9,077 matches
-
și a energiei primordiale a vietii), care a fost protector al insulei, s-a întâlnit cu Ariadna și s-a îndrăgostit de ea. Mitul Ariadnei este, de asemenea, amintit în opera lui Richard Strauss "Ariadne auf Naxos" (Ariadna pe Naxos). Peșteră Zâs, locuită în epoca neolitica, conținea obiecte de piatră din Melos și obiecte din cupru, incluzând un pumnal și o folie de aur. Prezenta aurului și a altor obiecte din peșteră indică cercetătorilor statutul locuitorilor acesteia. În secolele VIII-VII î.Hr.
Naxos () [Corola-website/Science/330827_a_332156]
-
lui Richard Strauss "Ariadne auf Naxos" (Ariadna pe Naxos). Peșteră Zâs, locuită în epoca neolitica, conținea obiecte de piatră din Melos și obiecte din cupru, incluzând un pumnal și o folie de aur. Prezenta aurului și a altor obiecte din peșteră indică cercetătorilor statutul locuitorilor acesteia. În secolele VIII-VII î.Hr., Naxos domină comerțul din Ciclade. Naxos a fost primul oraș-stat grec care a încercat să părăsească Liga Deliană, circa 476 î.Hr. Atena eliminat rapid ideea și a scos cu forța toate
Naxos () [Corola-website/Science/330827_a_332156]
-
110 - 125 de zile. Solul este însă acoperit - în medie, de zăpadă, 95 - 120 zile pe an. În zonă altitudinea și înclinarea versanților au variații semnificative. Aparținând unui areal vulcanic, locația are drept caracteristică fenomene postvulcanice, precum mofete, grote sau peșteri ori izvoare de apă minerală. În ceea ce privește conurile vulcanice, "Ciomatu" (1.301 m) este situat în raport cu "Puturosu" (1143 m), la vest, iar "Muntele Cetății" (1057 m) se află la est de acesta. Un alt con - "Muntele Bolondoș" (, 1084 m), se află
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
faliilor create în sedimentele cretacice carpatice, lava andezitică a dezvoltat intruziuni și efuziuni care au antrenat materiale sedimentare. Andezitele cu biotit și amfiboli au suferit alterări masive, explicație - de exemplu, a prezenței caolinului în zonă (la nivelul unui abrupt de lângă "Peștera Puturoasă"). Văile pâraielor bazinului Turiei sunt săpate în marne și gresii. În arealul montan solurile sunt brune și brune acide, iar în "microdepresiunea Bálványos" apar soluri argiloiluviale podzolice și mai puțin soluri litomorfe. Zăcământul hidromineral este localizat în fisurile grezoase
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
la hotarul satului Turia . în 1767, se menționează utilizarea - pentru cură, a gazelor sulfuroase. Primele amenajări necesare curei balneare și facilități turistice se construiesc aici în 1895. Spre finalul secolului XIX se construiește local - pentru a folosi gazele emanate de "Peștera Puturoasă", o fabrică de lichefiere a dioxidului de carbon (prima de acest fel din arealul Carpatic). Aceasta a funcționat până în 1916, când a căzut pradă flăcărilor în timpul luptelor duse de trupele românești. Succesiv Primului Război Mondial, stațiunea se dezvoltă pe actualul amplasament
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
din lemn și corzi). Se află pe versantul dinspre "Pasul Turia" al "Muntelui Puturosu", la o altitudine de 1052 m (coordonate: 46.119807, 25.948498). Denumirea este legată de mirosul puțin agreabil al emanațiilor de hidrogen sulfurat. Este numită și "Peștera Sulfatară", fiind o scurtă galerie descendentă de 14 m a unei vechi exploatări de sulf - prin care se scurg amestecuri de gaze avînd predominent CO2, cu ceva mai mult hidrogen sulfurat cu urme de metan, azot, monoxid de carbon. Aici
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
de gaze este un obiectiv exclusiv turistic. Se remarcă prin depuneri la nivelul pereților de sulfat dublu hidratat de potasiu și aluminiu, sub forma unor cristale alb-gălbui. Denumirea este legată de caracterul letal al gazelor din grotă. La fel ca "Peștera Puturoasă" este o galerie scurtă - de 11 m a unei exploatări anterioare de sulf, diferența fiind dată de faptul că depunerile specifice de sulf sau alaun nu sunt direct vizibile pe pereți, astfel neexistând semne clare care să indice nivelul
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
prielnică și a proteja specii din flora spontană, faună sălbatică și clase de habitate de interes comunitar. Aria naturală oferă totodată (doritorilor) posibilitatea practicării turismului montan, pe suprafața teritorială a acesteia aflându-se mai multe obiective de interes turistic (cabane, peșteri, cascade, canioane, zone de agrement), accesibile urmând potecile marcate. Aria protejată reprezintă o zonă montană (regiune biogeografică alpină) aflată în Masivul Piatra Mare care face parte împreună cu Masivul Postăvarul din "Munții Bârsei" (grupă muntoasă ce aparține Carpaților de Curbură). Situl
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
gospodărești, precum și practicarea unor sporturilor extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete) ce perturbă liniștea arealului. Pe teritoriul ariei protejate și în vecinătatea acesteia se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, rezervații naturale, peșteri, cascade, cheiuri), astfel: Lăcașuri de cult Edificii istorice Muzee Arii protejate Zone naturale Situl Piatra Mare este străbătut de mai multe trasee montane (dotate cu podețe, balustrade, consolidări și lărgiri de poteci, marcaje de orientare și avertizare) amenajate cu scopul
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
Zone naturale Situl Piatra Mare este străbătut de mai multe trasee montane (dotate cu podețe, balustrade, consolidări și lărgiri de poteci, marcaje de orientare și avertizare) amenajate cu scopul de a facilita accesul turiștilor în siguranță la destinația aleasă (vârfuri, peșteri, cascade, zone de agrement, cabane). Reportaje Specii din flora spontană și fauna sălbatică (incluse în lista roșie a IUCN) aflate la baza desemnării sitului Natura 2000 - Piatra Mare și imagini din sit
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
este o peșteră localizată în apropierea comunei Izverna, în Dealul Peșterii din Munții Mehedinți, la o altitudine de 390 m. Este o peșteră de peste 1,5 km lungime parcursă de un pârâu subteran. Peștera Isverna are cea mai lungă rețea de galerii subacvatice
Peștera Izverna () [Corola-website/Science/330152_a_331481]
-
este o peșteră localizată în apropierea comunei Izverna, în Dealul Peșterii din Munții Mehedinți, la o altitudine de 390 m. Este o peșteră de peste 1,5 km lungime parcursă de un pârâu subteran. Peștera Isverna are cea mai lungă rețea de galerii subacvatice din România. Din pornește cel mai mare izvor
Peștera Izverna () [Corola-website/Science/330152_a_331481]
-
este o peșteră localizată în apropierea comunei Izverna, în Dealul Peșterii din Munții Mehedinți, la o altitudine de 390 m. Este o peșteră de peste 1,5 km lungime parcursă de un pârâu subteran. Peștera Isverna are cea mai lungă rețea de galerii subacvatice din România. Din pornește cel mai mare izvor carstic din județul Mehedinți. Peștera este foarte dificil de explorat datorită sifoanelor
Peștera Izverna () [Corola-website/Science/330152_a_331481]
-
este o peșteră localizată în apropierea comunei Izverna, în Dealul Peșterii din Munții Mehedinți, la o altitudine de 390 m. Este o peșteră de peste 1,5 km lungime parcursă de un pârâu subteran. Peștera Isverna are cea mai lungă rețea de galerii subacvatice din România. Din pornește cel mai mare izvor carstic din județul Mehedinți. Peștera este foarte dificil de explorat datorită sifoanelor, galeriilor și lacurilor subterane. Până în prezent în Peștera Izverna sunt accesibile
Peștera Izverna () [Corola-website/Science/330152_a_331481]
-
o altitudine de 390 m. Este o peșteră de peste 1,5 km lungime parcursă de un pârâu subteran. Peștera Isverna are cea mai lungă rețea de galerii subacvatice din România. Din pornește cel mai mare izvor carstic din județul Mehedinți. Peștera este foarte dificil de explorat datorită sifoanelor, galeriilor și lacurilor subterane. Până în prezent în Peștera Izverna sunt accesibile două galerii. Peștera Izverna a fost explorată pentru prima oară de biospeologul C. N. Ionescu pe o lungime de 200 metri și
Peștera Izverna () [Corola-website/Science/330152_a_331481]
-
un pârâu subteran. Peștera Isverna are cea mai lungă rețea de galerii subacvatice din România. Din pornește cel mai mare izvor carstic din județul Mehedinți. Peștera este foarte dificil de explorat datorită sifoanelor, galeriilor și lacurilor subterane. Până în prezent în Peștera Izverna sunt accesibile două galerii. Peștera Izverna a fost explorată pentru prima oară de biospeologul C. N. Ionescu pe o lungime de 200 metri și care în anul 1914 a publicat o descriere a acestei porțiuni. În perioada 1964-1967 s-
Peștera Izverna () [Corola-website/Science/330152_a_331481]
-
cea mai lungă rețea de galerii subacvatice din România. Din pornește cel mai mare izvor carstic din județul Mehedinți. Peștera este foarte dificil de explorat datorită sifoanelor, galeriilor și lacurilor subterane. Până în prezent în Peștera Izverna sunt accesibile două galerii. Peștera Izverna a fost explorată pentru prima oară de biospeologul C. N. Ionescu pe o lungime de 200 metri și care în anul 1914 a publicat o descriere a acestei porțiuni. În perioada 1964-1967 s-au făcut cercetări de biospeologie, iar
Peștera Izverna () [Corola-website/Science/330152_a_331481]
-
biospeologul C. N. Ionescu pe o lungime de 200 metri și care în anul 1914 a publicat o descriere a acestei porțiuni. În perioada 1964-1967 s-au făcut cercetări de biospeologie, iar în 1973 s-a realizat un plan al peșterii apărut în 1976. În anul 1979, o echipă de speologi a recartat peștera, descoperind galerii noi, ajungându-se la lungimea actuală de 1500 m. În același an și anul următor, încep și explorările efectuate de către scafandrii speologi, care au trecut
Peștera Izverna () [Corola-website/Science/330152_a_331481]
-
anul 1914 a publicat o descriere a acestei porțiuni. În perioada 1964-1967 s-au făcut cercetări de biospeologie, iar în 1973 s-a realizat un plan al peșterii apărut în 1976. În anul 1979, o echipă de speologi a recartat peștera, descoperind galerii noi, ajungându-se la lungimea actuală de 1500 m. În același an și anul următor, încep și explorările efectuate de către scafandrii speologi, care au trecut de „Sifonul Verde”, lung de 50 de metri, apoi de „Sifonul Galben”, ceva
Peștera Izverna () [Corola-website/Science/330152_a_331481]
-
autonomi, ocazie cu care s-a realizat un film documentar, în secțiunea „Explorări ale secolului XX” din filmul Muzeului Smithsonian din Washington DC. Explorarea continuă și în prezent datorită potențialului foarte mare și descoperirii a noi sifoane. În adâncurile din Peștera Izverna, se spune că ar fi îngropat tezaurul Serbiei, când în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cei doi prinți moștenitori, Milan Obrenovici și Mihail, își disputau tronul. Peștera Izverna exercită o fascinație specială. Apa foarte limpede din
Peștera Izverna () [Corola-website/Science/330152_a_331481]
-
mare și descoperirii a noi sifoane. În adâncurile din Peștera Izverna, se spune că ar fi îngropat tezaurul Serbiei, când în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cei doi prinți moștenitori, Milan Obrenovici și Mihail, își disputau tronul. Peștera Izverna exercită o fascinație specială. Apa foarte limpede din lacurile subterane ce permite o vizibilitate foarte bună și galeriile subacvatice, fac din ea un loc ideal pentru scufundări, fotografiere și filmare subacvatică.
Peștera Izverna () [Corola-website/Science/330152_a_331481]
-
, denumit oficial: "Magyarok Nagyasszonya sziklatemploma" ("Biserica din stâncă Maica Domnului a maghiarilor") este un sanctuar național maghiar, de rit romano-catolic, aflat în Budapesta, amplasat într-o peșteră din versantul sudic al dealului Gellért din sectorul XI ("Újbuda") al capitalei maghiare. Este catalogat monument istoric și de arhitectură, făcând parte integrantă din obiectivul „Malurile Dunării”, înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO. Amenajarea și construcția bisericii a fost finalizată în
Biserica-Grotă Sfântul Gerard din Budapesta () [Corola-website/Science/330156_a_331485]
-
primire vizitatori, modern și multifuncțional. Totodată, terasa din fața intrării în biserică, respectiv platoul de deasupra ei sunt excelente puncte de belvedere, de unde se deschid priveliști superbe asupra falezelor Dunării. Biserica este cunoscută și sub una din denumirile: "Barlangkápolna" ("Biserica-peșteră"), "Gellérthegyi-barlang" ("Peștera din Dealul Gellért"), "Gellérthegyi sziklakápolna" ("Capela din stâncă de pe Dealul Gellért"), "Iván-barlang" ("Peștera Ivan"), "Lourdes-i Barlang" ("Peștera Lourdes"), "Lourdesi kápolna" ("Capela din Lourdes"), "Pest" ("Pesta"), "Szentiván-barlang" "Peștera Sfântul Ivan"), "Sziklakápolna" ("Capela din stâncă"). Biserica-grotă și mănăstirea, se află în sectorul
Biserica-Grotă Sfântul Gerard din Budapesta () [Corola-website/Science/330156_a_331485]
-
de deasupra ei sunt excelente puncte de belvedere, de unde se deschid priveliști superbe asupra falezelor Dunării. Biserica este cunoscută și sub una din denumirile: "Barlangkápolna" ("Biserica-peșteră"), "Gellérthegyi-barlang" ("Peștera din Dealul Gellért"), "Gellérthegyi sziklakápolna" ("Capela din stâncă de pe Dealul Gellért"), "Iván-barlang" ("Peștera Ivan"), "Lourdes-i Barlang" ("Peștera Lourdes"), "Lourdesi kápolna" ("Capela din Lourdes"), "Pest" ("Pesta"), "Szentiván-barlang" "Peștera Sfântul Ivan"), "Sziklakápolna" ("Capela din stâncă"). Biserica-grotă și mănăstirea, se află în sectorul XI al Budapestei, la adresa "Gellért Rakpart" ("Cheiul Gerard") nr.1. Sanctuarul rupestru, aflat
Biserica-Grotă Sfântul Gerard din Budapesta () [Corola-website/Science/330156_a_331485]
-
excelente puncte de belvedere, de unde se deschid priveliști superbe asupra falezelor Dunării. Biserica este cunoscută și sub una din denumirile: "Barlangkápolna" ("Biserica-peșteră"), "Gellérthegyi-barlang" ("Peștera din Dealul Gellért"), "Gellérthegyi sziklakápolna" ("Capela din stâncă de pe Dealul Gellért"), "Iván-barlang" ("Peștera Ivan"), "Lourdes-i Barlang" ("Peștera Lourdes"), "Lourdesi kápolna" ("Capela din Lourdes"), "Pest" ("Pesta"), "Szentiván-barlang" "Peștera Sfântul Ivan"), "Sziklakápolna" ("Capela din stâncă"). Biserica-grotă și mănăstirea, se află în sectorul XI al Budapestei, la adresa "Gellért Rakpart" ("Cheiul Gerard") nr.1. Sanctuarul rupestru, aflat în interiorul stâncii ce formează
Biserica-Grotă Sfântul Gerard din Budapesta () [Corola-website/Science/330156_a_331485]