8,935 matches
-
secolului al XIV-lea) sau cele ale unor ocupații cu un anumit caracter esoteric: ciobanii, marinarii, unele categorii de artiști. Modelul binar este completat de Mircea Eliade cu un al treilea tip de ceremonie de inițiere: cea legată de o „vocație mistică”, precum cea necesară intrării În corpul șamanilor. Deși structural seamănă cu inițierile prilejuite de accesul În organizații esoterice, acest tip de rit de inițiere implică o anumită chemare mistică, individualizarea celui care este supus trecerii prin statutul său de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
diferite probe, să Își facă prieteni și aliați. El trebuie să vină mai devreme decât ceilalți pentru a găsi un șevalet liber și să accepte umilințele mutărilor forțate. Cei care nu rezistă părăsesc școala, fapt interpretat ca o lipsă a vocației sau a puterii artistice; c) integrarea: tânărul este acceptat, capătă un șevalet al lui, munca sa este recunoscută, profesorii Încep să se ocupe mai atent de evoluția sa artistică, capacitatea de a rezista „junglei” este apreciată ca o dovadă a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
integra T. Pamfile cu a sa (neterminată) colecție Mitologie română, M. Beza (Paganism În Romanian Folklore, 1928), A. Cosma (Cosmogonia poporului român, 1942) și M. Olinescu (Mitologie românească, 1944). În a doua categorie s-ar Înscrie două scurte sinteze cu vocație tipologică (C. Eretescu, Ființe mitologice În legendele românești, 1976; V. Kernbach, „Mitologie românească”, În Dicționar de mitologie generală, 1989) și alte două lucrări mai ample, una desenând o hartă exhaustivă (R. Vulcănescu, Mitologie română, 1985) și alta inaugurând un traseu
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În funcționarea unei organizații; nu poate fi realizată bine sau foarte bine. Un manager slab sau mediocru va duce la căderea organizației. Din acest motiv selecția managerului trebuie făcută atât pe bază de cunoștințe, capacități, cât și pe bază de vocație. Vocația exprimă existența unor capacități de manager și totodată o Înaltă motivație esențială pentru un manager. Din acest punct de vedere, pe plan mondial există o dilemă În legătură cu organizarea Învățământului specializat În management: este o carieră de tip universitar care
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
funcționarea unei organizații; nu poate fi realizată bine sau foarte bine. Un manager slab sau mediocru va duce la căderea organizației. Din acest motiv selecția managerului trebuie făcută atât pe bază de cunoștințe, capacități, cât și pe bază de vocație. Vocația exprimă existența unor capacități de manager și totodată o Înaltă motivație esențială pentru un manager. Din acest punct de vedere, pe plan mondial există o dilemă În legătură cu organizarea Învățământului specializat În management: este o carieră de tip universitar care poate
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
tip universitar care poate fi aleasă de tineri (de exemplu „Business Schools” În S.U.A.) sau poate fi o perfecționare postuniversitară, fie la nivel de master specializat pentru persoane care după o anumită experiență de lucru În organizație, au capacități și vocație managerială confirmată. Managerul european, pentru a avea succes În carieră, trebuie să aibă câteva trăsături definitorii și anume: - capacitatea de adaptare - capacitatea de a Înțelege și de a surprinde toate sensurile acțiunilor - În procesul decizional, experiențele și impresiile sunt cele
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
cariera aleasă?”, „Care este țelul meu?”, „Ce trebuie să fac să ajung cel mai bun?”, „Cum pot ști dacă e bine cum decid?”. Aceste Întrebări sunt alese În funcție de personalitatea fiecăruia, de nivelul de educație, de vârstă, experiență, temperament, aptitudini, comportamente, vocație etc. Nevoile și resursele psihice ale indivizilor sunt diferite stadial, de la o etapă a carierei la alta. De asemenea, performanța, experiența În muncă și atitudinile pot varia de la o etapă la alta a acrierei. În continuare voi prezenta caracteristicile generale
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
pentru a se remarca sau pentru a-i Întrece pe concurenți. Motivele acțiunii managerului ce vizează succesul sunt: - profitabilitatea economină ce tinde spre acumulare de bogăție, pentru dobândirea unui statut economic ridicat (varietate); - valoroficarea aptitudinilor și capacităților profesonale- conștienți de vocația pentru performanță; - libertate de acțiune- nevoia de a pune În practică o concepție proprie când mediul o cere și o permite; - satisfacția reușitei ce impulsionează și Întreține dorința de a reuși, dă Încredere În forțele proprii și mai ales șansa
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
trebuie să avem Între 15 - 18 trăsături enumerate mai sus bifate În grila cu calificativul de foarte bine și bine. Exercitarea funcțiilor manageriale Meseria de manager poate fi Învățată ca oricare alta. Activitățile manageriale desfășurate la nivelul unității presupun o vocație, unde sunt acumulate cunoștințe și anumite aptitudini dar este imposibil de a face din oricine un manager. Managerul este leader, rolul său este de a atinge performanele și obiectivele prin competențele sale dar și cunoștințele și experiențele subalternilor. El trebuie
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
avansând și o serie de idei proprii a căror subtilitate intenționează să epuizeze toate capcanele destinate a prinde acest prețios vânat spiritual”. Remarcabile sunt comentariile critice despre Mihail Sadoveanu și G. Călinescu. La autorul Țării de dincolo de negură M. examinează vocația acestuia pentru viața naturii, marea lui admirație pentru ceea ce el însuși numea „zidirile creației dintâi, încă mărețe și nestricate”. Observă că la Sadoveanu reprezentările se înscriu „în direcția unei mitologii de factură populară”, spre deosebire de impresiile despre natură ale lui Lucian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288284_a_289613]
-
Automatismul personajelor din comedia O scrisoare pierdută și în Boborul imprevizibila trecere din zonele spiritului în sfera materialității, ilustrează ideile bergsoniene despre comic. În acest context, Loredana Ilie avansează un nou concept operațional. Gândul formulat de Paul Zarifopol: Caragiale deține "vocația râsului ca artă și simțul comicului ca instinct fundamental" este transformat într-o edificatoare constantă a creației și a personalității caragialiene. Simțului comic îi este alăturat absurdul existențial. Incursiunea în apele specioase ale noțiunii are o "lacună". Absurdul nu se
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ne oferă reprezentanții "generației '80"40 în numeroase articole precum Modelul Caragiale 41, semnat de Florin Iaru, O nouă școală a lui Caragiale 42, de Ion Simuț, Moștenitori și moșteniți 43, de Al. Cistelecan, Competiția continuă 44, de Sorin Preda, Vocația succesorală 45, de Vasile Gogea și alte texte de aderență și recunoaștere a datoriei față de tradiția caragialiană. Doar pe criteriul existenței unor documente de paternitate nu se poate da măsura exactă a impactului real al operei lui Caragiale asupra literaturii
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
caragialiană, așa cum s-ar putea spune despre Mihail Sebastian și George-Mihail Zamfirescu. În cazul tuturor vom vedea că se pot identifica anumite constante caragialiene de la nivelul tipologiei, al tematicii sau al expresiei artistice, preluate constructiv și asumate conștient, în virtutea unei "vocații succesorale" mai mult sau mai puțin recunoscute, astfel încât se poate sublinia nota de individualitate dobândită de acești topoi în noile contexte literare. Pe de altă parte, extrapolând celebra departajare a relațiilor transtextuale propusă de G. Genette 48, ne putem referi
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
clasificare riguroasă și distribuire exactă, cu evitarea imixtiunilor între variante, rămâne mereu în stadiul aproximărilor. Nici o listă arborescentă cu pretenții de savantă elaborare nu poate accede la calitatea de a fi completă întrucât comicul tinde să se limiteze, prin însăși vocația sa, la o singură situație, personaj sau chiar cuvânt ridicol sau se particularizează, adoptând stilul unui singur scriitor. Compartimentele sale se numesc, în acest caz: comic de tip Aristofan, comic molieresc, comic beaumarchaisian, comic ubuesc etc. Așa cum va reieși din
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dacă oricare dintre multiplele și diferitele definiții date comicului primește exemplificări concludente prin opere integrate acestui gen pe baza unor trăsături estetice revelatoare. Opera unui comediograf prin structură, așa cum a fost Caragiale, despre care Paul Zarifopol nota memorabil că deține "vocația râsului ca artă și simțul comicului, ca instinct fundamental"49, suportă examenul tuturor formulărilor determinative ale comicului, ilustrând la fel de adecvat cele mai divergente aspecte examinate, ca dovadă a polivalenței elementelor de construcție a textului său. Mai mult decât atât, o
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a cărui trăsătură distinctivă este marca înțelegerii, a compasiunii, este foarte rar reprezentat în ampla operă comică a lui Caragiale. El nu înțelege, nu simpatizează, nu cruță pe nimeni și nimic. Despre el se poate afirma cu îndreptățire că are vocația comicului, care se verifică prin "capacitatea de a surprinde ridicolul chiar și la ființa iubită"69. Comedia sa nu este insolentă și injurioasă, pentru că, așa cum observa Șerban Cioculescu, "neîndurător în critica sa, Caragiale îmbină maliția crudă cu urbanitatea aleasă"70
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și a apropos-urilor ce abundau în articolele critice și în dizertațiile respectivului istoric. Îi parodiază apoi stilul și în versurile dedicate Amicului meu Gion în care atinge și prestigiul forului academic. Așa cum menționam în partea introductivă, proba decisivă a vocației comice este dată de luciditatea surprinderii ridicolului chiar și la ființa iubită. Astfel că, deși s-a numărat printre prietenii lui Caragiale, Delavrancea n-a fost scutit de înțepăturile parodice ale acestuia. Nuvela acestuia, Sultănica, este hipotextul "basmului" caragialian Smărandița
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
conferă marca individualității în cazul celor mai importanți autori care au abordat comicul în perioadele postcaragialiene. Capitolul IV Un veac de... caragialism În funcție de criteriul cronologic, am observat pătrunderea comicului pe o arie literară vastă și diversă, prin contribuțiile scriitorilor cu vocație comică, dar și a celor afirmați cu predilecție datorită altor formule estetice. Dacă vedem însă în termenul de "postcaragialian" nu o simplă precizare temporală, ci o noțiune calitativă care ar cumula primul sens (reductibil la cel de "ulterior momentului Caragiale
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o bea! zice Mitică. Unde ai plecat, Mitică? La vânătoare de lei. În loc de "usturoi", zice "vanilie sârbească", în loc de "vin", zice "flanelă de Drăgășani", și-n loc de "bilet de bancă", "poza lui Traian"".34 Farmecul personajului ține exclusiv de această vocație locutorie, de a da lucrurilor o interpretare mucalită și bășcălioasă, de a distorsiona ludic realitatea prin cuvinte. Reducând totul la dimensiunea derizoriului, Mitică e moftangiul vesel tipic. Politicianul burghez cunoaște prin Cațavencu, Tipătescu, Trahanache, Dandanache, Farfuridi, Coriolan Drăgănescu, Leonida Condeescu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
-i compună o poezie, pe care nesăbuitul i-a arătat-o publicată "fraudulos" într-o revistă, de către un anume ...Eminescu. Aproape la fel de fertilă în câmpul literaturii postcaragialiene s-a dovedit combinația tipologică a politicianului demagog pișicherul prin excelență, pentru care vocația mistificării e definitorie. Dramaturgia satirică a lui Liviu Rebreanu oferă câteva exemple: Mitică Ionescu din Apostolii pușlamaua bucureșteană transferată în mediul politic ardelean, spațiu adecvat propagării ideilor clișeizate referitoare la propășirea neamului și emanciparea culturii naționale etc., printr-un veritabil
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
umbră destinul familiei, Spirache își calculează greșit manevra electorală, populația interpretând contrar previziunilor sale gestul său onest. Politica se conturează astfel caragialesc, drept o mașinărie infernală profitând de orice neglijență și conferind oricărei intenții o finalitate malefică. Structural compatibil cu vocația de politicianist, spre deosebire de tatăl său, Decebal Necșulescu recurge, în comedia satirică Escu, la toate manevrele consacrate pentru a ajunge deputat: șantajul, discursul demagogic cuprinzând lozinci prefabricate adaptabile variatului auditoriu, falsificarea și cumpărarea voturilor etc. Ca un veritabil descendent al lui
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ci transformarea cuvântului în probă incriminatoare, în delict capital. În condițiile în care conversația devine o pândă permanentă, o vânătoare de aluzii și imprudențe, găunoșenia dialogului survine ca efect al paralizării deliberate a vorbirii care și-ar putea vădi fatalmente vocația de a spune adevărul. Se recurge în consecință la eschivări prin abandonul în banalități și locuri comune, ele însele purtătoare și suspecte de mesaje subversive: LOCATARUL: Noi discutăm fără nici o reținere. Am observat un lucru. Să zicem că vine pe la
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Toxicologia sau dincolo de bine și dincoace de rău etc. sunt tot atâtea modalități de fracționare a continuumului narativ tradițional. Revigorând proza scurtă, Costache Olăreanu excelează ca autor de schițe și portrete, dar și de simple bruioane, însemnări, tablete, vădind aceeași vocație de miniaturist pînă și în romanele sale Confesiuni paralele, Avionul de hârtie, Dragoste cu vorbe și copaci digresive și divizate în episoade rotunjite ca mărgelele unui colier, independente și prinse totodată de un fir narativ. În paginile din Ucenic la
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ed. cit., pp. 39-45. 43 Al. Cistelecan, Moștenitori și moșteniți, în "Ateneu", nr. 2, februarie, 1989, reprodus în idem. pp. 339-342. 44 Sorin Preda, Competiția continuă, în "Ateneu", nr. 9, septembrie, 1988, reprodus în idem., pp. 368-369. 45 Vasile Gogea, Vocația succesorală, "Ateneu", nr. 11, noiembrie, 1988, reprodus în idem, pp. 356-357. 46 Michael Riffaterre, L'intertexte inconnu, "Littérature", nr. 41, februarie 1981, p. 4. 47 Monica Spiridon, Melancolia descendenței, O perspectivă fenomenologică asupra memoriei generice a literaturii, Ediția a II
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sincer și cu oarecare cunoștințe de istorie și mai ales de civilizație anglo-saxonă nu poate să rămână indiferent la extraordinarul exemplu organizatoric dat lumii de acești oameni. America a fost dintotdeauna bogată și puternică. A avut de la bun început o vocație universală, de model. America nu-și datorează forța decât spiritului insuflat de tradiția iudeo-creștină. Modelul nu este ideal, dar este extrem de dorit și de invidiat, cu atât mai mult cu cât cei mai mulți nu înțeleg motivațiile care stau la baza modului
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]