64,222 matches
-
moral. Aceste reguli și principii teoretice furnizează temeiuri pentru deciziile morale pe care trebuie să le luăm în cazuri particulare. Etica aplicată este ramura filosofiei morale care se ocupă cu rezolvarea problemelor etice. Ea este, practic, puntea de legătură dintre teorie și practică și presupune aplicarea răspunsurilor logice, epistemologice sau semantice oferite de meta-etică, precum și a regulilor și principiilor eticii normative la cazuri practice, concrete. Meta-etica "nu constă din teorii sau cercetări de natură empirică ori istorică, nici nu presupune a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cu rezolvarea problemelor etice. Ea este, practic, puntea de legătură dintre teorie și practică și presupune aplicarea răspunsurilor logice, epistemologice sau semantice oferite de meta-etică, precum și a regulilor și principiilor eticii normative la cazuri practice, concrete. Meta-etica "nu constă din teorii sau cercetări de natură empirică ori istorică, nici nu presupune a face sau a apăra judecăți normative sau de valoare. Ea nu încearcă să răspundă la vreo întrebare particulară despre ceea ce e bun, corect sau obligatoriu. Ea pune și încearcă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
expresiilor "corect" sau "bine"? Cum pot fi formulate sau justificate judecățile etice sau valorice? Pot fi ele justificate în vreun fel? Care e natura moralității? Care e distincția dintre moral și non-moral? Care e înțelesul lui "liber" sau "responsabil"?"8. Teoriile meta-etice se pot clasifica în cognitiviste și non-cognitiviste9. Cognitivismul susține că judecățile normative pot fi adevărate sau false, că ele au întotdeauna valoare de adevăr și exprimă o cunoștință. Dimpotrivă, non-cognitivismul, afirmă că judecățile normative nu sunt nici adevărate, nici
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și non-cognitiviste9. Cognitivismul susține că judecățile normative pot fi adevărate sau false, că ele au întotdeauna valoare de adevăr și exprimă o cunoștință. Dimpotrivă, non-cognitivismul, afirmă că judecățile normative nu sunt nici adevărate, nici false și nu exprimă nicio cunoștință. Teoriile cognitiviste pot fi naturaliste sau non-naturaliste10. Potrivit naturalismului meta-etic, reprezentat de Bentham, Mill sau Spencer, conceptele etice fundamentale, precum bun, trebuie, datorie, pot fi definite cu ajutorul unor termeni care nu aparțin eticii. Spre exemplu, J. S. Mill susține că bun
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
non-naturaliste10. Potrivit naturalismului meta-etic, reprezentat de Bentham, Mill sau Spencer, conceptele etice fundamentale, precum bun, trebuie, datorie, pot fi definite cu ajutorul unor termeni care nu aparțin eticii. Spre exemplu, J. S. Mill susține că bun este "ceea ce produce plăcere". Conform teoriilor non-naturaliste, cum este intuiționismul meta-etic, aceste concepte etice fundamentale nu pot fi definite decât prin referire la anumite proprietăți morale sui-generis. Teoriile naturaliste au fost puternic criticate. Cea mai celebră critică, formulată la începutul secolului al XX-lea de G.
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
termeni care nu aparțin eticii. Spre exemplu, J. S. Mill susține că bun este "ceea ce produce plăcere". Conform teoriilor non-naturaliste, cum este intuiționismul meta-etic, aceste concepte etice fundamentale nu pot fi definite decât prin referire la anumite proprietăți morale sui-generis. Teoriile naturaliste au fost puternic criticate. Cea mai celebră critică, formulată la începutul secolului al XX-lea de G. E. Moore 11, a fost cea numită "eroarea naturalistă" (naturalistic fallacy). Naturalistul, crede Moore, identifică conceptul de bun cu "ceea ce produce plăcere
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pe care le au toți oamenii educați moral, iar aceste convingeri variază de la o societate la alta, intuiționismul este incapabil să furnizeze reguli universale, care să nu fie relative la o cultură dată și la limba ei. Cele mai cunoscute teorii non-cognitiviste sunt emotivismul și prescriptivismul universal. Emotivismul meta-etic are doi importanți reprezentanți: filosoful englez Alfred Ayer și filosoful american Charles Stevenson. Potrivit lui Ayer, cuvintele morale nu se referă la ceva, adică nu se referă nici la o proprietate naturală, așa cum
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și o componentă evaluativă. Neajunsul major al emotivismului a constat însă în iraționalismul său, el susținând teza că dimensiunea emoțională a limbajului nu se subordonează regulilor logicii. Ca o reacție la derapajele iraționaliste ale emotivismului s-a născut o nouă teorie meta-etică, prescriptivismul universal al lui Richard Hare. Hare este de acord cu teza că limbajul normativ exprimă atitudini, dar crede că acesta nu poate fi redus doar la dimensiunea sa emoțională. Influențat de teoria actelor de vorbire a lui J.
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
emotivismului s-a născut o nouă teorie meta-etică, prescriptivismul universal al lui Richard Hare. Hare este de acord cu teza că limbajul normativ exprimă atitudini, dar crede că acesta nu poate fi redus doar la dimensiunea sa emoțională. Influențat de teoria actelor de vorbire a lui J. Austin, Hare arată că propozițiile morale performează actul ilocuționar de a prescrie o acțiune. El susține că propozițiile morale au atât un înțeles descriptiv, cât și unul prescriptiv, evaluativ. În meta-etica lui Hare propozițiile
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ce ierarhizează datoriile după tăria lor, datoriile morale situându-se în vârful piramidei 17. Etica normativă este acea ramură a eticii preocupată de normarea acțiunilor, ce încearcă să găsească un răspuns la întrebarea fundamentală a moralei: "Ce trebuie să fac?". Teoriile etice normative implică cel puțin două componente diferite. În primul rând, fiecare oferă o perspectivă legată de ceea ce este bun sau de valoare, adică despre ceea ce am dori să prevaleze în acțiunile noastre: fericirea tuturor ființelor, libertatea umană, solidaritatea socială
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
componente diferite. În primul rând, fiecare oferă o perspectivă legată de ceea ce este bun sau de valoare, adică despre ceea ce am dori să prevaleze în acțiunile noastre: fericirea tuturor ființelor, libertatea umană, solidaritatea socială etc. Această primă componentă a unei teorii morale este descrisă ca fiind o teorie a valorii sau a binelui. Cea de-a doua componentă este o perspectivă asupra a ceea ce ar trebui să facă agenții morali pentru a răspunde proprietăților de valoare și este descrisă ca o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
o perspectivă legată de ceea ce este bun sau de valoare, adică despre ceea ce am dori să prevaleze în acțiunile noastre: fericirea tuturor ființelor, libertatea umană, solidaritatea socială etc. Această primă componentă a unei teorii morale este descrisă ca fiind o teorie a valorii sau a binelui. Cea de-a doua componentă este o perspectivă asupra a ceea ce ar trebui să facă agenții morali pentru a răspunde proprietăților de valoare și este descrisă ca o teorie a corectitudinii. În funcție de punctul de vedere
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
morale este descrisă ca fiind o teorie a valorii sau a binelui. Cea de-a doua componentă este o perspectivă asupra a ceea ce ar trebui să facă agenții morali pentru a răspunde proprietăților de valoare și este descrisă ca o teorie a corectitudinii. În funcție de punctul de vedere exprimat în această problemă, teoriile se împart în teleologice și neteleologice sau, altfel spus, consencințialiste și nonconsecințialiste 18. Susținătorii teoriilor neteleologice, cunoscute și sub numele de teorii deontologice 19, consideră că există acțiuni greșite
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
binelui. Cea de-a doua componentă este o perspectivă asupra a ceea ce ar trebui să facă agenții morali pentru a răspunde proprietăților de valoare și este descrisă ca o teorie a corectitudinii. În funcție de punctul de vedere exprimat în această problemă, teoriile se împart în teleologice și neteleologice sau, altfel spus, consencințialiste și nonconsecințialiste 18. Susținătorii teoriilor neteleologice, cunoscute și sub numele de teorii deontologice 19, consideră că există acțiuni greșite prin ele însele și care nu pot fi acceptate ca mijloace
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
facă agenții morali pentru a răspunde proprietăților de valoare și este descrisă ca o teorie a corectitudinii. În funcție de punctul de vedere exprimat în această problemă, teoriile se împart în teleologice și neteleologice sau, altfel spus, consencințialiste și nonconsecințialiste 18. Susținătorii teoriilor neteleologice, cunoscute și sub numele de teorii deontologice 19, consideră că există acțiuni greșite prin ele însele și care nu pot fi acceptate ca mijloace de realizare a unui scop, fie el admirabil sau obligatoriu din punct de vedere moral
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de valoare și este descrisă ca o teorie a corectitudinii. În funcție de punctul de vedere exprimat în această problemă, teoriile se împart în teleologice și neteleologice sau, altfel spus, consencințialiste și nonconsecințialiste 18. Susținătorii teoriilor neteleologice, cunoscute și sub numele de teorii deontologice 19, consideră că există acțiuni greșite prin ele însele și care nu pot fi acceptate ca mijloace de realizare a unui scop, fie el admirabil sau obligatoriu din punct de vedere moral. Teoriile teleologice sau consecințialiste resping ideea că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
neteleologice, cunoscute și sub numele de teorii deontologice 19, consideră că există acțiuni greșite prin ele însele și care nu pot fi acceptate ca mijloace de realizare a unui scop, fie el admirabil sau obligatoriu din punct de vedere moral. Teoriile teleologice sau consecințialiste resping ideea că ar exista acțiuni corecte sau greșite prin ele însele și consideră că aprecierea acțiunilor se face prin prisma consecințelor acestora 20. Teoriile etice care au exercitat cea mai puternică influență în istoria filosofiei moralei
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
unui scop, fie el admirabil sau obligatoriu din punct de vedere moral. Teoriile teleologice sau consecințialiste resping ideea că ar exista acțiuni corecte sau greșite prin ele însele și consideră că aprecierea acțiunilor se face prin prisma consecințelor acestora 20. Teoriile etice care au exercitat cea mai puternică influență în istoria filosofiei moralei în epoca modernă post-carteziană sunt kantianismul și utilitarismul. Morala kantiană dezvoltă notele specifice ale unei gândiri deontologice, fără să facă abstracție de implicările interioare care fac posibilă fericirea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
interioare care fac posibilă fericirea. Criticând hedonismul, pentru care plăcerea este determinată sensibil, și eudemonismul, pentru că depinde de o voință eteronomă, Immanuel Kant susține că acțiunile valoroase moral sunt cele care rezultă dintr-o voință autonomă. Kant și-a construit teoria etică în jurul întrebării fundamentale " Ce trebuie să fac?", încercând să descopere maximele fundamentale de acțiune pe care trebuie să le adoptăm. La baza eticii sale stă imperativul categoric formulat astfel: "acționează totdeauna conform unei asemenea maxime care să poată deveni
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
scopului în sine", care ne cere să considerăm "omenirea atât în persoana noastră, cât și în persoana altuia, întotdeauna ca scop și niciodată numai ca mijloc"23. Acest principiu reprezintă "o versiune extrem de articulată a cerinței respectului pentru individ"24. Teoria kantiană a datoriei distinge între datoriile față de sine și față de alții, care la rândul lor pot fi datorii perfecte și imperfecte. Datoriile perfecte sunt complete, adică nu admit nicio excepție în favoarea înclinației, și sunt valabile pentru toți agenții în toate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Cea mai cunoscută critică la adresa eticii kantiene se referă la formalismul exagerat și la lipsa de substanță a imperativului categoric. Singura condiție impusă maximelor universale este ca principiile noastre fundamentale să fie adoptate de toată lumea. Onora O'Neill crede că teoria kantiană de universalizare se distinge de principii înrudite cum sunt prescriptivismul universal sau Regula de Aur prin două aspecte importante: în primul rând, nu se referă la dorințe sau la preferințe, chiar dacă acestea ar putea avea valoare universală și, în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
căpăta valoare universală 26. Alte acuzații care se aduc eticii lui Kant evidențiate de autoare se referă la rigiditatea regulilor propuse, care tratează uniform cazuri diferite, precum și la faptul că principiile sale sunt prea abstracte pentru a ghida acțiunea, deci teoria nu are o finalitate practică. O altă critică se referă la conflictele dintre obligații pentru care nu există în teorie nicio procedură de rezolvare și la faptul că nu se menționează nimic despre regretul exprimat la încălcarea sau neglijarea unui
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
propuse, care tratează uniform cazuri diferite, precum și la faptul că principiile sale sunt prea abstracte pentru a ghida acțiunea, deci teoria nu are o finalitate practică. O altă critică se referă la conflictele dintre obligații pentru care nu există în teorie nicio procedură de rezolvare și la faptul că nu se menționează nimic despre regretul exprimat la încălcarea sau neglijarea unui angajament moral 27. Teoria utilitaristă, a doua teorie dominantă, consideră "utilitatea" ca fundament al moralei și susține că acțiunile sunt
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
finalitate practică. O altă critică se referă la conflictele dintre obligații pentru care nu există în teorie nicio procedură de rezolvare și la faptul că nu se menționează nimic despre regretul exprimat la încălcarea sau neglijarea unui angajament moral 27. Teoria utilitaristă, a doua teorie dominantă, consideră "utilitatea" ca fundament al moralei și susține că acțiunile sunt bune în măsura în care tind să mărească fericirea și rele atunci când tind să producă contrariul. "Utilitatea", în sensul cel mai general al termenului, se referă la
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
critică se referă la conflictele dintre obligații pentru care nu există în teorie nicio procedură de rezolvare și la faptul că nu se menționează nimic despre regretul exprimat la încălcarea sau neglijarea unui angajament moral 27. Teoria utilitaristă, a doua teorie dominantă, consideră "utilitatea" ca fundament al moralei și susține că acțiunile sunt bune în măsura în care tind să mărească fericirea și rele atunci când tind să producă contrariul. "Utilitatea", în sensul cel mai general al termenului, se referă la ceva folositor. Teoria lui
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]