9,829 matches
-
În 2007 s-au construit din lemn de stejar treptele care duc în balcon.<br> În 2007 și 2008 s-au adunat bani și s-au cumpărat 500 de foi de tablă(aluminiu); în 2009 s-a cumpărat restul de tablă(aluminiu, galvanizata, inox), s-a acoperit biserică și s-au făcut 3 cruci de inox pe turnuri.<br> În 2010 au fost construite trepte, de la bierica înspre altarul de vară.<br> În 2011 s-au făcut balustrade de inox la
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]
-
trensporte la clădirea ce se zidea. Lucrările de construcție au fost finanțate de către Stat. Clădirea are două săli de clasă, un hol și o încăpere mai mică (cancelarie) pentru învățători. Acoperișul este din țigla și este prevăzut cu jgheaburi din tablă pentru scurgerea apei. Una dintre săli se utilizează pentru grădiniță. De atunci a avut loc o extindere - actualul Cămin Cultural, clădit în 1975. O încăpere mai mică a acestei extinderi a fost folosită că sediu al CAP până în 1989. Înainte de
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
mai frumoase biserici din piatră, cu mare vechime și arhitectură excepțională, a fost înscrisă în lista monumentelor istorice în anul 1971. Între anii 2003-2007 s-au efectuat ample lucrări de reparații capitale, înlocuindu-se acoperișul care a fost placat cu tablă de cupru și refăcîndu-se integral gardul de împrejmuire. Bisericuța a fost târnosită după refacerea picturii interioare, în anul 1964, iunie ziua 22, de către Episcopul Valerian Zaharia al Oradei. Încă de la construcția sa biserica a aparținut religiei greco-catolice, până în 1948, când
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
stângă a intrării, în aceeași ținută impunătoare. C. Șotea poartă costum de dorobanț, cu sabia în mâna stângă, iar C. Piciu, C. Cosmulescu și Niță Brebu au câte o carte în mâna dreaptă. Pe același perete, pe o bucată de tablă sunt zugrăviți membrii familiilor N. Brebu și Nicolae N. Mandreș. N. Brebu poartă costum popular, haină de dimie de culoare închisă și cioareci albi, iar lângă el soția Minodora are ciupag și opreg roșu, purtând la gât o salba de
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Acum biserică se află la a treia reparație importantă, ce se execută în timpul păstoririi preotului Ionuț Blidaru Semenescu cel care îndeplinește și funcția de protopop al Severinului. A fost consolidată din nou fundația, s-a dat jos învelitoarea veche de tablă a bisericii și i s-a pus un acoperiș nou de tablă după care urmeaza rezugrăvirea întregului locaș și resfințirea. Arhitectură bisericii din Crainici, de un farmec deosebit, se îmbină armonios cu istoria și decorul splendid oferit de natură în mijlocul
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
în timpul păstoririi preotului Ionuț Blidaru Semenescu cel care îndeplinește și funcția de protopop al Severinului. A fost consolidată din nou fundația, s-a dat jos învelitoarea veche de tablă a bisericii și i s-a pus un acoperiș nou de tablă după care urmeaza rezugrăvirea întregului locaș și resfințirea. Arhitectură bisericii din Crainici, de un farmec deosebit, se îmbină armonios cu istoria și decorul splendid oferit de natură în mijlocul căreia este amplasată, oferind priveliști minunate. Este în comuna Bala, Județul Mehedinți
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
este o așezare submontană înconjurată de culmi și piscuri muntoase ca: Vârful lui Crai, Clăbucetul, Leurdeanul, Căprioru și Chimniți. Este străbătută de șoseaua județeană DJ230, care o leagă spre sud de Drajna. În extremitatea nordică a comunei se află pasul Tabla Buții, pe care se poate traversa spre nord în comuna brașoveană Vama Buzăului, dar, deși un drum important în Evul Mediu, acesta nu mai este astăzi folosit, pe el existând doar trasee turistice și drumuri forestiere. Conform recensământului efectuat în
Comuna Cerașu, Prahova () [Corola-website/Science/301656_a_302985]
-
ai poporului. Ca arhitectură, biserica nu prezintă nimic particular, s-ar putea spune chiar că aceasta îi lipsește și interesul este pur pitoresc. E zidită din piatră de munte tencuită. Turla e din scânduri așezate vertical, iar acoperișul este din tablă. Interiorul este în stare bună. Intrarea se face printr-o tindă cu arcade în fata căreia acoperișul se lățește, rotunjindu-se spre a adăposti pe credincioși. Biserica e boltită și zugrăvită, pictura însă nu e așa de bine conservată ca
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
contribuit cu 200 de coroane. Lucrările au fost executate de antreprenorul sas Adolf Schesch din Dumbrăveni, pentru suma de 6800 de coroane. Biserica are fundația din piatră și elevația din cărămidă și a fost acoperită cu țiglă, înlocuită recent cu tablă care imită țigla. Lăcașul de cult are formă de navă, divizată în pronaos, naos și altar. Altarul este prevăzut cu un fel de absidă cu trei laturi. De-o parte și de alta a naosului există câte cinci ferestre, datorită
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
prin ușa de intrarea, terminată semicircular. Deasupra pridvorului și a pronaosului a fost așezat un turn, străpuns mai întâi de o fereastră, poziționată deasupra intrării și apoi de patru ferestre, câte una pentru fiecare latură. A fost a acoperit cu tablă zincată, care a permis decorarea specific bizantină, și are deasupra o cruce. În turn se găsesc trei clopote, două mari, inscripționate cu anul 1927, turnate la Oituz, și unul mai mic, realizat în anul 1925 la Sighișoara. Asupra bisericii s-
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
navă, de 3,5m lățime și 6,5m lungime, construită din lemn, cu pereții din B.C.A.-uri, cu altar trapezoidal, cu tavan drept, destul de jos, pentru a putea fi încălzită eficient biserica, cu acoperiș în două ape, făcut din tablă zincată. A fost făcută însă puțin cam mică, fiind acum neîncăpătoare, dat fiind numărul tot mai mare al celor ce vin la slujbe, astfel încât din când în când, când vremea permite, se face slujbă în biserica mare, încălzită de o
Valea Screzii, Prahova () [Corola-website/Science/301756_a_303085]
-
înspre culmile înzăpezite ale Munților Retezat. Este păstrătorul unei biserici din piatră, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”. De plan dreptunghiular, cu absida semicirculară nedecroșată, lăcașul este prevăzut cu un turn zvelt, ridicat deasupra unicei intrări apusene. Cu excepția coifului de tablă al clopotniței, la acoperișul propriu-zis s-a folosit țiglă. Edificiul a fost construit în anul 1876, în timpul păstoririi preotului unit Ștefan Sora. Reparat în 1996 și 2005, lăcașul a fost împodobit iconografic în anul 2005 de ieromonahul Porfirie Cuciuc din
Hobița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300550_a_301879]
-
aba lungă până mai jos de genunchi cu glugă . -"cu litera T" -tăce=toate; trâbe=trebuie; told=băț, bară din lemn ori metal cu care se fixează tânjala de plug, de zale, etc; tăñeri=farfurie întinsă(lată) din lut ars, tablă, porțelan (huțulă=taniur); tocaiță=bibilică; tuluș=partea din cocenii(tulpinile) de porumb care nu pot fi consumate(netocate) de animale și care se folosesc la foc; troașce=borhotul fiert din care sa scos țuica; țâpis=pantă foarte abrubtă pe care
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
și Consiliul Parohial, sub păstorirea preotului Teofil Tătaru. Biserica e de stil ”bizantin-moldovenesc”, cu arcade în formă de cruce, central o cupolă deschisă precum și două turnuri clopotnițe cu 3 clopote. Temelia e din beton armat, construcția din cărămidă, acoperișul din tablă zincată. Interiorul bisericii are în întregime o zugrăveală și închipuie câteva scene fără valoare artistică, întreaga suprafață fiind tapetată cu motive florale în culori de apă. Pictura a fost executată de Herteg și Dobeczi din Târgu Mureș, iar sculptura Catapetesmei
Frunzeni, Mureș () [Corola-website/Science/300579_a_301908]
-
modificații sau adăugiri. ► Biserică Ortodoxă Periș Biserică construită în perioada interbelică 1937, este construit în stil baroc cu o navă centrală și un altar are o fundație de beton, cu pereți din cărămidă, acoperișul din țigla și turnul acoperit cu tablă, decorațiunea este făcută în stil bizantin ortodox clasic. ► Biserică Româno - Catolică Periș Biserică Româno - Catolică din Periș este în prezent filia Iară de Mureș, poartă hramul Sfanțului Anton de Padova. Din punct de vedere etnografic, localitatea studiată aparține zonei valea
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
că abia se terminase de acoperit cu șiță, când - datorită unei neglijențe a lucrătorilor - a luat foc și a fost mistuit întregul acoperiș, care a fost apoi refăcut tot cu șiță, iar în anul 1937 șița a fost înlocuită cu tablă zincată. Pictura bisericii a fost executată de pictorul Gheorghe Corbu din București (frescă), iar între anii 1968-1969 pictorul Ion Anghel din Curtea de Argeș înlocuiește această pictură cu una în stil realist în ulei. Biserica a avut în inventarul său o serie
Măncioiu, Argeș () [Corola-website/Science/300629_a_301958]
-
C-tin M. Popescu, Pr. Ion Lepădatu, Pr. Ghe. Bîrsoianu, Pr. D-tr Tudose, iar în prezent Pr. Octavian Duminică. Biserica a fost reparată în 1937, refăcându-se tencuielile exterioare și interioare, s-a revizuit mobilierul, s-a înlocuit șița cu tablă zincată, etc...Valoarea lucrărilor s-a ridicat la circa 100.000 lei, sumă acoperită în intregime de Prefectura județului Argeș și primăria comunei Dedulești, contribuția enoriașilor fiind foarte mică. A mai fost renovată între anii 1966-1969, când i s-au
Măncioiu, Argeș () [Corola-website/Science/300629_a_301958]
-
sistematizări în jurul bisericii, prin construirea unui trotuar și a unor rigole deschise care dirijează apele pluviale în afara amplasamentului, toate acestea cu scopul reducerii igrasiei; - refacerea totală a tencuielilor exterioare, repararea tencuielilor interioare, înlocuirea tâmplăriei, repararea șarpantei și înlocuirea învelitorii din tablă zincată, ignifugarea șarpantei, toate acestea reprezentând măsuri de reparații curente. Aceste lucrări au fost finalizate în anul 2002. Icoanele împărătești și praznicale de pe catapeteasmă au fost executate de pictorul Tiberius Nicușor Duță din Ștefănești Argeș, iar pictura murală de Costel
Măncioiu, Argeș () [Corola-website/Science/300629_a_301958]
-
rapid lucrările de refacere din temelie, s-au adăugat 11 contraforți, o centură după ultimele standarde în materie de construcții și turle noi, subdimensionate față de vechiul proiect, mai ales cea de la intrare, iar acoperișul a fost refăcut și acoperit cu tablă italiană de cea mai bună calitate. În 1994, din păcate, vechea pictură a fost înlocuită și modificată de către un oarecare „pictor” Ioan D. Comanac , rezultatul fiind unul de-a dreptul macabru, neavând nimic în comun cu duhul ortodoxiei sau cu
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
la clădirea bisericii din sat, din surse orale am aflat că la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, a ars de trei ori, chiar pe noul amplasament din mijlocul satului. Biserica a fost acoperită abia în anul 1911 cu tablă. În anul 1928 a fost renovat turnul construit din lemn de stejar, adus de la Dobra, sub preotul Emil Vladislav, lucrare efectuată de meșterul neamț Zilberweiss. Lăcașul bisericesc a fost pictat de mai multe ori. În anul 1970 a fost acoperită
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
deceniile 30-50 ale secolului XX când în Livadia erau trei cuptoare de ars oale, cu o capacitate de trei chintale. Vasele confecționate erau obișnuite fiind în general nezmălțuite sau zmălțuite parțial. Cuptoarele în care se ardeau oalele aveau pereții de tablă. În secolul XIX a fost perioada de înflorire maximă a acestui meșteșug, așa cum prezintă bibliografia consultată, după care olăritul a înregistrat un regres decăzând. Vasele obținute în urma muncii lor erau valorificate la târgurile care se desfășurau în jurul comunei Livadia. În
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
masa, lavițele aveau forma unei canapele prevăzută cu spătare și la capete cu ,speteze” pentru sprijinit brațele. Camera locuită avea pe peretele din mijloc amplasată plita (pleoatu), din cărămidă în formă de cizmă, iar în partea verticală era ,lerul” din tablă în care se coceau plăcintele, etc. Sub focarul de ardere al combustibilului solid, în plită era un locaș în care se colecta cenușa, numit ,coptilete”, expresie de origine necunoscută. După ,pleout” era un spațiu, cu o laviță, caldă, pe care
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
aerisirea. Mobilierul din cameră era completat de bufet (părsătiul), care avea două părți: jos uși pentru pus vasele mari și sus vitrină pentru căni, pahare, etc. La capătul patului se găseau vasele (cănți) pentru păstrat apa, care erau confecționate din tablă sau lemn. Pe pereții camerei erau icoane de sticlă, iar de la începutul secolului XX au început să apară fotografii de familie. În unele case pe perete era pus un ceas de lemn, tip orologiu, care suna sau cânta din oră
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pentru strâns pe corp a izmenelor, pantalonilor sau rochiilor, - brâgle - componentă a războiului de țesut, - caier - fuior de lână, cânepă, - cantă - vas din metal cu mâner de transportat lichide, de cca. 10 l, - catrințe - șorțuri, - căiță - căciulă, - cauc - polonic, din tablă sau lemn, - cheitoare - ațe de legat despicătura de la pieptul cămășii, - chischineu - naframă, - cioareci - pantaloni, - ciocoți - ciucuri la fuste, catrințe, fețe de masă, năframe, etc., - ciopoare - turme, - cipcă - broderie, - ciubăr - vas de lemn mai mare în care se păstrau brânza,carnea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
comuna Godinești) și a devenit reședința comunei; în sfârșit, a fost desființat satul Ruget (comasat cu Lichitișeni). Singurul obiectiv din comuna Vultureni inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este situl arheologic de „Pe Tablă”, aflat în marginea de vest a satului Lichitișeni, sit ce cuprinde urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni); Epoca Bronzului târziu (cultura Noua); epoca daco-romană (secolele al III-lea&ndas;al IV-lea); și Epoca Medievală Timpurie (secolele al IX
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]