9,106 matches
-
lor este mai mică În comparație cu ce se Întâmpla, chiar În acele zile, pe teritoriul Basarabiei XE "Basarabiei" - acolo sunt uciși toți evreii. Însă știrea nu-i putea consola pe evreii din Iași, ci să-i Înfricoșeze și mai mult - de unde spaima Îngrozitoare care i-a cuprins pe toți, că Armata română Își va duce misiunea la bun sfârșit. În ciuda doliului În care se afla Comunitatea, fruntașii ei au Încercat să salveze câțiva evrei din convoi, obținând (contra unei mite) să interneze
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
La 25 mai 1866, prefectul județului Iași, colonelul G. Sturza XE "Sturza, G. (colonel)" , a publicat o chemare către cetățenii orașului În care a Înfierat membrii comitetului Înființat În oraș „spre a face o propagandă În România În contra israeliților aruncând spaimă și Îngrijorare În sânul acestor pașnici locuitori”. Guvernul - a adăugat prefectul, l-a autorizat să-i aresteze pe membrii acestui comitet, și cu această ocazie a chemat locuitorii Iașiului, și mai ales pe evrei, „să fie calmi și să conteze
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
cred că e normal să o ai când ești foarte tânăr, gândindu-te la valoarea unui artist cu o mare experiență. Mă refer la teama care poate să-ți stimuleze evoluția. A.V. Da, eu cunosc frica cealaltă, care dă spaime... Împotriva căreia trebuie să lupți. În sensul acesta, am avut o tentație... Eu mă duc și acum la teatru când știu că e un spectacol bun, pentru că mă bucură și știu că mă inspiră. Dacă e un spectacol prost, sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
primejdiei pleda el, pentru abolirea primejdiei prin conștientizarea ei“. La fel ca și în pădurea lui Zarathustra, în Cafeneaua Pas-Parol Dumnezeu a murit și, odată cu moartea lui, totul pare a fi permis. În acest moment, al morții lui Dumnezeu, apare spaima, acea spaimă kafkiană care sfârșește printr-o cufundare în angoasa absurdă. Dar în romanul lui Matei Vișniec nu este vorba doar despre „o conspirație lăuntrică“ împotriva propriei tale persoane, ca în cazul lui Kafka, ci despre o frică ce vine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
el, pentru abolirea primejdiei prin conștientizarea ei“. La fel ca și în pădurea lui Zarathustra, în Cafeneaua Pas-Parol Dumnezeu a murit și, odată cu moartea lui, totul pare a fi permis. În acest moment, al morții lui Dumnezeu, apare spaima, acea spaimă kafkiană care sfârșește printr-o cufundare în angoasa absurdă. Dar în romanul lui Matei Vișniec nu este vorba doar despre „o conspirație lăuntrică“ împotriva propriei tale persoane, ca în cazul lui Kafka, ci despre o frică ce vine mai mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
protagoniștii lui Beckett din En attendant Godot. Această așteptare, plină de „tăceri“, nu are un final fericit, căci cel așteptat nu mai vine. Lumea este într-o continuă metamorfozare, iar dacă „cunoașterea amână răul“, acesta este pentru scurt timp, căci spaima revine de fiecare dată: „Mă plimb câte două, trei zile în șir. Închid ochii și-mi număr pașii. Încerc să-mi golesc creierul de conținut și să-mi conserv o singură idee: aceea că trebuie să rezist. Proiectez asupra mea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
televizor. O vreme doar un conductor de locomotivă (mai târziu a fost șofer pe salvarea spitalului) și cu mine aveam televizoare în comună! Dimineața boalfa aia rămânea singură. Tot dormind o găsea și femeia care făcea curat, Babuta... Era de spaimă cât somn băga într-însa, ca și mâncare, halea ca apucata... Aristița o certa, o speria că o să se îngrașe. Pocnea! VERBA WOLANd Ruxandra CESEREANU Killer instinct de poet Auzindu-mă folosind expresia „killer-instinct“, lumea m-a întrebat, mai ales
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
Surâse cu mândrie, apăsă clanța și dădu ușa de perete. În fața sobei, vesel, Cazane îndesa două lemne mai groscioare în foc. Multe sentimente o încercară atunci pe bătrână, multe și subtile, pe care ea nu le-ar fi putut defini, spaimă, angoasă, dezolare, gust al înfrângerii, orgoliu rănit, spirit de competiție, toate traduse în mintea ei simplă printr-un singur gând, sfredelitor: «|ista-i necuratulț“. Cu toată ironia, ideea că Ilie s-ar putea să nu fie fără legătură cu necuratul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
n-ar fi vorba mai degrabă de-o „alchimie financiară“, vorba lui George Soros. Marlowe nu e doar un personaj chandlerian - el e un extract al epocii sale, străbătută după o complicată formulă existențială în care cinismul, melancolia, generozitatea, indiferența, spaima, tăcerea, singurătatea și moartea sunt fragmente palpabile ale vieții cotidiene. Marlowe și-a dobândit „autonomia“ mai degrabă fără voia decât cu voia autorului. Mai întâi prin filme și prin serialele transmise la radio, iar mai apoi, când cărțile lui Chandler
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
anume, acest ceva neexistând pe planetă în orice moment și în orice loc. Din start vom spune că prin dezvoltare socială vom înțelege procesul de acumulare, inovare și sofisticare a ființei umane și a asocierii umane, de la primele forme de spaimă și până la ființa umană modernă, despărțită, detașată, de aceste spaime. Tot ceea ce construim, construim în jurul dorinței ascunse de a îndepărta această spaimă. Ne-a fost frică de tunete și fulgere și de aceea am imaginat jertfa adusă zeilor furtunii, iar
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în orice loc. Din start vom spune că prin dezvoltare socială vom înțelege procesul de acumulare, inovare și sofisticare a ființei umane și a asocierii umane, de la primele forme de spaimă și până la ființa umană modernă, despărțită, detașată, de aceste spaime. Tot ceea ce construim, construim în jurul dorinței ascunse de a îndepărta această spaimă. Ne-a fost frică de tunete și fulgere și de aceea am imaginat jertfa adusă zeilor furtunii, iar azi ne este frică de plata facturilor și a ratelor
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
înțelege procesul de acumulare, inovare și sofisticare a ființei umane și a asocierii umane, de la primele forme de spaimă și până la ființa umană modernă, despărțită, detașată, de aceste spaime. Tot ceea ce construim, construim în jurul dorinței ascunse de a îndepărta această spaimă. Ne-a fost frică de tunete și fulgere și de aceea am imaginat jertfa adusă zeilor furtunii, iar azi ne este frică de plata facturilor și a ratelor la bănci și de aceea am inventat locul de muncă și cariera
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cu propriile nevoi. Capitalismul va aduce ceva nou, important, ceva ce întreaga istorie umană de până atunci nu a adus și anume statutul omului de ființă puternică. Odată cu capitalismul, omul va fi puternic cu adevărat, devenind din ființa plină de spaime, un pericol pentru mediu și chiar pentru sine. Marx trebuie citit cu atenție și înțeles cu atenție. El nu are o continuitate istorică în viziunile sale despre lumea capitalistă, iar referirile la istorie sunt puține și lipsite de relevanță. De
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
acumularea și expansiunea sunt legi economice universale, care au devenit vizibile și au fost enunțate în modernitate odată cu dezvoltarea cercetării științifice sociale. Și societățile precapitaliste s-au bazat pe aceste legi, ele manifestându-se mereu în sufletul uman bântuit de spaime. Este de ajuns, de exemplu, să ne gândim la legătura specială a omului cu aurul și ne vom da seama că suntem purtați de un bagaj genetic aparte care ne duce pe un drum propriu. De ce am ales aurul din
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Este anul în care Charles Darwin a publicat lucrarea ,,Expression of the Emotions in Man and Animal" (Expresia emoțiilor la om și animale)"254. Charles Darwin descrie frica: ,, Pe măsură ce frica se ridică la o intensitate extremă, se aude țipătul îngrozitor de spaimă. Broboane mari de sudoare apar pe piele. Toți mușchii corpului sunt relaxați. Curând urmează o prostrație completă, iar facultățile mintale dispar. Intestinele sunt influențate. Mușchii sfincterelor încetează a mai funcționa și funcția lor de retenție este tulburată"255. După Darwin
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de energetismul lucrurilor confirmă acest lucru. Omul se află, astfel, în poziția valorizării și controlului asupra destinului său. Prin creștinism suntem puternici pentru că umilința nu mai este acceptată între oameni ci doar în fața lui dumnezeu. Creștinismul eliberează de misticism, de spaime și de angoase. Omul conștientizează, pentru prima dată păcatul și asumă o bătălie împotriva păcatului. Dorința de a rezista păcatului și nu desfrâul devine un mod de a fi. Odată cu creștinismul epoca decadenței a apus. Omul întoarce definitiv spatele sălbăticiei
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mai bine. Știința ne-a adus în situația de a cunoaște mai multe despre natură și om. Pe acest fond, omul zilelor noastre este o ființă cu o viață și cu preocupări superioare. Noi nu ne mai trezim zilnic cu spaima unei epidemii sau cu spaima foamei și întunericului. Viața omului modern este viața unei ființe independente de bunul plac al naturii și accidentelor naturale. Există azi state în care media de viață a depășit deja 80 de ani. Putem discuta
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
adus în situația de a cunoaște mai multe despre natură și om. Pe acest fond, omul zilelor noastre este o ființă cu o viață și cu preocupări superioare. Noi nu ne mai trezim zilnic cu spaima unei epidemii sau cu spaima foamei și întunericului. Viața omului modern este viața unei ființe independente de bunul plac al naturii și accidentelor naturale. Există azi state în care media de viață a depășit deja 80 de ani. Putem discuta despre o altă viață de după
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
foame este degradant, indiferent de cultura sau poporul căruia aparții. Atunci când ne este foame nu mai discutăm despre lucruri sofosticate cum sunt libertatea umană și democrația. Un om înfometat este o ființă degradată, cu reflexe primare, animalice. Foamea este marea spaimă a omului, marea frică ce justifică însăși tendința naturală de a aduna, de a avea cât mai mult. Strângem din reflex, cu gândul ascuns că într-o zi ne putem apăra de foame și degradare. Dacă vom lua în dezbatere
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
261 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 289. 262 Charles Darwin arată despre frică: ,,Pe măsură ce frica se ridică la o intensitate extremă, se aude țipătul îngrozitor de spaimă. Broboane mari de sudoare apar pe piele. Toți mușchii corpului sunt relaxați. Curând urmează o prostrație completă, iar facultățile mintale dispar. Intestinele sunt influențate. Mușchii sfincterelor încetează a mai funcționa și funcția lor de retenție este tulburată". Apud Septimiu Chelcea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cel mai adesea însă pentru ori, ori. În această epocă a marilor dezvoltări artistice și a celor mai sumbre superstiții, în această epocă într-adevăr cu două fețe, de clară lipsă de orientare pentru contemporanii mediocrii, în acest timp al spaimei de epidemii, de un nou vestit potop al lui Noe și mai ales de un sfârșit al lumii, în această determinată perioadă de neliniște și strălucire, a trăit Faust". Ștefan Augustin Doinaș în prefață la Goethe, Faust, Editura Grai și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
o orânduire ce nu era de lepădat. Lângă ecuator și de o parte și de alta, în aproape tot spațiul cuprins de orbita soarelui, se întind pustiuri nemărginite, arse veșnic de dogoarea lui. Pretutindeni o priveliște de groază și de spaimă. Pretutindeni doar locuri cumplite și înțelenite unde nu viețuiesc decât fiare, șerpi și niște făpturi omenești tot atât de sălbatice și de crude ca și acele lighioane. Pe măsură ce ne depărtăm de ecuator toate se făceau treptat mai blânde; cerul era mai puțin
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
politicieni care nu rezistă să nu speculeze lucruri de genul acesta. Dan Cristian Turturică: Ați amintit un lucru foarte important, domnule Sorin Ioniță, legat de competitivitate și de ceea ce România poate să ofere din punct de vedere economic. Există o spaimă că vine acest tăvălug economic european peste noi, cu costuri de producție mult mai mici, și că foarte puține dintre firmele românești îi vor rezista. Este o temere întemeiată? Sorin Ioniță: Nu am o privire generală asupra mediului de afaceri
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
european peste noi, cu costuri de producție mult mai mici, și că foarte puține dintre firmele românești îi vor rezista. Este o temere întemeiată? Sorin Ioniță: Nu am o privire generală asupra mediului de afaceri, dar senzația mea e că spaima asta e mai mult retorică și e în mass-media. Eu nu am văzut oameni foarte înspăimântați de Uniunea Europeană. Îi văd, dimpotrivă, vrând să dea năvală acolo și alții se chinuie să-i mai țină în România. Nu văd români înspăimântați
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Nu știu dacă ați intervievat clujeni, îmi pare rău, nu am fost în țară și nu am văzut, dar ei, spre exemplu, au constatat că, în 2004, când a intrat Ungaria în Uniunea Europeană, în a doua jumătate, a fost o spaimă în Ungaria de creștere a prețurilor prin această aliniere, după care s-a potolit, și acum, dacă mergeți în Ungaria, vedeți că cele mai multe prețuri - de exemplu, la agroalimentare - sunt cu 15-20% mai joase decât actualele prețuri din București. Alice Iacobescu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]