorii au lăsat să vorbească muzica, atât de apreciată în timpul vieții de autorul romanului 'Un veac de singurătate', decedat la 87 de ani. Arborând pe costumele lor panglici negre sau pe pupitre flori galbene, pe care Garcia Marquez le considera un talisman împotriva soartei rele, muzicienii au interpretat lucrări ca 'Requiem' de Mozart, iar apoi piese corale. Ceremonia s-a încheiat prin executarea unor piese tradiționale columbiene ('vallenatos'), pe
Columbia şi-a luat rămas bun de la Garcia Marquez pe fond muzical by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/35655_a_36980]
-
bucură, se apucă să examineze copeica, era una obișnuită, primită totuși în dar. „Mama n-a vorbit în zadar”, se gândi Zinaida. Și hop că se apropie de ea o femeie în doliu, cu nasul mare, pe tocuri, cu ochelari negri, să te sperii, nu alta, îi puse în palmă o monedă de douăzeci de copeici și-i ceru: - Roagă-te pentru odihna sufletului Ecaterinei. - Vă mulțumesc mult, o să mă rog, zise Zinaida și se închină. Nu știa cum trebuie să
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
există între cele două deopotrivă de faimoase tablouri șapte asemănări frapante, dar și deosebiri semnificative, ținând de epocă sau de talentul fiecărui pictor. Planul de fundal genial de la Tițian nu e prezent la Manet. Câinele e înlocuit de o pisică neagră. Sexualitatea e mai pronunțată în Olimpia decât în Venus, deși tabloul lui Tițian trece drept expresia erotismului în egală măsură ca și tabloul lui Manet. Și așa mai departe.
Venus și Olimpia () [Corola-journal/Journalistic/3566_a_4891]
-
comunist Todor Jivkov și a fostului rege Simeon al II-lea. Grație lui Simeon, Borisov intra în politcă în 2011, fiind numit secretar de stat la Ministerul de Interne, în timpul guvernului condus de fostul monarh. În aceeași perioadă, deținătorul centurii negre la karate și fost antrenor al lotului național la acest sport își câștigă popularitatea printr-un comportament direct și un limbaj de cartier, fiind însă acuzat des de populism. În 2005, la scurt timp după instalarea executivului condus de Serghei
Fostul premier bulgar, Boyko Borisov, a debutat ca fotbalist profesionist la 54 de ani by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35677_a_37002]
-
câteva limbi de circulație și în traduceri care să se situeze la nivelul acestei antologii Arghezi abia încep. Este incredibil de târziu și inexplicabil de nedrept ceea ce s-a întâmplat cu ei, numai pentru că România comunistă devenise o imensă gaură neagră în istoria veacului trecut. Nici Arghezi, nici Bogza nu au intrat în circuitul internațional, în momentul în care discipoli ai lor, în diversele stadii ale avangardei românești, s-au salvat doar fiindcă au părăsit România și au început să scrie
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
Cosmin Ciotloș Mircea Anghelescu, Poarta neagră. Scriitorii și închisoarea, București, Cartea Românească, 2013, 256 pag. Sigur că recentul studiu al profesorului Mircea Anghelescu reprezintă, în primul rând, o importantă contribuție de istorie literară. Nimeni până la el nu s-a gândit să panorameze o temă (deopotrivă biografică
Locuri fără memorie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3575_a_4900]
-
cavalerism” (cf. p. 187). Neperseverând și, oricum, neavând audiență în cercuri mai largi, Cialâc a rămas, până acum, în subsolul (înțesat de curiozități) al istoriei literare. Aceste abordări sunt, de altfel, explicitate de Mircea Anghelescu în paragrafele finale ale Porții negre (p. 250). Cu minuția elegantă de care a dat întotdeauna dovadă, profesorul fixează exact locul studiului său în peisajul literelor, cântărindu-i necesitatea și relevanța. Chiar dacă pare să joace, ca de atâtea ori, cartea modestiei, cred că nu e totuși
Locuri fără memorie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3575_a_4900]
-
zice că rareori am petrecut momente mai plăcute!” (cf. p. 207). Puțini sunt însă aceia care, asemenea lui Burileanu, sunt dispuși, în astfel de condiții liminare, să accepte precursorate de vreun fel. E o constatare care însoțește cumva freatic Poarta neagră de la un capăt la altul și care, prin umanitatea ei profund comprehensivă, valorează cât o definiție. Ocultarea tradiției (inclusiv, cum se poate constata, de către istoricii literari) și subiectivismul intens fixează două repere esențiale în orice discuție despre sfinții sau mai
Locuri fără memorie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3575_a_4900]