9,588 matches
-
efortului. 18.6.4. Receptorii de iritație din căile aeriene Receptorii de iritație se găsesc la nivelul celulelor epiteliale ale căilor aeriene și sunt stimulați de gaze toxice, fumul de țigară, pulberi inhalate și aerul rece. Impulsurile pleacă pe calea nervului vag (fibre mielinizate); efectul reflex include bronhoconstricție și hiperpnee. Dacă stimulul este menținut activitatea receptorilor se reduce (sunt receptori cu adaptare rapidă). Este posibil ca receptorii de iritație să joace un rol important în bronhoconstricția din criza de astm ca
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mușchilor inspiratori poate fi redus prematur prin impulsurile inhibitoare venite de la centrul pneumotaxic (vezi mai jos). In această situație inspirația este scurtată și în consecință crește frecvența respiratorie. Stimulii plecați de la neuronii inspiratori sunt ulterior modulați de impulsurile provenite de la nervii vag și glosofaringian; ramurile acestor nervi se termină în tractul solitar, situat foarte aproape de aria inspiratorie. Aria expiratorie este “tăcută” în timpul respirației obișnuite deoarece ventilația este datorată contracției active a mușchilor inspiratori (în special diafragm), urmată de relaxare, cu revenirea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
prin impulsurile inhibitoare venite de la centrul pneumotaxic (vezi mai jos). In această situație inspirația este scurtată și în consecință crește frecvența respiratorie. Stimulii plecați de la neuronii inspiratori sunt ulterior modulați de impulsurile provenite de la nervii vag și glosofaringian; ramurile acestor nervi se termină în tractul solitar, situat foarte aproape de aria inspiratorie. Aria expiratorie este “tăcută” în timpul respirației obișnuite deoarece ventilația este datorată contracției active a mușchilor inspiratori (în special diafragm), urmată de relaxare, cu revenirea pasivă a peretelui toracic la poziția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de benzi de mușchi întrețesute într-un ansamblu muscular numit detrusor (fig. 118). Inervația corpului vezicii este diferită față de cea a colului. Corpul prezintă o multitudine de receptori β-adrenergici, ce pot fi stimulați de către componentul simpatic al sistemului nervos vegetativ. Nervul hipogastric, ce inervează corpul vezical, conține fibre simpatice ce inervează corpul vezicii și a căror stimulare inhibă contracția detrusorului vezical. Pe de altă parte, stimularea parasimpatică, ce este realizată prin intermediul nervilor pelvini, produc contracția mușchiului detrusor. Stimularea simpatică are loc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
fi stimulați de către componentul simpatic al sistemului nervos vegetativ. Nervul hipogastric, ce inervează corpul vezical, conține fibre simpatice ce inervează corpul vezicii și a căror stimulare inhibă contracția detrusorului vezical. Pe de altă parte, stimularea parasimpatică, ce este realizată prin intermediul nervilor pelvini, produc contracția mușchiului detrusor. Stimularea simpatică are loc predominat în cursul umplerii vezicale, în vreme ce stimularea parasimpatică are loc în timpul micțiunii. Colul vezical prezintă două sfinctere. Sfincterul intern este alcătuit din fibre musculare netede, la fel ca și detrusorul și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
extinde către colul vezical. Ca și detrusorul, sfincterul intern este controlat de către sistemul nervos vegetativ și este de obicei închis. Cei mai mulți receptori de la nivelul acestor fibre musculare sunt α-adrenergici, iar stimularea lor, la fel ca și a detrusorilor, prin intermediul fibrelor nervului hipogastric, contribuie la continența urinară. Sfincterul extern este diferit din punct de vedere histologic de detrusor și de sfincterul intern, fiind alcătuit din mușchi striat și aflându-se sub control voluntar. Inervația sa își are originea în coarnele anterioare ale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
este diferit din punct de vedere histologic de detrusor și de sfincterul intern, fiind alcătuit din mușchi striat și aflându-se sub control voluntar. Inervația sa își are originea în coarnele anterioare ale măduvei spinării lombo-sacrate și este distribuită prin intermediul nervilor rușinoși. In timpul micțiunii, centrii supraspinali blochează stimularea de către nervii hipogastrici și rușinoși. Se produce relaxarea sfincterelor intern și extern și îndepărtează inhibiția simpatică a receptorilor parasimpatici. Aceasta va produce trecerea prin colul vezical a urinei, propulsată de presiunea internă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de sfincterul intern, fiind alcătuit din mușchi striat și aflându-se sub control voluntar. Inervația sa își are originea în coarnele anterioare ale măduvei spinării lombo-sacrate și este distribuită prin intermediul nervilor rușinoși. In timpul micțiunii, centrii supraspinali blochează stimularea de către nervii hipogastrici și rușinoși. Se produce relaxarea sfincterelor intern și extern și îndepărtează inhibiția simpatică a receptorilor parasimpatici. Aceasta va produce trecerea prin colul vezical a urinei, propulsată de presiunea internă generată de contracția reflexă a detrusorului la care se adaugă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de la receptorii vezicali transmit, de-a lungul căilor ascendente medulo-corticale, o senzație de plenitudine și nevoia de a urina. Dar, ca răspuns, micțiunea pot fi oprită temporar prin activarea căilor descendente care stimulează inervația simpatică a sfincterului uretral intern și nervii motori somatici ce inervează sfincterul extern. La fel, micțiunea poate fi inițiată, chiar dacă vezica nu este plină la capacitatea maximă, prin intermediul căilor descendente, ce stimulează motoneuronii medulari adecvați. 28. Producția de eritropoetină Eritropoietina este un hormon glicoproteic ce controlează eritopoeza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
la centrul expirator. Tonusul acestuia crește și ajunge să inhibe activitatea centrului inspirator. Acesta nu mai trimite impulsuri la mușchi și nici la centrul expirator. Centrul expirator își încetează acțiunea inhibitorie asupra centrului inspirator și acesta își reia activitatea. b. nervul vag, prin destinderea alveolelor în inspirație este din ce în ce mai mult excitat. Excitațiile sunt trimise în bulb unde produc inhibiția centrului inspirator, iar centrul expirator își mărește tonusul. Are loc expirația în care alveolele se turtesc și se declanșează impulsuri ce merg
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
își mărește tonusul. Are loc expirația în care alveolele se turtesc și se declanșează impulsuri ce merg și inhibă centrul expirator, apoi fenomenul începe din nou. c. centrul pneumotaxic din protuberanță reglează respirația numai în anumite stări. Dacă se secționează nervii vagi, centrul pneumotaxic produce o inhibiție intermitentă, ritmică, asupra centrului inspirator bulbar, menținând mișcările respiratorii alternativ. Reglarea reflexă - se realizează prin nervii aferenți sau eferenți care vin sau pleacă din centrii respiratori din bulb. Astfel nervul vag realizează mecanismul de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
fenomenul începe din nou. c. centrul pneumotaxic din protuberanță reglează respirația numai în anumite stări. Dacă se secționează nervii vagi, centrul pneumotaxic produce o inhibiție intermitentă, ritmică, asupra centrului inspirator bulbar, menținând mișcările respiratorii alternativ. Reglarea reflexă - se realizează prin nervii aferenți sau eferenți care vin sau pleacă din centrii respiratori din bulb. Astfel nervul vag realizează mecanismul de autoreglare sau servomecanismul “feed-back”. Chemoreceptorii din zonele reflexogene reprezentate de sinusul carotidian și zona cardio-aortică, sunt sensibili la schimbarea compoziției sângelui. Impulsurile
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
stări. Dacă se secționează nervii vagi, centrul pneumotaxic produce o inhibiție intermitentă, ritmică, asupra centrului inspirator bulbar, menținând mișcările respiratorii alternativ. Reglarea reflexă - se realizează prin nervii aferenți sau eferenți care vin sau pleacă din centrii respiratori din bulb. Astfel nervul vag realizează mecanismul de autoreglare sau servomecanismul “feed-back”. Chemoreceptorii din zonele reflexogene reprezentate de sinusul carotidian și zona cardio-aortică, sunt sensibili la schimbarea compoziției sângelui. Impulsurile plecate din aceste zone pe calea nervilor Hering și Cyon-Ludwig, ajung la centrul inspirator
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
pleacă din centrii respiratori din bulb. Astfel nervul vag realizează mecanismul de autoreglare sau servomecanismul “feed-back”. Chemoreceptorii din zonele reflexogene reprezentate de sinusul carotidian și zona cardio-aortică, sunt sensibili la schimbarea compoziției sângelui. Impulsurile plecate din aceste zone pe calea nervilor Hering și Cyon-Ludwig, ajung la centrul inspirator pe care îl excită (reflex descris în 1926 de D.Danielopolu). Alte zone reflexogene mai sunt: mucoasa faringelui, mucoasa nazală, mucoasa traheală, diferite suprafețe cutanate. Reglarea umorală - CO2 din sânge denumit și “hormonul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
să permită o relaxare mai bună a miocardului și o refacere mai bună a potențialului biologic al inimii. Deci, instalarea bradicardiei arată o bună stare de antrenament. Volumul sistolic - la cei antrenați este de 4050ml, datorită acetilcolinei eliberate de terminațiile nervului vag în miocard; acetilcolina produce o încetinire a frecvenței cardiace și o reducere a intensității sitolei ventriculare producând așa numitul “regim de cruțare “ în repaus. După un antrenament îndelungat sistolele ventriculare sunt mult mai puternice decât la un neantrenat, iar
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
părea să se fi zămislit în mine un al șaselea, perfect. Activitatea lui îmi producea, totuși, o plăcere încă fizică, dar numai în măsura în care înțelegerea nu juca nici un rol în asta. În corp, mișcarea încetase deplin. Nici un mușchi nu tresărea, nici un nerv nu se mai tensionă; nici o arteră nu mai funcționa. În schimb, părea să fi apărut în creier, ceva ce nici un cuvant nu poate sugera nici cea mai vagă idee pentru inteligență umană. Permite-mi să numesc asta pulsație pendulara mentală
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
un mediu oficial obtuz și extrem de ostil, în contrast cu un mediu privat inteligent, subtil și afectuos, să înțeleagă și trecutul, și prezentul României. O atestă nu numai o parte importantă din opera ei științifică, ci și mai multe romane scrise cu nerv și cu o pătrundere neobișnuită din partea altor vizitatori intermitenți și mult, mult mai indiferenți decât Catherine Durandin. Judecata acestei opere complexe, științifice și literare deopotrivă, asupra României și a românilor este, așa cum va putea lesne să constate cititorul acestui dialog
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
pe „spiritualitatea” lor, pe ambiguitatea situațiilor. Sub coasta morții, a cărei acțiune este plasată în Iașii anului 1917, intenționează o antiteză scenică a lumii tranșeelor și a celei formate din „învârtiții” războiului și repezentanții claselor „în descompunere”. Fără un autentic nerv dramatic, teatrul lui C. dublează oarecum scrierile sale epice. Supraevaluat în perioada proletcultistă, dar neîndoielnic pamfletar talentat, C. rămâne incomplet realizat ca romancier. Temperament polemic, pamfletar incisiv și cronicar pasionat al societății românești, de-a lungul sfertului de veac ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
cu privațiuni, cu experiențe sociale și erotice, cu acumulări spirituale și trăiri interioare, cu câștiguri în cunoașterea oamenilor și a realității, ordonează un imens material faptic, pe care autorul îl domină autoritar și îl prezintă atractiv. Narațiunea e scrisă cu nerv, adesea chiar cu suspans, și e înțesată de simboluri ce îi adâncesc sensurile, ca, de pildă, susurul și oglindirile Mureșului, sclipirile dragostei, azurul cerului ș.a. Limbajul e viu, colorat cu metafore și cuvinte fruste, uneori chiar cu regionalisme. În configurarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
D-lui Ion Beldeanu dezvolt cu precădere texte de filologie privind lecțiuni eminesciene, dar am găsit prilejul și pentru a discuta unele aspecte privind viața politică a lui Eminescu. Iar „Tribuna învățământului”, pe care Dl. Sorin Ivan o conduce cu nerv, nu s-a ferit niciodată să publice chestiuni cât de aride sau incomode din domeniul eminescologiei. Apoi, dl. Gabriel Stănescu dorind să reia în revista D-sale „Origini” părți din acest documentar, a constatat că îi este mai la îndemână
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
înainte de ducerea lui în strada Plantelor, ci s-a produs în vremea când se afla acolo. Mediul, groaznicul mediu în care era condamnat să trăiască și care ar zdruncina pe un om cu totul sănătos cu condiția să n-aibă nervi ca odgoanele de la vapoare acest mediu a provocat catastrofa. Să-l fi dus cineva pe Eminescu la țară, în liniște, în singurătate; să fi umblat pe poteci cu cotituri; să fi ascultat glasul vechilor păduri și șoapta pâraielor; să mai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
o fulgerătoare congestie cerebrală. Vizitatorii auzind de moartea Veronicăi, au venit s-o vază. Mulți neștiind cauza morții au svonit că Veronica s-a otrăvit, mai ales că au văzut pe prichiciul ferestrei sticluțe cu diferite doctorii care îi calmau nervii în nopțile de insomnie.”. Octav Minar încheie: „A fost înmormântată în ograda bisericii Sf. Ioan, cu toată pompa creștinească. Mormântul e uitat și nu poartă nicio inscripție. Maicele trec nepăsătoare, căci răposata ne lăsând nimic mănăstirei n-are dreptul la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
puțin în țările de limbă engleză. Cercul extrem de restrâns al cititorilor scrierilor lui Russell consacrate fundamentelor logicii și matematicii contrastează puternic cu cel al numeroaselor sale lucrări despre subiecte de cel mai larg interes, pe care le discuta cu mult nerv și simț al umorului. (Ceea ce explică de ce lui Russell i s-a putut decerna și Premiul Nobel pentru literatură.) Scriitor cu mare audiență și mare succes, Russell a fost, totodată, până la adânci bătrânețe un susținător activ al cauzei celor nefericiți
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
precădere următoarele componente psihice: Componenta cognitivă Câmpul de acțiune al unui om este funcția alungirii brațelor sale, iar tot ceea ce degetele lui pot atinge într-un unghi de 90˚ la stânga și la dreapta este coordonată de cele două emisfere cerebrale. Nervii motori se încrucișează și astfel emisfera cerebrală dreaptă controlează motricitatea părții stângi a organismului, iar emisfera stânga pe cea a părții drepte. Dacă emisfera stângă este specializată pe abilități practice, raționamente, memorare a cuvintelor, calcul matematic, etc., emisfera dreaptă este
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
să fie folosite cu prudență și cât mai rar! Cifra de la umărul cuvântului se poate pune În mai multe locuri: după numele autorului: Criticul Constantin Ciopraga 1 afirma că „Voiculescu Își constrânge temperamentul «pătimaș» să se Înscrie În partituri fără nerv, vădit În maniera altora”. după așa-numitul verb dicendi, al cărui subiect este chiar autorul lucrării citate: Criticul Constantin Ciopraga afirma 1 că „Voiculescu Își constrânge temperamentul «pătimaș» să se Înscrie În partituri fără nerv, vădit În maniera altora” la
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]