8,780 matches
-
și a reprezentanților factorilor relevanți poate conduce la validarea strategiei de transfer a unei bune practici în domeniul politicii sociale. Bibliografie Alhadeff, Giampiero; Hugendubel, Katrin, 2005, „What future for a social Europe?”, în Carlos Buhigas Schubert, Hans Martens (coord.), The Nordic model: A recipe for European success?, EPC working paper nr. 20, septembrie. Commission Européenne, DG Information, Communication, Culture, Audiovisuel, 1999, Traité d’Amsterdam: ce qui a changé en Europe, colecția „L’Europe en mouvement”, EUR-OP. Comité Économique et Social Européen
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Studii Europene, Cluj-Napoca. Preda, Marian, 2003, Politica socială, Institutul European din România, București. Rasmussen, Poul Nyrup, 2005, „Learning from the North: Let’s focus on best practice in all of Europe 50”, în Carlos Buhigas Schubert, Hans Martens (coord.), The Nordic model: A recipe for European success?, EPC working paper nr. 20, septembrie. Schubert, Carlos Buhigas; Martens, Hans 2005, „Concluzii” în Carlos Buhigas Schubert, Hans Martens (coord.),The Nordic model: A recipe for European success?, EPC working paper nr. 20, septembrie
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
all of Europe 50”, în Carlos Buhigas Schubert, Hans Martens (coord.), The Nordic model: A recipe for European success?, EPC working paper nr. 20, septembrie. Schubert, Carlos Buhigas; Martens, Hans 2005, „Concluzii” în Carlos Buhigas Schubert, Hans Martens (coord.),The Nordic model: A recipe for European success?, EPC working paper nr. 20, septembrie. Sigmund, Anne-Marie, 2005, Discursul de încheiere în calitate de președinte al Comitetului European Economic și Social cu ocazia Joint conference of the Luxembourg ESC and the EESC for a competitive
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
românească. Bibliografie Alt, James, 1979, The Politics of Economic Decline: Economic Management and Political Behaviour in Britain since 1964, Cambridge University Press, Cambridge, Londra, New York. Andersen, Jørgen Goul; Pettersen, Per Arnt; Svallfors, Stefan; Uusitalo, Hannu, 1999, „The Legitimacy of the Nordic Welfare States: Trends, Variation, Cleavages”, în Kauto Mikko, Matti Heikillä, Bjørn Hvinden, Staffan Marklund, Niels Ploug (coord.), Nordic Social Policy: Changing Welfare States, Routledge, Londra, New York. Beetham, David, 1991, The Legitimation of Power, Macmillan, Londra. Blomberg, Helena; Kroll, Christian, 1999
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1964, Cambridge University Press, Cambridge, Londra, New York. Andersen, Jørgen Goul; Pettersen, Per Arnt; Svallfors, Stefan; Uusitalo, Hannu, 1999, „The Legitimacy of the Nordic Welfare States: Trends, Variation, Cleavages”, în Kauto Mikko, Matti Heikillä, Bjørn Hvinden, Staffan Marklund, Niels Ploug (coord.), Nordic Social Policy: Changing Welfare States, Routledge, Londra, New York. Beetham, David, 1991, The Legitimation of Power, Macmillan, Londra. Blomberg, Helena; Kroll, Christian, 1999, „Do Structural Context Matter? Macro-sociological Factors and Popular Attitudes towards Public Welfare Services”, Acta Sociologica, vol. 42, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pot sta ușor diferit. În fine, diferența dintre cele două cifre reprezintă un indicator al modului tipic al societății în cauză de a defini principalul grup de referință, dar și de selecție a grupurilor primare de apartenență. Cei din țările nordice tind să se raporteze mai des la alte grupuri decât cel familial, în timp ce sudul și mai ales estul promovează un model mai tradițional de relaționare și control. Relațiile intense cu prietenii și cunoștințele nu reprezintă în mod necesar un indicator
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
manifeste încă din anii ’70, își menținea niveluri mai ridicate ca în Est. Cifrele confirmă toate aceste tendințe. Încrederea interumană prezintă niveluri mai reduse în Est, iar încrederea în instituții urmează același trend (vezi figura 2). În medie, 62% dintre nordici declară că au încredere în cei mai mulți dintre oameni, 59% dintre olandezi sunt în aceeași poziție, în restul Europei de Vest cifrele plasându-se în jur de 30%. Francezii sunt mai neîncrezători (21%), ca și portughezii (10%). Media societăților ex-comuniste se
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
comparație scorul factorial ce caracterizează orientarea latentă către valorile unei culturi a încrederii. Indicatorul astfel calculat reflectă încrederea în 11 instituții: funcționarii publici, parlament, sistemul de protecție socială, justiție, poliție, sistemul de sănătate, sistemul educațional, sindicate, UE, ONU, presă. Țările nordice se numără din nou printre societățile ai căror cetățeni au o încredere relativ mai ridicată în instituții. Cele mai multe din restul democrațiilor vestice se plasează în jurul mediei. Spațiul ex-comunist se caracterizează printr-o încredere mai scăzută în instituții, chiar dacă țările cu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
funcționarii publici; încrederea în oameni reprezintă ponderea celor care declară că au încredere în oameni; dreapta orizontală punctată marchează media scorului factorial în întregul eșantion (41 126 de cazuri); am indicat grafic și principalele grupări de țări: spațiul ex-comunist, țările nordice și Olanda, Grecia și Turcia - cazuri singulare) Scurte concluzii Capitalul social reprezintă o resursă complexă, permițând accesul și conversia altor capitaluri, de care este, de altfel, legat. Am arătat cum educația și venitul sunt relativ bine asociate unui stoc bogat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
noua lui linie politică. Discuțiile au stîrnit convingeri naționaliste, trezind sentimente latente antisovietice 1025. Ceea ce J.F. Brown denumește "devierea românească"1026 reflectă ruptura produsă nu numai între București și Moscova, dar chiar și între membrii CAER. Existau două blocuri: cel nordic, dezvoltat industrial și cel sudic, subdezvoltat. Poziția României era clară: ea refuza să-și sacrifice viitorul industrial pentru a fi un furnizor de alimente pentru Germania de Est și Cehoslovacia. Gheorghiu-Dej și-a continuat politica sa de touts azimuts 1027
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comercial bilateral al Americii avea să se reducă de la 146 milioane de dolari în 1974, la 26 milioane în 19771778. Statutul României, de țară "în curs de dezvoltare" i-a permis lui Ceaușescu să-și asigure beneficii financiare de pe urma țărilor nordice industrializate, fără a renunța la afilierea ei la țările sudice. În 1963, șaptezeci și șapte de națiuni din America Latină, Asia și Africa au prezentat o Declarație comună a țărilor în curs de dezvoltare la Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Acest
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
reușit să înroleze în angrenajul educațional un procent ridicat din totalul populațional al copiilor în vârsta specifică școlii primare). Calea etatistă de construire a sistemelor educaționale de masă a fost urmată de Prusia (care instituie arhetipul acestui model) și statele nordice Danermarca, Norvegia și Suedia; b) construirea societală a educației, cale urmată de societățile în care educația de masă s-a dezvoltat puternic înainte și independent de intervenția statului în sensul reglementării formale a activităților educaționale. Cazuistica specifică acestei căi cuprinde
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
decembrie 1917), ruperea relațiilor diplomatice cu România și confiscarea tezaurului trimis în Rusia la sfârșitul anului 1916 (13 ianuarie 1918). Tratatul de pace de la București (primăvara anului 1918): Dobrogea era ocupată de Puterile Centrale (jumătatea sudică revenea Bulgariei, iar jumătatea nordică era administrată în comun de cele 4 state aliate); Accesul României la Marea Neagră se făcea printr-un culoar pe linia Cernavodă Constanța; Austro-Ungaria își mărea teritoriul de-a lungul crestelor Carpaților, România pierzând o suprafață de 5 600 km2; Era
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
se explică de ce unele localități s-au dezvoltat mai intens, mai diferențiat, iar altele mai puțin ori chiar au dispărut. Din punct de vedere al așezării geografice pe Terra, comuna Umbrărești se găsește situată la întretăierea paralelei 45°42° latitudine nordică cu meridianul de 27°27° longitudine estică. Prin așezarea sa, teritoriul comunei se află poziționat în extremitatea nord-estică a Câmpiei Române din sectorul Câmpiei Tecuciului, la zona de contact cu Podișul Central Moldovenesc. Respectiva poziție geografică are consecințe importante asupra
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
între hotarele vecine, un fel de piatră unghiulară de la construcții, căci hotărnicia, în mentalitatea vremii vechi, era comparabilă cu un edificiu ce se dorea a fi de mare importanță și durabilitate. Iată și un exemplu dintr-o altă hotarnică din partea nordică a Moldovei. Într-o carte domnească, dată de Alexandru Constantin Moruzi vv., privind o hotărnicie din 20 martie 1803 pentru moșiile Voronețul și Bușăuca de la ținutul Orheiului, prima a boierului Manolachi Donici biv vel spătar, iar a doua a vel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din argint bine conservate, cu anul emisiunii 1614, respectiv 1623; -doi taleri din argint, emisiune Provinciile Unite, anii 1597 și 1655; -un tezaur monetar descoperit întâmplător de către locuitorul Mihalache Druță-Trandafir din satul Podoleni, în anul 1981, pe terenul din marginea nordică a plantației de salcâmi din dreptul satului Siliștea. A cuprins circa 3-4 mii de monede, împrăștiate apoi pe la diverși cetățeni din satele Siliștea și Podoleni; o bună parte din tezaur a fost recuperată de directorul Muzeului Mixt din Tecuci (circa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vântul, îndeosebi). În planul/hartă întocmit de C. F. Robescu în 1893, mai întâlnim pe traseul acestui hotar denumirile: Valea Arcașului și de două ori consecutiv Drumul Robilor. După ce traversa Bârladul, hotarul continua spre apus, dar dintr-un punct mai nordic, despărțind Umbrăreștii de satul și moșia Bârlădenii (actualul Podoleni), continuând spre vest până „să tâmpină cu hotarul Movilenilor”; mai departe, trece Siretul și „purcede cu măsura cătră apus, alăture cu moșia Bilieștii prin două pietri, până în pârâul Dimaciului”, menționează un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
buchete și ornamente, proaspete, uscate, albite, vopsite, impregnate sau altfel pregătite: 0604.10 - Mușchi și licheni 0604.10.10 -- Mușchiul renului - 45.5 0604.10.90 -- Altele - 45.5 - Altele: 0604.91 -- Proaspete: --- Pomi de Crăciun: 0604.91.21 ---- Brazi nordici (Abies nordmanniana (Stev) Spach) și brazi nobili p/st 45.5 (Abies procera Rehd) 0604.91.29 ---- Altele p/st 45.5 --- Ramuri de conifere. 0604.91.41 ---- Brazi nordici (Abies nordmanniana (Stev) Spach) și brazi nobili - 45.5 (Abies
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
0604.91 -- Proaspete: --- Pomi de Crăciun: 0604.91.21 ---- Brazi nordici (Abies nordmanniana (Stev) Spach) și brazi nobili p/st 45.5 (Abies procera Rehd) 0604.91.29 ---- Altele p/st 45.5 --- Ramuri de conifere. 0604.91.41 ---- Brazi nordici (Abies nordmanniana (Stev) Spach) și brazi nobili - 45.5 (Abies procera Rehd) 0604.91.49 ---- Altele - 45.5 0604.91.90 --- Altele - 45.5 0604.99 -- Altele: 0604.99.10 --- Neprelucrate altfel decât prin uscare - 45.5 0604.99.90
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
Menținerea de zone temporar umede prin cultivarea tradițională a orezului" s-au selectat 7 județe ca zone pilot din Lunca Dunării: Brăila, Ialomița, Călărași, Constanța, Teleorman, Olt, Dolj, conform Anexei nr. 2 b. Țara noastră se găsește amplasată la limita nordica de cultura, motiv pentru care cultivarea orezului este concentrată numai în zona considerată favorabilă, în sudul și sud-estul Câmpiei Române, în imediata apropiere a Dunării. În acest areal, se realizează pe o perioada de 150-160 zile (20 aprilie - 10 octombrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260483_a_261812]
-
Constanța (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru și Tomis Sud) și Eforie Nord, județul Constanța" Titular: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Beneficiar: Administrația Națională "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral Amplasament: județul Constanța - municipiul Constanța: Mamaia Sud (limita nordică: Hotel Sulina și limita sudică: Hotel Parc), Tomis Nord (limita nordică: zona pescăriei și limita sudică: Hotel Unirii), Tomis Centru [limita nordică: Str. Inel B (Hotel Unirii) și limita sudică: Str. Renașterii], Tomis Sud (limita nordică: Str. Renașterii și limita
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265675_a_267004]
-
Eforie Nord, județul Constanța" Titular: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Beneficiar: Administrația Națională "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral Amplasament: județul Constanța - municipiul Constanța: Mamaia Sud (limita nordică: Hotel Sulina și limita sudică: Hotel Parc), Tomis Nord (limita nordică: zona pescăriei și limita sudică: Hotel Unirii), Tomis Centru [limita nordică: Str. Inel B (Hotel Unirii) și limita sudică: Str. Renașterii], Tomis Sud (limita nordică: Str. Renașterii și limita sudică: Hotel Palas) Orașul Eforie Nord - [limita nordică a localității Eforie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265675_a_267004]
-
Administrația Națională "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral Amplasament: județul Constanța - municipiul Constanța: Mamaia Sud (limita nordică: Hotel Sulina și limita sudică: Hotel Parc), Tomis Nord (limita nordică: zona pescăriei și limita sudică: Hotel Unirii), Tomis Centru [limita nordică: Str. Inel B (Hotel Unirii) și limita sudică: Str. Renașterii], Tomis Sud (limita nordică: Str. Renașterii și limita sudică: Hotel Palas) Orașul Eforie Nord - [limita nordică a localității Eforie Nord; limita sudică: până la Portul turistic "Yacht Club Ana" (Port Belona
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265675_a_267004]
-
Constanța: Mamaia Sud (limita nordică: Hotel Sulina și limita sudică: Hotel Parc), Tomis Nord (limita nordică: zona pescăriei și limita sudică: Hotel Unirii), Tomis Centru [limita nordică: Str. Inel B (Hotel Unirii) și limita sudică: Str. Renașterii], Tomis Sud (limita nordică: Str. Renașterii și limita sudică: Hotel Palas) Orașul Eforie Nord - [limita nordică a localității Eforie Nord; limita sudică: până la Portul turistic "Yacht Club Ana" (Port Belona)] Indicatori tehnico-economici *Font 9* - Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) mii lei 582.066
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265675_a_267004]
-
Tomis Nord (limita nordică: zona pescăriei și limita sudică: Hotel Unirii), Tomis Centru [limita nordică: Str. Inel B (Hotel Unirii) și limita sudică: Str. Renașterii], Tomis Sud (limita nordică: Str. Renașterii și limita sudică: Hotel Palas) Orașul Eforie Nord - [limita nordică a localității Eforie Nord; limita sudică: până la Portul turistic "Yacht Club Ana" (Port Belona)] Indicatori tehnico-economici *Font 9* - Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) mii lei 582.066*) (în prețuri valabile la 31.05.2015, 1 euro = 4,4125 lei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265675_a_267004]