9,149 matches
-
de reforme agrare - mai ales În România și Italia, dar, Într-o oarecare măsură, cam peste tot. Scopul lor a fost redistribuirea marilor proprietăți și reducerea numărului de parcele mici și ineficiente, dând astfel fermierilor șansa de a deveni mai productivi și de a-și putea vinde produsele. Dar aceste reforme nu și-au atins scopul - În parte deoarece, În condițiile economice dezastruoase din Europa interbelică, când prețurile scădeau chiar mai rapid decât Înainte de 1914, noii fermieri-țărani independenți erau mai vulnerabili
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
producă la capacitate maximă și oferind garanția cumpărării la preț fix a recoltei lor agricole. În același timp, cererea fără precedent de forță de muncă din orașe atrăgea excesul de mână de lucru, lăsând În mediul rural o populație mai productivă În exploatarea pământului și mai puține guri de hrănit. Dimensiunile politice ale problemei agrare au făcut obiectul unui program mai amplu de reforme politice adoptate În primii ani de după război. Multe dintre acestea erau de natură constituțională și, Încă o dată
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
organizări „militare” Împotriva statului burghez erau declamate frecvent În cercuri academice respectabile - inclusiv În revista lui Negri, Rosso. La un an după răpirea și asasinarea lui Moro, Negri celebra „anihilarea adversarului”: „Durerea adversarului nu mă afectează: dreptatea proletară are forța productivă a evidenței și capacitatea de a convinge logic”12. Ideea că violența politică are „forța productivă a evidenței” nu era, desigur, nemaiauzită În istoria modernă a Italiei. Ceea ce Negri afirma, iar Brigăzile Roșii și suporterii lor puneau În faptă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Negri, Rosso. La un an după răpirea și asasinarea lui Moro, Negri celebra „anihilarea adversarului”: „Durerea adversarului nu mă afectează: dreptatea proletară are forța productivă a evidenței și capacitatea de a convinge logic”12. Ideea că violența politică are „forța productivă a evidenței” nu era, desigur, nemaiauzită În istoria modernă a Italiei. Ceea ce Negri afirma, iar Brigăzile Roșii și suporterii lor puneau În faptă nu era diferit de „virtutea purificatoare a forței” exaltată de fasciști. În Italia, ca și În Germania
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
neproductive. În 2003, economiile Elveției, Danemarcei, Austriei și Italiei erau comparabile cu economia Statelor Unite ca productivitate pe ora de muncă. Iar după același criteriu, Irlanda, Belgia, Norvegia, Olanda și Franța (sic) Întreceau Statele Unite. Dacă America era totuși per total mai productivă (dacă americanii produceau mai multe bunuri, servicii și bani) este fiindcă mai mulți oameni aveau serviciu, iar aceștia lucrau mai mult (În anul 2000, diferența medie era de 300 ore/an), cu vacanțe mai rare și mai scurte. Dacă britanicii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cele șapte coline ale Romei: zeița Ceres, zeul Liber și consoarta sa Libera (respectiv zeița Demeter, Dionisos și Kore la greci). Ideologia tripartită indo-europeană se regăsește în societatea celtică divizată în druizi (clasa suverană), cavaleri (clasa războinică) și plebe (clasa productivă). O întâlnim de asemeni în organizarea societății medievale în oratores (clerul), bellatores (noblețea), laboratores (a treia stare) și poate chiar, ca și ultim avatar, în cele trei sectoare ale economiei contemporane: sectorul primar (activități productive, printre care cele de agricultură
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
clasa războinică) și plebe (clasa productivă). O întâlnim de asemeni în organizarea societății medievale în oratores (clerul), bellatores (noblețea), laboratores (a treia stare) și poate chiar, ca și ultim avatar, în cele trei sectoare ale economiei contemporane: sectorul primar (activități productive, printre care cele de agricultură), sectorul secundar (activități de transformare a materiilor prime) și sectorul terțiar (activități neproductive unde sunt reunite clerul și armata). III. Zeii vinului Născut în 146 la Leptis Magna într-o colonie romană din Africa de Nord situată
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de vie chardonnay), iar în arondismentul XVI se găsesc Rue des Vignes și Rue Vineuse în apropierea cărora se ascunde (în interiorul vechilor pivnițe călugărești din Chaillot) muzeul Vinului din Paris pe ... Rue des Eaux57. Parisul are în prezent două podgorii productive: Clos Montmartre, din 1933, și Clos Morillons (unde numele este sinonim cu soiul pinot), din 1985. După dispariția completă a viței de vie în 1928, în Montmartre se replantează cinci ani mai târziu 2.000 de butuci de Gamay și
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Democratismul și umanismul, principii caracteristice ale școlii inovative, au dus la apariția diverselor forme de organizare și a noilor tehnologii ale procesului instructiveducativ. Fără a nega metodele de Însușire tradițională (expunerea, conversația, demonstrația, modelarea) În prin plan apar metodele active, productive, formative. Acestea valorifică procesele de cunoaștere, Înțelegerea și receptarea valorilor istoriei. Metodele activ participative presupun inversarea raportului ce trebuie „Învățat” - „cum trebuie Învățat”. Prin intermediul acestuia elevul este pus În ipoteza de căutător al cunoștințelor istorice nu doar de consumator al
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
Umberto Eco. Le premier lieu de l'herméneutique réside dans le langage qui est, selon Gadamer, " le milieu universel dans lequel s'opère la compréhension elle-même ". L'action de " comprendre " précède toute interprétation 180 ; par conséquent, elle représente une attitude productive historiquement déterminée : Îl faut que chaque époque comprenne à să manière le texte transmis, car ce texte fait pârtie de la totalité de la tradition à laquelle elle prend intérêt quant au fond et dans laquelle elle cherche à se comprendre elle-même
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
et dans laquelle elle cherche à se comprendre elle-même. [...] Le sens d'un texte dépasse son auteur, non pas occasionnellement, mais toujours. C'est pourquoi la compréhension n'est pas une attitude uniquement reproductive mais aussi et toujours une attitude productive.181 Aussi l'herméneutique devient-elle " le mode d'opération de la compréhension "182, processus toujours inachevé parce que, selon Schleiermacher, " comprendre est une tache infinie "183. Une autre contribution importante de l'art de l'interprétation est le fait qu'il
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la langue ", în La poésie et son autre. Essais sur la modernité, José Corti, Paris, 1998, p. 103-104. 80 Henri Meschonnic, Pour la poétique V : Poésie sans réponse, op. cît., p. 192. 81 Antoine Berman, " Le projet d'une critique "productive" ", în Pour une critique des traductions : John Donne, op. cît., p. 92. C'est nous qui soulignons. 82 V. Antoine Berman, L'épreuve de l'étranger. Culture et traduction dans l'Allemagne romantique, op. cît., p. 172. 83 Le concept
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de l'interprétation, op. cît., p. 32. 252 Georgiana Lungu-Badea, " Le contenu extralinguistique, un handicap à la traduction ? ", în Études de traductologie, op. cît., p. 61. C'est nous qui soulignons. 253 V. Antoine Berman, " Le projet d'une critique "productive" ", în Pour une critique des traductions : John Donne, op. cît. 254 George Steiner, Après Babel. Une poétique du dire et de la traduction, op. cît.., p. 407-408. C'est nous qui soulignons. 255 Antoine Berman, " Le projet d'une critique "productive
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
productive" ", în Pour une critique des traductions : John Donne, op. cît. 254 George Steiner, Après Babel. Une poétique du dire et de la traduction, op. cît.., p. 407-408. C'est nous qui soulignons. 255 Antoine Berman, " Le projet d'une critique "productive" ", în Pour une critique des traductions : John Donne, op. cît., p. 72. 256 Magda Jeanrenaud, Universaliile traducerii. Studii de traductologie, Collegium, Polirom, Iași, 2006, p. 337 372. 257 La sélection des fragments et des traductions du message de Jacques Chirac
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
categorii de factori implicați în etiologia acestor afecțiuni: Factorii favorizanți condițiile de întreținere ( stabulația permanentă) alimentația nerațională (cantitativ, calitativ și rații dezechilibrate 146 sau deficitare în diferiți nutrienți), condițiile precare de zooigienă, exploatarea nerațională, neconformă cu cerințele de producție (forțajul productiv), starea fiziologică sau vârsta prea mare a animalelor, condiții de mediu necorespunzătoare, factorii genetici, distociile, fătările gemelare, torsiunea uterină, conformația placentei, factorii de stres ( temperatura, lipsa odihnei, transporturi obositoare), care acționează prin stimularea eliberării de corticoizi, fapt ce contribuie la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
testul Fisher a evidențiat diferențe semnificative ( p< 0,05) între prima lactație și lactațiile următoare, până la a-V-a lactație (tab. 21 ). În raport cu producția de lapte incidența infecțiilor genitale la vaci postpartum înregistrează valori crescute direct proporțional cu ridicarea nivelului productiv. Astfel, s-au constatat valori maxime ( 37,5 %) la vacile cu peste 7500 l. lapte / lactație normală și valori minime (11,5 %) la vacile cu producții mici de lapte,(fig. 56). 4000 4501 5001 5501 6001 6501 7001 > 7500 litri
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
finale ale unor tulburări neuro endocrine datorate sindromului de stres. În raport cu producția de lapte, diverse studii au indicat că vacile cu producții mari de lapte au o predispoziție pentru degenerare chistică. In general, se constată că se îmbolnăvesc vacile înalt productive, deseori în perioada de vârf a lactației. RUGINOSU ELENA, 1999 a constatat valori minime (0,15,4 %) la vacile cu producții mai mici de lapte, (40005000 litri lapte / lactație normală) și valori maxime (12,5 %) la producții de peste 7500 litri
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
urmă la sindrom de infecunditate și sterilitate. Toate aceste tulburări nutriționale pot fi prevenite prin adoptarea unei strategii raționale în hrănirea bovinelor, respectiv respectarea cerințelor nutriționale în funcție de starea fiziologică a animalului, de anotimp (furajele de sezon), vârsta animalului și nivelul productiv. Micotoxinele Furajele mucegăite prin conținutul lor în micotoxine afectează grav starea de sănătate a animalelor prin acțiunea lor toxică generală și prin creșterea susceptibilității organismului la diverse îmbolnăviri prin inhibarea funcției imune. Acțiunea micotoxinelor la nivelul diferitelor aparate și sisteme
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
care la rândul lor conduc la nivele ridicate de endometrite sau metrite, ingestie scăzută de furaje, creșterea tulburărilor metabolice. Acestea din urma determină performanțe de producție și reproducție mai mici, care pot determina reformarea timpurie a femelei și scurtarea vieții productive a acesteia. Problemele la fătare, scurgerile anormale după fătare și sănătatea precară în perioada periparturială împiedică tractusul reproductiv să aibă o involuție corespunzătoare. Subinvoluția uterină conduce la reducerea performanțelor reproductive pe termen lung. OLTENACU, P.A., J.H. BRITT, R.K. BRAUN și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și col.1993, OPSOMER, C. și col. 1997). Calving intervalul de 365 zile este considerat corespunzător unei maxime eficiențe economice, un obiectiv important în creșterea și exploatarea vacilor cu lapte, uneori greu de realizat, mai ales la vacile cu nivele productive ridicate. Înregistrarea unui interval între două fătari (calving interval) de 365 zile necesită realizarea unui interval fătare concepție (service-period) de 80 zile (la o durată a gestației de 285 zile), concomitent cu scurtarea intervalului fătare-prima însămânțare artificială ( monta). Însămânțarea prea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și realizarea parametrilor de producție și reproducție RUGINOSU ELENA, și col. 1999, 2000 au evidențiat faptul că acestea produc pierderi zooeconomice datorate nerealizării producției de lapte la nivelele corespunzătoare potențialului, nerealizării numărului de viței planificați la nivelul fermei, scurtării vieții productive a femelelor prin ieșirea timpurie din efectiv, cheltuielilor suplimentare cu întreținerea și furajarea animalelor bolnave . Pentru a calcula pierderile datorate afecțiunilor puerperale într-o fermă de vaci cu lapte s-au utilizat câteva formule de calcul indicate de literatura de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ieșirilor din efectiv a vacilor cu tulburări puerperale pe perioadă de 5 ani consecutivi s-a constatat că acestea reprezintă 21 % din total (RUGINOSU ELENA și col. 2000). Pierderea economică este dată de valoarea genetică a femelei respective, scurtarea vieții productive având un impact zooeconomic negativ prin nerealizarea performației productive, deseori acestea neajungând la vârful lactației . Capitolul VIII. CONTROLUL ȘI DIRIJAREA PERIOADELOR DE GESTAȚIE AVANSATĂ ȘI PUERPERIUM LA VACILE CU PRODUCȚII RIDICATE DE LAPTE Erorile tehnologice și nutriționale din perioada de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
perioadă de 5 ani consecutivi s-a constatat că acestea reprezintă 21 % din total (RUGINOSU ELENA și col. 2000). Pierderea economică este dată de valoarea genetică a femelei respective, scurtarea vieții productive având un impact zooeconomic negativ prin nerealizarea performației productive, deseori acestea neajungând la vârful lactației . Capitolul VIII. CONTROLUL ȘI DIRIJAREA PERIOADELOR DE GESTAȚIE AVANSATĂ ȘI PUERPERIUM LA VACILE CU PRODUCȚII RIDICATE DE LAPTE Erorile tehnologice și nutriționale din perioada de gestație avansată pot fi factori etiopatogenici în apariția unor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
deosebit revine și factorului timp, evoluției focarului inflamator, care permite sau nu, specializarea în continuare a formelor citologice primare. Este unanim recunoscut faptul că inflamația histiocitară se transforma în inflamație fibroblastica și cea limfoida poate deveni plasmocitară etc. Inflamațiile predominant productive sau proliferative, în raport de numeroși factori etiopatogenetici și în special de tipul celulelor participante la procesul morbid pot fi sistematizate, cu un oarecare grad de subiectivism, în diverse tipuri celulare (Tabel 2.12Ă. Inflamațiile limfohistiocitare Așa cum s-a menționat
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
infecțioși cu patogenitate crescută, prima reacție leucocitara este însoțită de o accentuată exsudație serofibrinioasă. Ia naștere astfel un focar fibrino-purulent, urmat și el în continuare de reacția granulomatoasă mai mult sau mai puțin accentuată. Granuloamele infecțioase pot fi deci: predominant productive și predominant exsudative. Diferențierea lor este uneori destul de dificilă. În raport de patogenitatea germenilor AAR și îndeosebi a micobacteriilor (M. tuberculosis, M. bovis, M. avium subsp. avium și reactivitatea gazdei, granuloamele tuberculoase pot evolua în trei direcții (Fig. 2.37Ă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]