8,902 matches
-
decent, acestea fiind asigurate din reședința de comună într-o măsură total nesatisfăcătoare raportat la nevoile populației. În comună funcționează 2 mori de porumb, 1 abator, 3 prese de ulei, 1 atelier lemnărie, 1 darac, 1 atelier fierărie, 1 fermă piscicolă, 1 brutărie. Activitatea care caracterizează comuna o constituie cultivarea terenurilor agricole și creșterea animalelor. Comuna este recunoscută pentru luciu de apă (iazul Dracșani - vezi si Barajul Sulița ) care este administrat de firma S. C. Piscicola. Peștele este scos din apă cu ajutorul
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
darac, 1 atelier fierărie, 1 fermă piscicolă, 1 brutărie. Activitatea care caracterizează comuna o constituie cultivarea terenurilor agricole și creșterea animalelor. Comuna este recunoscută pentru luciu de apă (iazul Dracșani - vezi si Barajul Sulița ) care este administrat de firma S. C. Piscicola. Peștele este scos din apă cu ajutorul năvoadelor și este comercializat atât în județul Botoșani cât și în afara județului. Terenul agricol al comunei reprezintă 4963 ha din suprafața totală restul fiind luciu de apă și teren neproductiv. Culturile agricole cultivate cu
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
Podul de pe drumul județean 703 km 98+642 peste pârâul Tecuci este în curs de reabilitare în 2015. Este străbătut de pârâul Tecuci afluent al râului Vedea. În iulie 2005, ca urmare a ploilor abundente, a fost distrus barajul iazului piscicol Tecuci - pr. Tecuci - aflat în administrarea Primăriei comunei Balaci - PIF 1970. A fost avariat corpul central, datorită deversării coronamentului și avarierii amenajării Mozăceni (AG) din amonte. Anual se organizează un târg (bâlci) în satul Tecuci de Sf. Pantelimon, pe 27
Tecuci, Teleorman () [Corola-website/Science/301844_a_303173]
-
în zonă după anul 1775, când țarina Ecaterina cea Mare (Ecaterina a II-a a Rusiei) desființează oastea ucraineană cu centrul la Zaporojie. Circa 8000 de locuitori ai acestei zone ajung în Delta Dunării, zonă asemănătoare ca peisaj și bogăție piscicolă cu cea natală, din zona Niprului. Denumirea cazacilor zaporojeni este de „haholi”, iar limba vorbită este ucraineană amestecată cu multe cuvinte de diferite origini (română, turcă, greacă, rusă). Locuitorii din Letea se declară de origine ruso-ucraineană, diferită de a rușilor
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
plantații de pomi fructiferi (mai ales pere și gutui). Drept dovadă, în zona Letea au existat peste 10 mori de vânt, care erau folosite pentru măcinatul grâului și secarei, cereale care erau cultivate local, mai ales în zona actualei amenajări piscicole Popina. Legumele și fructele (alături de produsele de origine animală) erau valorificate pe piața orașului Sulina. Recoltarea stufului reprezintă o ocupație sezonieră a sătenilor, care îl folosesc în construcția caselor, saivanelor, gardurilor și a acoperișurilor locuințelor sau anexelor casei.
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
inel de aur;, toate pledând pentru existența pe teritoriului satului Aruncuta a unei așezări din epoca română. În data de 27 iulie 2012, în urma unor lucrări de excavare în zona izvorului de apă potabilă "Ciurgău - Cremeniș" pentru realizarea unei amenanjări piscicole, pictorul Mircea Corpodean și geologul Mihai Cherecheș din Aruncuta au găsit intacte 5 bucăți tuburi de apeducte din argilă arsă cu interiorul rotund și exteriorul de forma hexagonala, avînd următoarele caracteristici: lungime tub = 320 mm., diametrul interior pentru circulația apei
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
mutarea albiei Jiului" mai încolo cu un kilometru, între anii 1953 - 1956 / 1966 - 1968, spre a nu mai fi amenințat terasamentul căii ferate cu surparea, au sporit pitorescul tatomireștean cu flora și fauna unor mirabile bălți, păpurișuri, zăvoaie, cu bogăție piscicolă, de la crapi, mrene, la somni, știuci etc., cu scoici, rațe / gâște sălbatice etc., ori cu gușteri și șerpi, cu mistreți și lupi, cu căprioare, iepuri, fazani etc. Pentru "inconfundabilul" univers tatomireștean, a ni se îngădui să cităm din cartea «Perimetru
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
trestie,papură,pipiring).În general,apa freatică este bogată în săruri(cloruri,sulfați),dură și cu gust de calciu. Perimetrul total a lacurilor cadastrale de pe teritoriul comunei este de 698 km.,reprezentate de lacul Feiurdeni 1 si 2,cu amenajări piscicole.În hotarele Apahidei existau lacuri naturale,astăzi în mare parte secate:Lacul Cocor,în jurul căruia s-au descoperit vestigii istorice,Tăul Ghiughioaii,azi pământ arabil,fiind afectate desecările în anii șaptezeci,Tăul Maierului care nu este secat complet,având scurgere
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
și silvostepă: popândău, șoarece de câmp, șobolan de câmp, nevăstuică și cârtița. Păsările sunt reprezentate de cioară, pițigoi, gaiță, ciocârlie, privighetoare, sticlete, cuc, găinușă, barză, rață pitică, nagâț, iar reptilele de șopârle și șerpi. Un loc important îl ocupă fauna piscicolă. Printre speciile care populează apele râurilor sunt: clean, scobar, crap, plătică, zvârlugă, țipar etc. precum și numeroase specii de batracieni, broaște țestoase etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Liteni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
distanța de 95 km de București și 15 km de Dunăre, și este situată în partea de SE a României, pe malul drept al lacului Mostiștea, care care are o suprafață de 20 km pătrați și este bogat în faună piscicolă. Pe terasa înaltă a lacului Mostiștea, în punctul Malu Roșu, la aproximativ 300 m NE de sat, se află o așezare eneolitică de tip tell și necropola aferentă acesteia atribuită culturii Gumelnița având o vechime de 6.000 de ani
Sultana, Călărași () [Corola-website/Science/299771_a_301100]
-
unde lucrează. Războiul, însă, îl constrânge să se întoarcă grabnic în țară (încă neutră), unde Grigore Antipa îl susține pentru a deveni șef de secție la Muzeul de Istorie naturală din București și șef de laborator la Institutul de cercetări piscicole, cu gradul de profesor universitar. În 1944 Muzeul este parțial distrus de bombardamentele americane, ruse și germane. După moartea lui Antipa și după război, Mihai Băcescu traversează o perioadă mai dificilă, noul regim comunist ne-având prea multă încredere într-
Mihai C. Băcescu () [Corola-website/Science/307091_a_308420]
-
participă la refacerea Muzeului, redeschis în 1948, și capătă treptat stima noilor conducători (care, oricum, aveau nevoie de un savant competent și reputat), fiind în 1949 numit coordonatorul colectivului "Faună" al Academiei R.P.R.. În 1954 devine directorul Institutului de cercetări piscicole, iar în 1958 șef al secției de Oceanologie al Academiei și director al Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, post pe care îl va deține necontestat timp de trei decenii, continuând să cerceteze, să publice articole științifice, să predea
Mihai C. Băcescu () [Corola-website/Science/307091_a_308420]
-
din total este destinat exportului, culturile de banane reprezentând 4200 de hectare. În ordinea importanței, după banane se mai cultiva: roșii, struguri, cartofi și flori. Pescuitul este de asemenea, un contribuitor important la economia Tenerifelor, Canarele reprezentând a doua zona piscicola a Spaniei. Comerțuț joacă în Tenerife un rol semnificativ, fiind favorizat de turism și reprezintă 20% din PIB. Principalul centru comercial este capitala Santa Cruz de Tenerife. Importante sunt și dezvoltările industriale, principala activitate fiind rafinarea petrolului, ce reprezintă 10
Tenerife () [Corola-website/Science/306785_a_308114]
-
pășuni 15,20%, terenuri arabile 11,91%, fânețe 6,65%,vii și livezi 0,88%. Pescuitul este practicat în Parcul Natural Porțile de Fier încă din vechi timpuri fiind una din sursele de asigurare a hranei pentru localnici. Starea fondului piscicol în amonte de barajul de la Porțile de Fier al fluviului Dunărea s-a deteriorat din cauza modificării chimismului apelor și a pescuitului industrial. În Parcul Natural Porțile de Fier transporturile feroviare sunt prezente pe sectorul Drobeta-Turnu Severin-Orșova-Topleț, care se desfășoară în
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
că temperatura medie a apei este scăzută, 10-12°, lacul reprezintă un mare acumulator de căldură, astfel încât în jurul său se dezvoltă culturi de cartofi, orz, porumb. Regiunea din jurul lacului Titicaca este considerată ca fiind zona originară de cultivare a cartofului. Populația piscicolă a lacului este în prezent destul de săracă. Omul a introdus păstrăvul-curcubeu, iar acesta a eliminat peștele-pisică, originar de aici. La rândul său, păstrăvul-curcubeu a fost și el pescuit excesiv. Principalul locatar al lacului este broasca de Titicaca (Telmatobius culeus) — specie
Lacul Titicaca () [Corola-website/Science/302235_a_303564]
-
cea de la capul Caliacra (prima este azi departe de mare, iar rezervația a fost distrusă, a doua este în ruine, dar rezervația mai există). Institutul Biooceanografic din Constanța a fost transformat în 1949 în Stațiunea de Cercetări Maritime și Proiectări Piscicole, înglobată în 1970 în Institutul Român de Cercetări Marine. a pus la cale, cu sprijinul regilor Carol I și Ferdinand, un plan de exploatare rațională a pescăriilor din lunca și delta Dunării, și de la limane (limanele Basarabiei și ale Dobrogei
Grigore Antipa () [Corola-website/Science/303580_a_304909]
-
în jurul Mării Mediteraneene. Orașele importante (12 la număr) au fost înconjurate de ziduri înalte și groase în care domnea câte un rege împreună cu marele preot. Orașul avea propriul lui sistem de irigare și cuprindea și teritoriile din afara orașului, zonele agricole, piscicole. Rolul orașului era unul agricol, industrial, si era de asemenea o putere politică având o armată proprie. În perioada pro-sumeriană în Uruk a apărut prima formă de arhitectură monumentala. Ei au construit temple și alte construcții anexe. Ziguratul era o
Sumer () [Corola-website/Science/303985_a_305314]
-
Servicii de pepinieră pentru păduri Servicii de pepinieră pentru păduri Clasa 02.02 Servicii suplimentare pentru silvicultură și bușteni Servicii suplimentare pentru silvicultură și bușteni Servicii suplimentare pentru silvicultură și bușteni Secțiunea B Peștele DIVIZIUNEA 05 PEȘTELE ȘI ALTE PRODUSE PISCICOLE,SERVICII ADIACENTE PESCUITULUI Grupa 05.0 Peștele și alte produse piscicole, servicii adiacente pescuitului Clasa 05.00 Peștele și alte produse piscicole Pește viu, proaspăt sau păstrat la rece Pește viu Pește proaspat sau păstrat la rece Crustacee necongelate; stridii
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
02.02 Servicii suplimentare pentru silvicultură și bușteni Servicii suplimentare pentru silvicultură și bușteni Servicii suplimentare pentru silvicultură și bușteni Secțiunea B Peștele DIVIZIUNEA 05 PEȘTELE ȘI ALTE PRODUSE PISCICOLE,SERVICII ADIACENTE PESCUITULUI Grupa 05.0 Peștele și alte produse piscicole, servicii adiacente pescuitului Clasa 05.00 Peștele și alte produse piscicole Pește viu, proaspăt sau păstrat la rece Pește viu Pește proaspat sau păstrat la rece Crustacee necongelate; stridii alte nevertebrate acvatice vii proaspete sau păstrate la rece Crustacee necongelate
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
silvicultură și bușteni Servicii suplimentare pentru silvicultură și bușteni Secțiunea B Peștele DIVIZIUNEA 05 PEȘTELE ȘI ALTE PRODUSE PISCICOLE,SERVICII ADIACENTE PESCUITULUI Grupa 05.0 Peștele și alte produse piscicole, servicii adiacente pescuitului Clasa 05.00 Peștele și alte produse piscicole Pește viu, proaspăt sau păstrat la rece Pește viu Pește proaspat sau păstrat la rece Crustacee necongelate; stridii alte nevertebrate acvatice vii proaspete sau păstrate la rece Crustacee necongelate Stridii Alte moluște sau crustacee și nevertebrate acvatice vii,proaspete sau
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
pentru transportul de bunuri și de persoane și bunuri deopotrivă 49314 8901.40 35.11.3 Ambarcațiuni de pescuit și alte ambarcațiuni speciale 493c 35.11.31 Ambarcațiuni de pescuit; vapoare industriale și alte vase pentru prelucrarea și păstrarea produselor piscicole 49315 8902 35.11.32 Remorchere și împingătoare 49316 8904 35.11.33 Drage; ambarcațiuni ușoare, platforme de tragere, macarale flotante; alte vase 49319.2 8905.10, .90, 8906.00.9 35.11.4 Platforme pentru foraj sau producție flotante
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
cercetându-se structura peisajului, urme ale catastrofelor, faze de reconstrucție. Nu toate siturile maritime se află sub apă. Există numeroase structuri aflate în zone de coastă sau maluri. Printre acestea se numără: porturi și instalații portuare, poduri, ramașițe ale activităților piscicole, sau vase abandonate pe țărmuri. Există situri arheologice care se regăsesc astăzi în zone de tărmuri în vreme ce în perioada când au fost utilizate se aflau pe uscat. Un astfel de exemplu este Seahenge, sit aparținând epocii bronzului. Arheologia epavelor poate
Arheologie maritimă () [Corola-website/Science/304175_a_305504]
-
comunei) și din pâraie cu debit continuu și aproape constant: Valea Mare (peste 20 km), Valea Bistrișorii (18 km), Valea Dobrii (9 km), Valea Lipăii (8 km), Valea Petreșii, Ștefanca și multe alte zeci de pâraie mai mici. În fauna piscicola predomina păstrăvii, clenii, mrenele, scobarii. Comună Bistra se află într-o zonă muntoasă cu mari rezerve de material lemnos (în special rășinoase). Au fost restituite, conform Legii 18/1991, Legii 1/2000 și Legii 10/2001, 98% din pădurile, din
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
apele curgătoare, în perioadele permise se pot pescui păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu, lipanul, cleanul, mreana, etc. Pescuitul în apele interioare se practică din cele mai vechi timpuri, oferind pe lângă hrană omului și un mod plăcut de recreere. Pentru revigorarea fondului piscicol grav afectat în ultimii ani din cauza braconajului și a deversării în râuri a unor cantități de rumeguș de către micii întreprinzători (gatere) dar și alte substanțe toxice, se impune intervenția de urgență prin repopularea râurilor cu puiet de salmonide (păstrăv și
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
europeană a URSS. Condițiile climatice au permis cultivarea la scară largă a plantelor tehnice și de nutreț, a legumelor, precum și a viței de vie de cele mai diferite soiuri (de masă și de vin). În anul 1964, este fondată gospodăria piscicolă (Rîbhoz), fiind până în prezent una din cele mai mari din sud-vestul fostei URSS. Angajații gospodăriei au contribuit la fondarea și dezvoltarea altor gospodării piscicole din RSSM. În sat a funcționat o fabrică de sucuri. Construcția Centralei Electrice de la Cuciurgan a
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]