10,586 matches
-
30 g), troscot (30 g), ciuboțica cucului (20 g), salvie (20 g), urzică vie (20 g), năpraznic (20 g) și pelin (10 g); din amestec se iau 2 lingurițe la 250 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 5 minute, se strecoară, se adaugă o lingură de Bitter suedez și se beau 2-3 căni pe zi. *Infuzie din amestec cu coada calului, coada șoricelului, sunătoare și turiță mare (În părți egale) din care se pun 2-3 linguri la 1 litru apă clocotită
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
câte o Înghițitură la intervale de 15 minute pentru a fi ușor acceptată de către stomac. Macerat din rădăcină de obligeană (1 linguriță se lasă la macerat În 250 ml apă rece timp de 12 ore); urmează o Încălzire ușoară, se strecoară și se ia câte o Înghițitură de 6 ori pe zi, Înainte și după cele 3 mese principale. În uz extern se aplică, pe abdomen, comprese cu decoct din coada calului pentru ușurarea durerilor. Regimul alimentar Se impune consumul de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
considerăm că destinatarul este întotdeauna sub controlul emițătorului, ceea ce Ravault numește în mod excelent teza victimizării destinatarului 40. Mai tîrziu, modelul se nuanțează. Între stimul (S) și răspuns (R) intervin filtre: societatea, lumea, cultura sau modurile de producție. Ecrane se strecoară între R și S. Cibernetica, cu noțiunea de feed-back, complică modelul. La fiecare tur de pistă, cel care primește devine un emițător. Acest emițător este mereu cel care contează. Ne gîndim aici la modelele lui Lasswell sau ale lui Schramm
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
tineri necunoscuți, Într-o mare de ambițioși, veleitari și oportuniști literari sau Într-un câmp literar În care unii scriitori consacrați, de valoare mediocră, Însă cu „nume răsunătoare”, păzeau cu strășnicie porțile lumii literare, atenți mai ales nu să se strecoare falsele valori veșnic numeroase și ambițioase În jurul „marelui imperiu al literelor”, ci mai ales atenți să nu răzbată dincolo de hotarele care marchează zona anonimilor de cei „aleși”, inși care, printr-o reală vocație și instinct superior literar, le-ar putea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
până În cele mai obscure cotloane ale psihicului, accentuând disperat, strident, nepotrivirea noastră nu atât „cu lumea”, cât cu ceea ce am fi dorit „să fim”, singurătatea nedorită, incomodă În care ne aflăm, dar, În același timp, interzicându-ne tocmai această singurătate, strecurându-se după noi „peste tot”, ca un valet pisălog și nesimțit, cum erau cei din literatura picarescă, slugi obraznice, care profitau de precaritatea cavalerului pe care trebuiau să-l asiste și să-l servească, de amabilitățile lui ridicole - vezi un
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cu care tânărul, rubicondul și răsfățatul prinț are o relație din care psihanaliza contemporană s-a inspirat nu puțin - eu am „citit-o” mai degrabă ca pe o luptă „stupefiată”, „dizgrațioasă”, a prințului cu acea „nouă identitate” ce i se strecoară ca un hoț În pliurile intime ale psihicului, la Început sub forma simbolică, „tradițională”, a unei fantome, apoi, tot mai mult, În formele În care ea, această nouă identitate se face simțită În multe creiere umane bântuite de „voci” false
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nemuritor pe care-l purtăm În „marsupiul” nostru fantastic, numit când „suflet”, când „hipotalamus”, calitate - această „invizibilitate” - care ne expune Însă, ca și pe omul invizibil al lui H.G. Wells, la unele accidente, ce pot fi necruțătoare!... Nevăzut, te poți strecura printre oameni, e drept, ascultându-le părerile, chiar și cele despre tine, poți asista la scene unice fără să deranjezi, dar ce te faci când ți-ai pierdut acel drept pe care-l au „corpurile solide” de a fi respectate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Între poza noastră de azi și cea de atunci! Numai că modelele erau altele și noi dezgolim azi ceea ce „ei” Îmbrăcau și ornau cu delicate bijuterii sentimentale altădată! Da, iată de ce eu Însumi, În rarele mele momente de inspirație, mă strecor printre ei, „joc” și mă costumez ca „ei”, le Împrumut cu multă convingere ticurile și credințele - credința În Femeie, ax al lumii, matrice a creației și a exaltării de a fi și sunt pur și simplu „plictisit” (ca să nu zic
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
adică de a se da dispărut pentru un timp, sugerând faptul de a fi fost Într’ adevăr victima mașinațiunilor comuniste românești. Astfel, Virgil a acceptat de a fi depozitat În Bretania, Împreună cu soția sa și cei doi fii, după ce fuseseră strecurate presei pariziene „informații” conform cărora scriitorul român ar fi fost răpit de forțele securității române. Și, Într’ adevăr, „dispărutul” Virgil a avut onoarea - și gloria! - de a provoca proteste ample În presa pariziană și, mi se pare, chiar mișcări de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
dacă nu decenii, personalități române artistice, literare, ca și unii veleitari, medici, arhitecți, ingineri; aici i-am cunoscut pe Cioran, Mircea Eliade, Horia Stamatu, sculptorul Ion Vlad, din „vechea emigrație”, nemaivorbind de „nou-veniții” de la sfârșitul deceniului șapte, când te puteai strecura prin sita vămilor ceaușiste. Aici tronau „senatorii de drept”, soții Ierunca, În primul rând, care dădeau și tonul, neuitând, aproape ca la București, că „valoarea strict literară nu se poate judeca În afara celei de atitudine civică, mai clar spus, politică
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cărții. Cititorii ei vor afla din mărturisirile autorului ("De ce am eșuat ca prozator?"), publicate în loc de prefață la roman, carte cu adevărat "de sertar", toate avatarurile acestei strălucite opere literare care, după ce a fost plămădită în sufletul său miruit cu har, strecurată prin filtrul ficțiunii artistice și înșiruită cu multă ingeniozitate pe hârtie, a ajuns în librărie abia după un sfert de secol. Este o adevărată "epopee" până și calea de vreo cinci ani pe care a parcurs-o romanul până s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în funcție de talent. În sprijinul demonstrației sale din eseul Câteva păreri, el aduce disocierea între "infinitul mare" și "infinitul mic", consecutivă cu această poetică a oglinzilor sferice. Pentru a discerne "esența stilului" în contextul macroși microcosmosului (abilitatea individului de a se strecura în ritmul propriei viețuiri și în ritmul lumii). Caragiale preia exemplul eminescian al picăturii de rouă în care se reflectă tot văzduhul. Se mai întâlnesc cei doi scriitori și pe alte "teritorii", mai mult în abordarea structurilor de contrast. Antitezele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
râs la comediile lui, deși, spunea Slavici, "puțini de tot au mai rămas cei ce-și dau seama că e lucru de plâns..." când cel mai păcătos învinge. De la un timp, însă, sub grimasă râsului său, a început să se strecoare "un fior de ghiață": Și asta mai cu seamă din clipa când l-au podidit lacrimile peste măsură în ziua de 28 iunie 1883, când cea mai luminată minte a românilor intra, în cămășoiul de forță, pe porțile institutului de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
țină "bine ascunse caietele, că a doua oară nu va mai fi iertat de tovarășul Iftimie". Că va putea fi învinuit de trădător al națiunii, al sfintei națiuni socialiste. L-am întrebat dacă nu a întreprins ceva spre a le strecura către Occident, eventual până la Europa Liberă, dar mi-a răspuns că această întreprindere ar fi presupus riscuri nebănuite, având în vedere mediul în care trăia la data aceea. Prin urmare, Th. Codreanu ratează, astfel, statutul de scriitor disident, deși în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
paznicilor. În fața labirintului, omul își poate exercita în voie libertatea. Pe care și-o va pierde înăuntru." În viziunea autorului, omul-număr este integrat într-o organizație de masă "vegetând ca simplu număr în labirint" (1321). Aici, poate supraviețui cine se strecoară "din labirintul real în cel al cărților" (1445), cine are știința filosofării în labirint (2064) ori marii artiști care știu "să se joace prin labirintul sufletului omenesc" (1463). În logica labirintului intră biblioteca ("8005. Fiecare carte trimite la alta. O
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vreme vine". E o curgere simultană de plinuri și de goluri, o rostogolire de ecouri reale sau imaginare, o trecere și petrecere infinită de forme, reale și imaginare. Prin aceste metamorfoze și transgresări ale diferitor nivele de realitate mereu se strecoară puterea iscoditoare, nemărginită a gândului gata să despice firul în patru, neștiind de opreliști, încercând să lege toate infiniturile, reale și posibile, ale eului și ale cosmosului, în transparența dimensiunii lor transversale de terțiu ascuns. E gândul care adesea poartă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Se întâlnesc într-un grup numeros, într-o zi luminoasă, și în cântec și voie bună, cum le stă bine tinerilor, tocmai când intonau refrenul la cântecul „Ți-am pus în deget un inel pentru logodna noastră”, discret, i-a strecurat Mariei inelul de logodnă și l-a pus și pe al său pe inelar, ispravă care nu putea trece neobservată. A fost o logodnă romantică, o califica el, „desfășurată în plină natură, în cântec tineresc și în zgomotul undelor înspumate
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
fi trebuit să fim mai aproape și să nu ne mai săturăm privindu-ne cum numai iubirea adevărată știe să privească. Să dăm totuși slavă Bunului Dumnezeu și să zicem „facă-se voia Lui”, căci totdeauna El știe ce face. Strecurând acum puțină tristețe în inimile și sufletele noastre ce se doreau cu atâta ardoare, va fi altă dată mai darnic și ceea ce ne-a răpit acum, ne va da însutit și înmiit când își va da și El consimțământul pe
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
căuta să fiu prezent cu toată dragostea, pentru a ne revedea. Anii se scurg mereu și privind în trecut, parcă au trecut prea repede, iar absolvenții de odinioară au ajuns astăzi pensionari. Este de la sine înțeles, că aceste întâlniri ne strecoară în suflete o anumită duioșie și nostalgie pentru vremurile apuse. Cu același elan „tineresc” ce ne caracterizează, bucuroși ne vom revedea, vom povesti multe și nevrute, ne vom îmbrățișa cu căldură, ca în asemenea împrejurări. Trebuia să mai precizez, după
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
care să țină evidența celor sosiți la pensiunile și hotelurile din București și provincie. Numai în Capitală, acest serviciu a constatat că, pe tot parcursul anului, au sosit și staționat diferite perioade 44.678 de străini. Printre străini s-au strecurat, evident, și persoane suspecte pentru siguranța statului român, venite sub masca unor refugiați, vânzători, oameni de afaceri, jurnaliști etc., astfel că s-au luat măsuri pentru supravegherea lor și interceptarea corespondenței care intra și ieșea din țară. Biroul de interceptări
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
o permanentă monitorizare a persoanelor, un control „riguros” la punctele de frontieră și o „strictă” supraveghere a călătorilor din trenuri și de pe celelalte mijloace de comunicații. Au fost identificate cazuri în care serviciul de contrainformații ungar a intenționat „să-și strecoare” agenții în rândurile Secției a II-a române, însă acțiunile au fost descoperite la timp. Analiștii militari au apreciat că, în Ungaria, printr-o educație „adecvată” a populației, structurile specializate tind să transforme fiecare cetățean într-un agent de contrainformații
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
un-de? nu văd! acolo la deal îs? nu, vacile pe deal, e drept că mici de depărtare, rățuște ori fofoloci de gîscă erau rîndurile la Stolniceni, și ele sînt rățuște? de unde vin rățuștele, di la mari? iaz mare cu coada strecurată printre dîmburi, ațeia-i casa noastră? Fălești, aceea-i casa noastră? bluză de mamă, ți-ai asortat-o cu ochii copilului, recunoști vîrsta întrebărilor albastră, unde-i casa nuastră? toți păgînii depind de centre urbane, ele de spitale de psihiatrie, gorgan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
să demonteză piesă cu piesă eșafodajul argumentativ încropit de istoricul austriac. Starea tensională amorsată în avangarda istoriografică prin revigorarea în forță a tezei imigrațiunii, urmată de reacția tăioasă a românilor care au reafirmat teza permanenței neîntrerupte a românității, s-a strecurat și în ariergarda literaturii școlare. Xenopol, protagonismul contra-ofensivei românești, alocă în manualele sale de istorie destinate învățământului primar spații relativ ample dedicate problematicii spinoase a continuității. Teoria lui Roesler este atacată frontal și demantelată sistematic. În urma administrării probelor istorice cu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
seminariile. Duda Réné arată că sunt cazuri de indisciplină și de absenteism, întrucât șefii de grupă nu prezintă condicile. Cere o rigoare mai mare în desfășurarea activităților și un control sporit din partea ASC. Care era frecvența ședințelor? Unde le mai strecurați în programul și așa supraîncărcat al studenților, de 50 de ore pe săptămână? Studenții implicați nu se bucurau de un tratament special din partea profesorilor? D. T.: A fost întâi o plenară, aceea în care a venit OK-ul, numirea mea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Păi le aveam, cum să nu le avem? Ne întâlneam nucleul dur al Comitetului executiv, unde gândeam, ticluiam cum să iasă cât mai bine doleanțele noastre, problemele care răbufneau: cantine, cămine, studenți străini, cultural, presă, cenzură etc. Pe unele le strecuram insidios, pe altele le inseram mai ferm, dar prin gura unui student... Ceaușescu asculta studentul, întreba cine e și tot timpul scria. Noi, bătrânii, vorbeam, dar nu monopolizam noi. De asta, la conferințe în primul rând erau vicepreședinții, cei patru
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]