8,847 matches
-
mai frecvente fiind teratoamele, tumorile embrionare și glioblastomul multiform congenital. La copiii între 2 și 10 ani, tumorile primare sunt în general benigne comparativ cu cele întâlnite la nou-născuți. 70% dintre acestea se dezvoltă infratentorial. 30% din tumorile de fosa posterioară sunt astrocitoame cerebeloase (pilocitic), 35-40% sunt meduloblastoame, 25% glioame de trunchi cerebral și 10-15% sunt ependimoame de ventricul IV [1]. b. Tumorile cerebrale ale adultului: Incidența tumorilor cerebrale primare a crescut în ultimii 25 de ani, în special la persoanele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
întâlnite. Vârsta mai înaintată, în general, se corelează cu o malignitate mai crescută. La pacienții adulți, cele mai frecvente neoplasme intraaxiale supratentoriale sunt glioblastomul multiform și tumorile metastatice, în timp ce metastazele și hemangioblastoamele sunt cele mai frecvente neoplasme intraaxiale în fosa posterioară. Tumorile extraaxiale supratentoriale cu frecvența cea mai mare sunt meningioamele, iar infratentorial predomină schwanoamele. Adenoamele hipofizare sunt cele mai comune tumori în regiunea selară-paraselară [1]. LOCALIZARE Aproximativ 80% dintre tumorile intracraniene sunt localizate supratentorial și aproximativ jumătate dintre acestea sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
mult de 75% dintre glioame sunt astrocitoame și proporția tumorilor maligne (astrocitomul anaplazic) este cea mai mare. Tumorile neuroepiteliale reprezintă aproximativ 50% din toate tumorile cerebrale. La adulți au localizare, în special, supratentorială, în timp ce la copii leziunile din fosa craniană posterioară sunt mai tipice. Ca și la adulți, neoplasmele intracraniene supratentoriale la copii au în special origine glială (mai des acestea sunt astrocitoame sau ependimoame). Spre deosebire de adulți, tumorile cu origine neuroglială sunt rareori observate la copii. Aproximativ 2/3 din neoplasmele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
a tumorilor gliale. Este o tumoră heterogenă, bine vascularizată, cu necroze centrale, zone hemoragice, înconjurată de un important edem perifocal în substanța albă. Calcificările sunt foarte rare. Extensia în emisferul cerebral opus este tipică prin corpul calos, comisura anterioară și posterioară. Tumora viabilă se extinde mult dincolo de anormalitățile de semnal vizibile RMN. Tipic pentru acest tip tumoral este priza de contrast inelară și neregulată ce înconjoară centrul necrotic [2] (fig. 3.67, 3.68). Gliosarcomul este o combinație între glioblastom și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
111 hidrocefalie obstructivă. Au o structură solidă, cu mici chisturi și zone hemoragice, pot prezenta calcificări și edem peritumoral. Sunt localizate în vermisul cerebelos cu extensie în emisferele cerebeloase, deplasează ventral ventriculul IV, obstruează lumenul ventricular și poate infiltra jumătatea posterioară a trunchiului cerebral. Polul inferior al tumorii se extinde în cisterna magna. În contrast cu ependimomul, meduloblastomul nu se extinde în cisternele laterale. Originea meduloblastomului din emisferele cerebeloase este mai frecventă la tineri și adulți. Se recomandă investigarea completă RMN cerebrală și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
fiind practic singurele capabile să evalueze excizia radicală și resturile chistice pe fondul modificărilor postchirurgicale [1-3] (fig. 3.91). c. Chistul dermoid este congenital, întâlnit extrem de rar. Localizarea tipică este pe linia mediană: selară, paraselară, în regiunea frontonazală, în fosa posterioară ca leziune de vermis sau în ventriculul IV. Au creștere lentă și se pot rupe cauzând o meningită chimică. Se pot transforma malign. Aspectul imagistic este de formațiune chistică bine delimitată, lobulată, cu densități grăsoase și semnal grăsos (hiperintens T1
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
și hiperintens T1 la RMN. Uneori pot avea o priză inelară de SDC [2,3]. e. Chist neurenteric (enterogenic) este congenital, benign, de trei ori mai frecvent la nivelul coloanei vertebrale comparativ cu localizarea intracraniană. Majoritatea sunt întâlnite în fosa posterioară, pe linia mediană, anterior de trunchiul cerebral. Pot fi întâlnite și în unghiul cerebelopontin sau clivus. Este o formațiune rotundă sau lobulată, necaptantă, ușor hiperintensă, intensitatea semnalului depinde de conținutul proteic care este variabil [2,3].
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
drept frontispiciu romanului Inițiere sentimentală (1887) al lui Joséphin Péladan. Tema decapitării și a sexualității fuzionează în acest desen malițios care are în prim plan osul iliac al unei femei, os dotat cu fastuoase aripi de fluture. Femeia al cărui posterior apare dezvelit, cu sugestia unei lubrice activități, stă vertical între deschiderea acestor aripi, purtând la rândul ei aripi de înger, arcul și tolba de săgeți din bagajul tradițional al amorașilor care o însoțesc pe Venus. În locul chipului curtezanei se află
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Stanciu, 2000). Consumatorul va adopta multiple decizii, pentru fiecare produs În parte, deoarece condițiile sunt diferite. Decizia unui consumator de a cumpăra sau nu un anumit bun sau serviciu este rezultatul unui proces amplu, reprezentat de ansamblul actelor premergătoare și posterioare momentului achiziției lui, un proces de gândire cu numeroase ramificații și feed-back-uri, pe care specialiștii au Încercat să le analizeze prin fragmentarea În etape. De aceea, specialiștii apreciază, că decizia de cumpărare este secvențială și apare ca rezultat al unui
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
însă în parte negativ din cauza sincopei de câteva zile a funcționării aparatului polițienesc, stabilindu-se doar că nu exista nici-o victimă a acelor atacuri cu arme automate, precum și câteva prezumțiuni grave, bazate atât pe informațiunile anterioare, cât și pe informațiunile posterioare turburărilor privitoare la acțiunile elementelor legionare din Iași, care n'ar putea fi străine de aceste turburări. S'a stabilit astfel că aceste elemente legionare au lansat lozinca că poliția și jandarmeria sunt jidovite; că asemenea elemente legionare, din ordin
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
acea dată au fost anulate până la 3 Noemvrie 1940. diriginții administratori au fost înlocuiți până la aceeași dată. Ceiace s'a urmărit prin această lege a fost înlăturarea proprietarilor, arendașilor sau administratorilor. Prin D.L. Nr. 3984 din 5 Decemvrie 19401116 deci posterior Decretului 3294/940, evreii indiferent de categoria din care fac parte, sunt supuși la taxe militare precum și a presta munca obligatorie. Dacă măsura înlăturării evreilor din farmacii avea o rațiune când țara era pe picior de pace și se puteau
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și 10 Martie 1943, revenindu-se la normele și procedura legală din 10 Octombrie 1941 cu îndoita precizare: a) că nimeni nu poate obține un apartament decât dacă dovedește în Justiție că fără vina sa nu are locuință sau că posterior modificării legii a fost mutat în interes de serviciu în orașul respectiv; b) că Primăria garantează că locatarul evacuat are un alt apartament în care să se mute. ANIC, fond Cabinetul Ministrului de Interne, dosar nr. 48/1943, f. 8-9
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
etc.) pentru care se caută o problemă căreia să i se aplice oportun. Exemplul clasic este cel al introducerii „instruirii programate” (Skinner) în practica școlară. Skinner era interesat, pur academic, de descifrarea „con diționării operante”, aplicațiile practice au sosit a posteriori și oarecum de la sine. c)Modelul de sensibilizare generală. În acest model, cercetarea își vede autonom de drumul ei și-i sensibilizează periodic pe toți cei interesați (factorii de decizie, sistemul școlar, marele public etc.), prin comunicate, articole de popularizare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a acestor erori în studiile viitoare etc. De asemenea, tot aici pot fi precizate și direcțiile viitoare de cercetare a temei studiate, dacă ar putea fi luate în calcul și alte variabile de care cercetărorul și-a dat seama a posteriori etc. Odată formulată ipoteza și odată stabilit itinerariul cercetării, putem face pasul următor, verificarea ipotezei prin recursul la fapte. Or, faptele sînt colecționate prin apelul la metodele de investigație. Oferta metodologică este însă una foarte bogată - după cum se va vedea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
secretă câțiva hormoni, majoritatea având un rol de curieri și ducând comenzile către alte glande. Hormonul de creștere, de exemplu, are un rol important în dezvoltarea oaselor și a cartilagiilor și determină înălțimea pe care o avem ca adulți. Partea posterioară a acestei glande pune în circulație hormonul diuretic, responsabil cu absorbția apei la nivelul rinichilor și oxitocina, hormonul care controlează contracțiile uterului în timpul nașterii. Când această glandă funcționează perfect, individul va avea o dezvoltare normală. Dacă aveți un copil și
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
natural atunci când mâncăm hrană solidă, precum mere, salate de crudități, morcovi, ridichi, castraveți, cereale, nuci sau chiar fursecuri crocante. Cum identificăm punctele reflexe de pe limbtc " Cum identific\m punctele reflexe de pe limb\" Acum vom învăța cum să acționăm asupra părții posterioare a limbii. Puteți folosi o sondă pentru a ajunge la punctele mai îndepărtate. Dacă vă înecați, începeți cu punctele mai apropiate și, pe măsură ce vă obișnuiți, continuați și cu cele dinspre rădăcina limbii. Dacă aveți unul din instrumentele noastre speciale Tongue
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
lupte reflexologia. Un caz obișnuit de tuse convulsivă care durează de săptămâni întregi poate fi uneori vindecat în doar trei-cinci minute. Rareori este nevoie de mai mult de patru sau cinci ședințe. După aplicarea fermă a unei sonde în partea posterioară a limbii, micuții pacienți care tușiseră până la epuizare n-au mai avut nici o altă criză de tuse. Dr. Fitzgerald s-a oferit să demonstreze metoda pe un pacient sau pe o sută, arătând că tusea convulsivă poate fi vindecată definitiv
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
provocat\ de angina difteric\" O altă metodă de a trata vocea slabă implică folosirea sondei asupra punctelor reflexe de pe limbă. În cazul tusei sau al senzației de sufocare provocate de angina difterică, bunicile noastre știau să apese punctele reflexe din partea posterioară a limbii timp de câteva minute, până la dispariția simptomelor. Reflexologia ajută mulți oratori să-și recapete voceatc "Reflexologia ajut\ mul]i oratori s\‑[i recapete vocea" Reflexologia a ajutat în multe cazuri la recăpătarea vocii. Se întâmplă destul de frecvent ca
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
de rotație din a căror înlănțuiri pot lua naștere mișcări de translație. Mișcările realizate din articulațiile corpului pot crea grade diferite de libertate datorită unor particularități anatomice locale. Astfel, distingem articulații care pot crea: a) trei axe de rotație: * antero posterioară (abducție -adducție); * transversală (flexie - extensie); * verticală (de rotație). Din combinarea acestor trei axe de rotație rezultă mișcarea de circumducție. b) două axe de rotație: * antero - posterioară; * transversală; c) o axă de rotație: * fie transversală; * fie verticală. În general, prin aplicarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
anatomice locale. Astfel, distingem articulații care pot crea: a) trei axe de rotație: * antero posterioară (abducție -adducție); * transversală (flexie - extensie); * verticală (de rotație). Din combinarea acestor trei axe de rotație rezultă mișcarea de circumducție. b) două axe de rotație: * antero - posterioară; * transversală; c) o axă de rotație: * fie transversală; * fie verticală. În general, prin aplicarea legilor pârghiilor la segmentele corpului omenesc, ceea ce se câștigă în amplitudine se pierde în forță și invers. În acțiunile de efectuare a mișcărilor atletice (din punct
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
răsturnare dorsală, etc.). Mișcările corpului uman, în activitățile motrice în general, se realizează în diferite planuri, la intersecția cărora sunt determinate axele de mișcare ale corpului. În poziția ,,stând cu mâinile pe lângă corp”, biomecanica identifică trei planuri: * planul sagital (antero posterior) - acesta este planul care împarte corpul uman în ,,partea stângă” și ,,partea dreaptă”; în cazul în care corpul este împărțit în mod egal în dreapta și stânga, planul se numește medio - sagital. * planul frontal - acesta este planul vertical; el este perpendicular
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în cazul în care corpul este împărțit în mod egal în dreapta și stânga, planul se numește medio - sagital. * planul frontal - acesta este planul vertical; el este perpendicular pe planul sagital împărțind corpul în: partea anterioară (partea din față) și partea posterioară (partea din spate). * planul transversal (orizontal) - acesta este planul parale cu solul; el este perpendicular pe planurile sagital și frontal și împarte corpul uman în ,,partea superioară” și ,,partea inferioară”. La intersecția acestor planuri, în care se desfășoară mișcările corpului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
forței musculare. Deși forța de impulsie are caracter periodic, ciclic, viteza de alergare apare constantă datorită inerției corpului. Perioada de pendulare se referă la piciorul liber de contact cu solul și are tot trei faze (fig. 15): * faza de oscilație posterioară (a); * momentul verticalei (b); * faza de oscilație anterioară (c). În desfășurarea perioadei de pendulare se evidențiază două categorii de mișcări: * în prima categorie se înscrie mișcarea înainte, pe direcția de alergare, la care iau parte întreg corpul și segmentele acestuia
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
diferite; prin aceste mișcări ale membrelor inferioare unghiurile dintre piciorul oscilant și cel de sprijin sunt diferite în fazele perioadei de pendulare, cum sunt diferite și unghiurile dintre segmentele piciorului pendulant în cele trei faze (fig. 15). Faza de oscilație posterioară începe la ridicarea piciorului de pe sol; deschiderea între cele două coapse este mare în această fază: cca 110 - 1200 pentru viteze de deplasare ridicate; cca 90 -1000 pentru viteze mai scăzute de deplasare. Întreaga mișcare se realizează prin tragerea coapsei
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
tot mai mult față de axa de alergare, iar după 10 -15 m ar trebui să se suprapună cu axa de alergare; * pașii se lungesc progresiv; * trunchiul se apropie treptat de verticală, dar nu atinge verticala; * unghiul dintre gambă și coapsă (posterior) este din ce în ce mai mare (gambă mai puțin flexată pe coapsă); * viteza de deplasare crește treptat, atingând valori maxime după 25 - 30m. * alergarea pe parcurs se realizează prin pașii lansați de viteză și se caracterizează prin: * lungimea pașilor egală pe parcurs; * frecvența
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]